Asa cum informam, joi, 25 februarie 2010, Sectia pentru judecatori a intervievat candidatii pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Gabriela Birsan s-a retras.
Florica Bejinaru l-a invitat sa prezinte, in sinteza, proiectul de management.
Au urmat intrebarile din partea membrilor Sectiei pentru judecatori. Astfel:
Dan Lupascu intreaba cum vede, din functia de presedinte al Inaltei Curti (in ipoteza propunerii), monitorizarea pe Justitie.
Danut Cornoiu spune ca, avand in vedere acest aspect al monitorizarii, la nivelul fiecarei Sectii din cadrul Inaltei Curti, presedintele Sectiei impreuna cu colegii judecatori sa aiba in vedere ca nu numai acele sentinte pe care le dau se fie temeinice si legale ci sa fie solutionate in timp rezonabil. Exista cauze vechi si justiabilii fac memorii la CSM, Inalta Curte.
Dan Lupascu: Ati vorbit de tergiversarea cauzelor, una dintre ele este suspendarea judecatii in cazul sesizarii Curtii Constitutionale. Aveti date, respectiv cate dosare s-au aflat in 2009 la Inalta Curte si care au fost trimise la Curtea Constitutionala si cum ati vedea aceasta din calitatea de presedinte?
Danut Cornoiu: Nu am aceasta statistica. Insa, referindu-ma la Sectia civila, nu sunt prea multe exceptii de neconstitutionalitate. Nu cunosc situatia la celelalte Sectii.
Gheroghe Buta: In utlima parte a planului de management, vorbeati de management bazat pe motivare. Cum anume ati preconiza acesta motivare?
Danut Cornoiu: Am avut in vedere managerul cu atributii economico-financiare (…), apoi un rol important il are Colegiul de Conducere.
Gheorghe Buta: Ati vorbit, de asemenea, de ordine si rigurozitate. De ce ati simtit nevoia?
Danut Cornoiu: Consider ca se simte nevoia de ordine si disciplina. L-as vedea adaptat pentru celalalt personal care lucreaza si nu la judecatori. La restul de personal. Numai la asta m-am referit.
Gheorghe Buta: Poate v-ati referit la disciplina jurisdictionala.
Danut Cornoiu: Nu.
Lidia Barbulescu: Ce va propuneti in legatura cu sfera relatiilor internationale?
Danut Cornoiu: Nu am decat a le continua si consolida pe mai departe.
Virgil Andreies: Sunt 1200 cauze suspendate. Pot fi solutionate in doua moduri (fie prin nesuspendare, fie ca acest control sa se faca ulterior). Mai sunt si alte cauze care duc la trenarea dosarelor si cum se poate rezolva aceasta situatie?
Danut Cornoiu: E o problema mai veche a tergiversarii solutionarii dosarelor la Inalta Curte. Si cu toate ca fiecare judecator face demersuri ca acest numar de cauze sa se reduca, exista in stocul Inaltei Curti… Cauzele vin de la justitiabili…
Virgil Andreies: Nu doream sa reprosez ceva judecatorilor de la Inalta Curte. Cauzele trebuie cautate in oricare alta parte si nu la judecatori.
Danut Cornoiu: Cei care determina tergiversarea cauzelor sunt justitiabilii (cer termen pentru angajarea unui aparator, apoi aparatorul nu se prezinta…). Nu cred ca exista judecator sa aiba interes sa amane dosare.
Virgil Andreies: Vi se pare normal ca Inalta Curte sa judece si fondul si recursul?
Danut Cornoiu: La Inalta Curte vom avea zile negre. Se va ajunge in situatia din 2003. Va fi dezastru. Nu avem spatiu si nici forta umana.
Anton Pandrea: Cunoasteti rezultatele studiului de impact al Inaltei Curti privind intrarea in vigoare a noului Cod penal?
Danut Cornoiu: Nu.
Anton Pandrea: In raportul de tara din iulie anul trecut, se arata ca Inaltei Curti ii revin patru mari directii de actiune. Care sunt acestea, au fost patru mari directii?
Danut Cornoiu: Este vorba de solutionarea cauzelor in termen rezonabil, a cauzelor de coruptie si in ideea asta s-a impus ca demersurile judecatorilor sa fie dintre cele mai active, sa fie solutionate cauzele in termen rezonabil.
Anton Pandrea: Acestea sunt aspecte adiacente. Cele patru directii ii revin Inaltei Curti.
Danut Cornoiu: Am spus ce aveam de spus.
Costel Dragut: Ati vorbit de solutionarea cauzelor in termen rezonabil. Care sunt parghiile si mecanismele concrete pentru rezolvarea cauzelor intr-un termen rezonabil?
Danut Cornoiu: La nivelul fiecarei Sectii, fiecare judecator sa aiba o fisa a tuturor dosarelor Sectiei si astfel sa se vada vechimea fiecarui dosar.
Florica Bejinaru la invitat-o sa prezinte, in sinteza, proiectul de management.
Au urmat intrebarile din partea membrilor Sectiei pentru judecatori. Astfel:
Dan Lupascu: As incepe de la ultima afirmatie a dumneavoastra (Inalta Curte este inima sistemului judiciar). Sunteti capul, legea prevede. Cum intelegeti rolul presedintelui ca reperzent al puterii judecatoresti si care este pozitia privind preluarea bugetului instantelor de catre Inalta Curte?
Rodica Aida Popa: Sunt doua misiuni importante si provocatoare. Sunt adepta unei prezente a presedintelui Inaltei Curti in randul judecatorilor curtilor de apel prin foarte multe deplasari. De a fi mult mai prezent, de a percepe problemele judecatorilor de la curtile de apel, reprezinta un moment important de a descentraliza pe calea dialogului, de a colecta problemele de resuse, normarea muncii, competenta. Toatea acestea dau posibilitatea de a valorifica si de a le prezenta CSM. Cu privire la preluarea bugetului instantelor, consider ca este unul din obiectivele legale care se impune a fi. E provocator demersul, ne trebuie resurse umane (fie prin preluarea de la MJ, fie prin organizarea de concursuri). Si, evident, sedii separate. Ar trebui sa avem un departament de analiza a resurselor si a le pune in plan.
Dan Lupascu: Ati pomenit anul infiintarii Inaltei Curti (1862), cand functiona la Focsani si avea 22 de judecatori. Azi are 122. Care e viziunea dumneavoastra privind dimensiunea unei curti normale.
Rodica Aida Popa: Ar fi un proiect nefezabil cu 500 de judecatori. Ca sa avem un numar redus de judecatori trebuie modificata competenta… La coduri, au lucrat experti straini. Casatiile straine au numar redus de judecatori. Avem 17 motive de casare. Trebuie modificat. Casatia trebuie sa aiba rolul de respingere sau de admitere si trimitere la instanta competenta. Competenta e prima parghie pentru a rafina competenta cu schema de personal. Daca s-ar ajunge la 500 de judecatori la Inalta Curte, ma tem ca ar trebui sa desfiintam casatia. Judecatorii de casatie pot fi judecatori delegati la curtile de apel. Drepturile castigate ar fi castigate, ar ramane cu statutul de judecator de casatie. Modificarea competentei in civil si penal pentru a reduce schemele de personal.
Virgil Andreies: Ati afirmat ca nu e potrivita participarea magistratilor la elaborarea unor acte normative.
Rodica Aida Popa: Nu ar trebui ca magistratul sa fie prezent la comisii pentru ca legiuitorul ar trebui sa-si faca bine temele. Daca nu, atunci da.
Virgil Andreies: Cum se impaca aceasta cu obligatia Curti de a face propuneri de imbunatatire a legislatiei?
Rodica Aida Popa: Am avut prea putine initiative de acest fel. Rolul acesta l-au avut MJ si CSM prin avize… Poate ca mi-a scapat rafinarea acestei atributii. Cred ca aveti dreptate.
Virgil Andreies: Ati vorbit de unificarea practicii si de intalnirile cu judecatorii. Exista in cele doua coduri de procedura o propunere de unificare a practicii (asemenea recursului prealabil de la Luxemburg). Credeti ca o astfel de institutie e potrivita?
Rodica Aida Popa: Aceasta modalitate reprezinta o modalitate curenta in solutionarea problemelor de drept. Nu ar trebui sa ne sperie. Cunosc procesivitatea romanilor, vor fi multe procese. E modalitatea adoptata de mai multe state. Din perspectiva empirica, este o solutie viabila. Daca o raportati insa la mentalul roman, pare bulversanta. Daca o raportam la rafinarea proceselor, e viabila.
Anton Pandrea: In Raportul de tara, una din principalele directii de actiune pentru Inalta Curte este unificarea practicii. In cadrul proiectului de unificare, se vehiculeaza complete specializate la nivel Inaltei Curti. Care e opinia dumneavoastra?
Rodica Aida Popa: A fost discutata aceasta chestiune ieri cu domnul Schlafen. Au fost pareri pro si contra. La nivelul Sectiei penale, judecatorii au spus ca nu se impune specializarea. La Sectia civila e imposibil de specializat. La sectia comerciala si contencios e o retinere. As milita pentru o specializare din pespectiva acestor proiecte. De ce e specializarea reprezinta o cale foarte buna? Nu intelegem prin aceasta ca se judeca numai cauze penale de coruptie. Inseamna un cumul de atribtutii (omorul combinat cu traficul de persoane, de exemplu), alocare pe un anumit grup de infractiuni.
Se pot rafina, acel numar de judecatori se realoca. Ce avantaj este? Inseamna un castig pentru unificarea si pentru a avea judecatori specializati. E expert in ceea ce priveste fapte coruptie si cele conexe acestora. La Curtea de Casatie franceza, Sectia penala are trei subsectii. Poate nu e buna…
Lidia Barbulescu: Apropo de specializare. Ati vorbit de specializare in ceea ce priveste recursurile. Cum afecteaza fondurile?
Rodica Aida Popa: Ma gandesc, nu stiu… Problema specializarii s-a pus in ceea ce priveste caile de atac. Fondurile raman sa fie judecate la fel ca si pana acum.
Florica Bejinaru: In ipoteza numirii, veti fi si membru CSM. Pe ce segmente veti actiona in a rezolva problema resurselor umane?
Rodica Aida Popa: Avem nevoie de judecatori la toate nivelurile. 1500. O sa militez din perspectiva celorlalte instante de a propune de a organiza concursuri a celor care au 5 ani vechime juridical ori de cate e necesar. O problema ar fi redimensionarea schemelor de personal. La nivelul promovarilor, as vedea la Inalta Curte ca o crestere calitativa. Sa aiba si o dizertatie cu ce ar trebui sa faca, care ar fi aportului lui personal. Trebuie sa-l vezi si cum gandeste, cum se raporteaza la sistem si la Curtea de Casatie.
Florica Bejinaru: La ultimele concursuri, se constata o usoara scadere a calitatii, ceea ce ne face sa ne gandim si la alte variante. In ceea ce priveste adresabilitatea Romaniei la CEDO, credeti ca reglementarea unei cai interne pentru despagubiri, anterior adresarii la CEDO, este o obligatie?
Rodica Aida Popa: E un mecanism de verificare prin care CEDO doreste descentralizarea competentei sale. Au ramas 5 state, printre care si Romania, care nu au aceste mecanism reglementat. Din perspectiva Protocolului nr 14, trebuie vazuta si aceasta modalitatate. Reticenta manifesta majoritatea judecatorilor la Inalta Curte. Mai vine inca o competenta in plus fata de ceea ce exista. Ea devine un instrument viabil si perfectibil. Se doreste a fi un instrument de rezolvare. La noi, au fost reprezentantii Ministerului Justitiei cu reprezentantii spanioli in a strange opiniile. Si suntem pentru aceasta implementare a acestei modalitati de apreciere a rezonabilitatii. Si o obligatie dar si maniera in care o reglementam.
Florica Bejinaru: Ministrul Predoiu spunea ca implementarea codurilor se va face cand vor exista resurse umane suficiente. Apreciem ca va fi nevoie de un numar mai mare de judecatori. Credeti ca instituirea in Romania a unei alte institutii care sa preia din cauze ale judecatorului (precum judecatorul de pace) ar fi benefica?
Rodica Aida Popa: Avem medierea. Sa vedem cum va functiona. In 21 de ani de judecata nu am avut niciodata scheme perfecte, sedii perfecte. Ca sa mai instituim inca o institutie care sa preia…, sunt tot felul de inovatii. Sunt sceptica daca ar degreva, as milita pentru mediere. Principiul oportunitatii, de asemenea…
Gheorghe Buta: Proiectul de management prezentat este un proiect care rafineaza, ca sa preiau, obiective, ducandu-le intr-o sfera ideala. Ni se propun conferinte. Insa, dati-mi voie sa cobor intr-o realitate brutala, de cenusa (Inalta Curte privita ca o cenusareasa a justitiei). Ma vad nevoit sa fiu pragmatic si sa va pun in fata cateva realitati pe care le cunoasteti. Ati vorbit, un pic in trecere, despre deliberarea judecatorilor pe holuri, tandem magistrat asistent – grefier. Nu am gasit niciun grefier in plus. Vorbeati de magistrati asistenti care sa faca studii, dar care nu stiu sa intocmeasca corect o citatie sau sa lucreze pe calculator. Judecatorul sufocat de dosare nici nu-si mai pune problema de a consulta legislatia comunitara. Avem grefieri din femei de serviciu, magistrati asistenti din grefieri.
Rodica Aida Popa: Si din avocati, din consilieri juridici. S-a suplimentat schema de grefieri la Sectia penala, au fost alocati doar pentru intocmirea citatiilor. Nu in fiecare dosar se cer studii. Realist vorbind, prin capacitatea de a lucra impreuna cu dumneavoastra, cu Colegiul de Conducere.
Catalin Predoiu: Fara indoiala ca Inalta Curte trebuie sa aiba un sediu corespunzator. Am avut ocazia sa vizitez cateva curti de casatie. Nu avem o solutie in acest moment. Dumneavoastra personal cum vedeti rezolvarea, un sediu existent in oras sau un teren cu constructie?
Rodica Aida Popa: Sa gasim un sediu provizoriu, la momentul de fata un efort in Inalta Curte inseamna compromiterea actului de justitie. Se impune un nou sediu, pe un teren. Trebuie un sediu nou.
Catalin Predoiu: Discutam sub aspectul fluidizarii actului de justitie. Ce probleme trebuie rezolvate urgent?
Rodica Aida Popa: Problema competentei Sectiei penale, cu ramanerea doar la demnitari. Ne ocupa mult prea mult plangerile petitionarilor. In materia citarii, trebuie norme noi. Ar trebui pe unele institutii modificari. Ar trebui discutat cu presedintii Sectiilor. Recursurile nu pot fi scoase din competenta Inaltei Curti.
Elena Carcei: Proiectul a fost sustinut cu ocazia primului interviu. Regretul meu a fost ca nu s-au cunoscut regulile jocului inainte. Presedintele trebuia sa raspunda motivat. Ne-am trezit ca se reia o procedura,similara cu cea initiala. Am formulat o solicitare de revocare a acestui anunt, intrucat nu mi s-a parut legal a se dispune reluarea unei proceduri. Nu ne aflam in situatia unei revacantari a postului, prin refuzul propunerii presedintelui. Suntem in situatia de a nu cunoaste regulile jocului. Pana cand se va relua aceasta procedura? Erau ceilalti competitori in cursa. Daca aveti bunavointa sa va pronuntati pe aceasta exceptie, v-as fi recunoscatoare. Nelegalitatea procedurii de inscriere a candidatilor ulterior respingerii propunerii initiale facute de CSM. Aceasta procedura a fost reluata din 22 decembrie. Dupa parerea mea, procedura era inca in curs, nu s-a ajuns la publicarea in Monitorul Oficial si nu a existat o ocupare a functiei si o dezocupare. Candidaturile depuse ulterior le consider in afara legii.
Virgil Andreies: Invocati nulitatea procedurii intregi. Sa o solutionam inaninte. Sa luam punctul de vedere al celorlalti candidati.
Rodica Aida Popa: Nu am niciun punct de vedere.
Danut Cornoiu: Mi se pare o certitudine ca ce a facut CSM la 22 decembrie ne-a facut cunoscut ca propunerea prima a fost respinsa. Personal, am primit aceasta adresa. Mi se pare nula si neavenita parerea colegei noastre.
Livia Doina Stanciu: Concret, nu am inteles in ce a constat nemultumirea doamnei judecator. Doamna judecator ar trebui sa ne precizeze ce anume dispozitii au fost incalcate prin noua procedura declansata. Nu am auzit invocandu-se un text de lege incalcat. Aceasta e menirea judecatorului, arata dispozitia legala incalcata. Ma surprinde ca doamna judecator are un astfel de gen de atitudine, mai ales ca e judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Elena Carcei: Si pe mine ma surprinde atitudinea doamnei judecator. (Da citire din raspunsul formulat de CSM). Se adauga la lege. Nu se poate face acest lucru. Solutia mea e in sensul ca art. 53 trebuie respectat. Nu s-a stabilit de lege reluarea procedurii. Dar nu a reglementat-o. E raspunsul semnat de presedintele Florica Bejinaru.
Virgil Andreies: Potrivit acestei interpretari, in situatia in care nu s-ar fi inscris nimeni, ce s-ar fi intamplat?
Elena Carcei: E o situatie ipotetica. Ne aflam intr-o alta realitate.
Costel Dragut: Situatia impune sa ramanem in deliberare.
Dupa mai putin de 5 minute de deliberare, presedintele Florica Bejinaru a anuntat ca s-a respins exceptia invocata.
Anton Pandrea: In completarea la planul de management vorbeati de desfiintarea recursurilor in interesul legii. In raportul de tara se spune ca principalul factor de unificare e recursul in interesul legii.
Elena Carcei: Organismele internationale nu au intervenit pe problemele de reglementare interna. Daca recursul in interesul legii este reglementat au propus si ei de a deveni mai suplu, cu un rezultat imediat. Au luat datul care exista. Au zis sa fie eficientizat sub aspectul supletii. Ce as propune eu? Schimbarea compunerii completelor la sectii. Completul de 3 sa fie inlocuit cu unul mai larg. Dupa cate stiu recursul in interesul legii este numai in reglementarea noastra, cred ca ar trebui eliminat.
Anton Pandrea: Sunteti presedintele Inaltei Curti. Se creioneaza o opinie pe un recurs in interesul legii si dumneavoastra aveti o opinie separata. Ce veti face?
Elena Carcei: Recursul e trecut subsecvent cailor ordinare si extraordinare. Recursului in interesul legii i se aplica regulile de procedura prevazute in Codul de procedura civila pentru ca se refera la judecata. Nimic nu impiedica ca judecatorul care are o opinie separata sa si-o poata exprima. Regulamentul prevede ca deciziile date in recurs in interesul legii sunt colective. Intr-o discutie cu domnul presedinte Popa mi-a dat dreptate. Am formulat astfel de opinii iar administrativ nu au fost publicate. Nu am sa impiedic un judecator care are o alta opinie sa si-o expuna.
Anton Pandrea: Dumneavoastra faceti opinie separata fata de opinia majoritara. La Monitorul Oficial pleaca opinia semnata de presedintele de Sectie. Ce veti trimite la Monitorul Oficial? Opinia dumneavoastra sau pe cea a Sectiei?
Elena Carcei: Opinia separata o sa o semnez. Potrivit legii, presedintele Inaltei Curti are si un vicepresedinte.
Anton Pandrea: Dumneavoastra ati condus sedinta. Semnati sau nu?
Elena Carcei: Minuta e semnata de toti judecatorii. Care e textul de lege care prevede ca presedintele de Sectie semneaza decizia?
Dan Lupascu: Ati spus ca numai la noi este reglementat recursul in interesul legii. Doar trei tari nu au reglementat aceasta institutie (printre aceastea aflandu-se Suedia, Estonia). S-a introdus in 1868. Care ar fi primele trei prioritati?
Elena Carcei: Am vorbit de ele. Am preluat afirmatia domnului presedinte Popa care e o autoritate. Prioritatile ar fi: 1. Lege organica pentru Inalta Curte; 2. Sediu; 3. Crearea cadrului de ridicare a prestigiului judecatorilor.
Catalin Predoiu: Cum ar trebui rezolvata problema unificarii practicii neunitare existente la nivelul Inaltei Curti?
Elena Carcei: Prin modificare legislativa. Ceea ce se incearca acum nu poate obliga judecatorul. Dupa parerea mea, prevederea din Legea 303, ca judecatorul se supune legii, e cel mai important pentru judecator. O sa sustin chiar cu riscul de a nu mai intra presedinte de complet. E incredibil ce se intampla la Inalta Curte…
Livia Doina Stanciu: La elaborarea proiectului de management au fost avute in vedere atributiile specifice functiei de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie asa cum sunt prevazute in lege, Regulamentul de organizare si functionare al Inaltei Curti si, nu in ultimul rand, plecand de la obiectivele deduse din Rapoartele intermediare si anuale ale Comisiei Europene, cu deosebire plecand de la ultimul Raport in care se mentioneaza eforturile realizate de Romania.
Face doua remarci:
- Prima e legata de imprejurarea ca activitatea de management e strict reglementata de lege, astfel ca un proiect de management nu poate sa exceada cadrului legal. Ar fi pueril sa te gandesti ca poti veni cu propuneri iesite din comun, proiectul trebuie sa se subsumeze unei idei de referinta, dispozitiilor legii.
- Cea de-a doua remarca porneste de la discutiile de azi. Rostul proiectului este de a va arata, ca noi, candidatii, stapanim instrumentele puse la dispozitie de lege si de a va convinge ca avem abilitatile necesare de a pune in practica obiectivele stabilite.
Planul de management e structurat pe mai multe capitole. Trece in revista principalele obiective.
Catalin Predoiu: Intr-o viitoare reglementare, ce parerea aveti, dreptul de regres mai trebuie mentinut? Drepul de regres trebuie sa fie conditionat de o eventuala abatere disciplinara?
Livia Doina Stanciu: Judecatorul trebuie sa raspunda doar pentru grava neglijenta si rea-credinta. Din acest punct de vedere, consider ca ar trebui mentinuta aceasta institutie. Sper ca judecatorii din tara isi desfasoara activitatea incercand, desi e complexa, sa nu produca astfel de erori judiciare si care au la baza grava neglijenta sau reaua-credinta. Daca se dovedeste asa ceva, nu ar trebui sa se declanseze o actiune disciplinara ci ar trebui sa aiba demnitatea de a pleca. Institutia trebuie mentinuta. A pronunta o hotarare din rea-credinta, deja, aici zic ca reau credinta dovedita este total incompatibila cu calitatile pe care trebuie sa le aiba un judecator.
Catalin Predoiu: Sunteti multumita cu modalitatea de selectie la Inalta Curte?
Livia Doina Stanciu: Din punct de vedere procedural, actuala procedura mi se pare o procedura corecta. E o procedura care permite membrilor CSM sa cunoasca, sa intelega persoana, sa vada abilitatile profesionale, capacitatea de comunicare. Un judecator de la Inalta Curte care are ca obligatie sa pronunte hotarari, trebuie sa fie nu numai un bun profesionist, un bun interpretator al legii, dar si un om echilibrat, care sa stie sa deschida gura atunci cand trebuie si sa vorbeasca cat trebuie. Aceste calitati pot fi foarte bine percepute prin contactul direct cu persoana pe care o au in fata dumnealor.
Catalin Predoiu: Ati indicat corect ca noile dispozitii ale Codului de procedura penala conduc la cresterea numarului de judecatori. Nu am inteles care e punctul de vedere al dumneavoastra?
Livia Doina Stanciu: Cred ca nu se impune o suplimentare a numarului de judecatori la Inalta Curte prin prisma prevederilor proiectului actual, aceasta suplimentare ar fi fara o baza reala (190 la Sectia penala). Ar trebui modificate acele prevederi privind competenta Inaltei Curti. Aici trebuie facuta o analiza a Inaltei Curti, competenta trebuie sa aiba in vedere respectarea principiului asigurarii si interpretarii a unitare a legii. In fapt, a devenit o cenusareasa a celorlalte puteri.
Catalin Predoiu: Ati vorbit de chestiunea bugetelor instantelor. O sa va rog sa raspundeti la trei intrebari:
1. ref spatiu: ati avansat ca solutie intermediara, suplimentarea spatiului. Cum vedeti rezolvarea acestei probleme? Ganditi includerea in viitor in buget a unei sume?
2. Ar trebui ca presedintele Inaltei Curti sa fie implicat in constructia bugetelor curtilor de apel?
3. Ati indicat, in ipoteza transferului bugetului, ca ar trebui transferata logistica, nu spuneti de unde, dar se deduce ca de la Ministerul Justiitiei, cu consultarea ministrului Justitiei. Nu credeti ca ar trebui sa prevedeti in buget sume pentru angajarea de personal?
Livia Doina Stanciu: In proiect, am aratat ca s-ar impune construirea unui sediu nou si ca prioritatea zero este un sediu suplimentar, in urma unor discutii cu puterea executiva.
Vorbeam de preluarea bugetului de la Ministerul Justitiei Si aceasta preluare, va trebui stabilita o data de preluare, dar pana la data aceea trebuie stabilite niste obiective. Presedintele are obligatia de a-l implica pe managerul economic, program cu termen limita pentru a se realiza preluarea in conditii optime.
Pentru bugetele curtilor de apel, eu spun ca presedintele Inaltei Curti, asa cum are intalniri anuale cu acestia, sa aiba intalniri si cu mangerii economic de la curtile de apel. Fiecare presedinte, in raport de problematica, sa vina cu proiect, program si presedintele sa poata avea, in urma acestor discutii, aceasta viziune de ansamblu si sa se poate realiza o finantare echilibrata a curtilor de apel.
Catalin Predoiu: Legat de comunicare si relatiile cu mediul exterior puterii judecatoresti. Ati insistat pe necesitatea de a avea un purtator de cuvant profesionist. Cum procedati cand purtatorul de cuvant exprima un punct de vedere si seara, la televizor, un judecator vine si exprima un alt punct de vedere?
Livia Doina Stanciu: Ar trebui ca in ziua imediat urmatoare, daca problema e deosebit de importanta pentru functionarea Inaltei Curti, presedintele are la dispozitie un alt instrument, organizarea unei conferinte de presa, a doua zi, in care se explice.
Catalin Predoiu: Un manager al unei societati comerciale importante afirma ca practica neunitara descurajeaza mediul de afaceri. Ce credeti ca ar trebui sa faceti? E o companie foarte importanta.
Livia Doina Stanciu: Daca e o problema de practica neunitara, presedintele nu ar trebui sa iasa in presa si sa-si exprime un punct de vedere ci sa discute cu colegii specialisti (in functie de sectie) si abia dupa ce are un punct de vedere, are posibilitatea, prin purtatorul de cuvant, sa arate masurile luate pentru remedierea problemelor respective. Nu imediat sa iasa in presa.
Gheorghe Buta: Legat de modul de a actiona, ce stil managerial v-ati propus? Colaborare sau militar?
Livia Doina Stanciu: Presedintele Inaltei Curti trebui sa-si desfasoare activitatea in echipa, ca si un presedinte de Sectie. Rezultatele care au fost obtinute la Sectia penala nu s-au datorat doar presedintelui Sectiei ci intregului colectiv. Cand crezi ca esti singurul detinator al adevarului, cred ca ai o problema, nu neaparat ca presedinte al Inaltei Curti ci ca judecator. Munca in echipa trebuie sa fie… Delegarea de atributii mi se pare o atitudine demna de urmat de presedintele Inaltei Curti. Si derularea activitatii in echipa este o activitate care trebuie sa se desfasoare pe baza de comunicare, respect si dialog.
Gheorgje Buta: Ati vorbit de respectul legii. As vrea sa precizati mai clar pana unde mergem cu acest respect al legii?
Livia Doina Stanciu: Respectul fata de lege trebuie obligatoriu sa existe, el reprezinta comandamentul suprem pe care trebuie sa-l aiba orice judecator. Legea trebuie sa o privim si in spiritul ei si in litera ei, legislatia a fost… ne-am lovit de situatia de a sti care lege trebuie avuta in vedere.
Gheorghe Buta: Am in vedere acele dispozitii care vizau statutul magistratului, al Inaltei Curti. La aceasta ma refeream.
Virgil Andreies: Ati vorbit de munca in echipa. Din punctul acesta de vedere, in situatia in care veti fi numita presedinte, veti fi usor vitregita. Procedura de numire presedintilor de Sectii la Inalta Curte e alta, nu va permite sa interveniti. Cum credeti ca puteti interveni, poate e prea mult spus, sa aveti oameni cu care sa puteti colabora?
Livia Doina Stanciu: Consider ca se poate colabora cu orice om. Nu pot sa cred ca nu poti gasi nuante de sensibilizare.
Virgil Andreies: Intrebarea mea era provocatoare. Nu va ganditi ca o astfel de procedura ar trebui sa fie schimbata asa cum e la celelalte instante si parchete?
Livia Doina Stanciu: Sigur ca e o idee care e beneifca si ar fi benefica pentru ca atunci cand cunosti oamenii, rezultatele pe care doresti sa le obtii ar fi mai rapide decat cele obtinute dupa o perioada mai mare de timp.
Vot pozitiv pentru jud. dr. Livia Doina Stanciu.
A se vedea si:
PDF 
[...] functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – jud. dr. Livia Doina Stanciu Interviuri candidati pentru functia de presedinte al Inaltei Curti  Livia Doina Stanciumona maria pivniceruTraian Basescu Trimite acest articol: [...]