1. Funcţiile juridice şi sociale ale pensiei speciale a magistraţilor, parte a sistemului ocupaţional consacrat comunitar
Pensia de serviciu a magistratului se circumscrie noţiunii de carieră profesională, căreia îi asigură stabilitatea şi are atât menirea de a compensa parţial inconvenientele ce rezultă din rigoarea statului special căruia trebuie să i se supună magistratul, cât şi de a asigura independenţa puterii judecătoreşti, imperativ de esenţă al statului de drept.
Funcţia compensatorie
Magistratului îi sunt interzise ori îngrădite în exerciţiul lor, drepturi generale, consacrate de Constituţia României.
- Drepturi exclusiv politice [dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei publice locale (art.37 al.2 din Constituţie), dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art.38 din Constituţie)].
- Drepturi social-economice[dreptul la negocieri colective în materie de muncă (art.41 alin.5 din Constituţie), dreptul la grevă (art.43 din Constituţie), libertatea economică (art.45 din Constituţie), cu interdicţii exprese statuate prin legislaţia specială: interdicţia calităţii de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţile civile, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale ori autonome (art.8 alin.1 lit.c din Legea nr.303/2004), interzicerea calităţii de avocat, consilier juridic, mediator, negociator (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea desfăşurării de activităţii de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură ori de a da consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea dreptului de a avea calitatea de membru al unui grup de interese economice (art.8 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004)].
- Drepturi social-politice [interzicerea libertăţii de exprimare ori de manifestare în orice mod a convingerilor politice (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea oricărei opinii cu privire la procesele aflate în curs de desfăşurare (art.1 din Legea nr.303/2004), interzicerea dreptului de asociere în partide politice ori sindicate (art.9 alin.1 din Legea nr.303/2004)].
Funcţia asigurativă de independenţă
Independenţa financiară este structural inclusă în independenţa puterii judecătoreşti asigurarea unei justiţii independente reprezentând prima datorie naţională şi internaţională a statului suveran.
Astfel, în art.11 din „Principiile fundamentale privind independenţa magistraţilor” adoptate de Adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluţiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 din 13 decembrie 1985 se prevede că durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege, prin urmare, toate acestea configurează condiţia juridică a magistratului.
Acelaşi deziderat este inserat şi în Recomandarea R 94/12 din 1994 a Comitetului miniştrilor cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor, recomandarea 2000/19 a Consiliului Europei, Carta europeană privind statului judecătorilor din 1998, documente internaţionale obligatorii pentru România care stabilesc că nivelul pensiei trebuie să reflecte demnitatea profesiei de magistrat şi responsabilităţile care le implică, nivelul pensiei magistratului trebuind să fie cât mai aproape posibil de cel al ultimei remuneraţii primite, iar cuantumul ei permanent actualizat în raport de indicele de inflaţie.
2. Încălcarea legislaţiei comunitare
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii contravine legislaţiei comunitare privind structurarea sistemelor de securitate socială în trei piloni, prin integrarea nepermisă în pilonul 1 (care acoperă doar schemele de bază, generale guvernate de Directiva 79/7/EEC) a sistemului ocupaţional din care fac parte magistraţii, guvernat de Directiva 86/378/EEC amendată prin Directiva 96/97/EEC (adoptată în considerarea jurisprudenţei CJCE) şi de art.141 din Tratat, care reprezintă pilonul 2.
Prin urmare, nu poate exista identitate între sistemele de securitate socială supuse unor reglementări comunitare diferite, tocmai datorită obiectului de reglementare distinct pentru fiecare dintre ele.
Astfel, în timp ce sistemele din pilonul 1 se caracterizează prin natura lor legală, obligatorie şi universală, pilonul 2 în care sunt integraţi şi magistraţii, corespunde altor trăsături juridice care vizează legătura directă cu perioada de serviciu, calcularea ei prin raportare la ultimul salariu şi aplicabilitatea lor unor categorii particulare de lucrători.
De aceea, fiecare dintre piloni au o existenţă distinctă care exclude identificarea ori compararea lor, fiecare dintre ele aparţinând unor entităţi juridice diferite, acoperind riscuri diferite.
România nu poate fi străină de aplicarea acestui sistem, deoarece i s-a acordat consiliere juridică, la Bruxelles la 31 ianuarie 2007 în privinţa încadrării sistemelor speciale de asigurări sociale şi/sau de pensii în „sisteme de securitate socială legate de profesie” aşa cum sunt definite în Directiva 86/378/EEC modificată prin Directiva 96/97/EEC, adică prin pilonul 2.
3. Încălcarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
Dreptul la pensia de serviciu constituie un drept patrimonial (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).
Încălcarea dreptului la o pensie specială constituie o privare de proprietate în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza Buchen contra Cehiei 2006) şi o discriminare în sensul art.14 din Convenţie (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).
Tot astfel, reducerea pensiei poate fi considerată ca afectând dreptul de proprietate, având semnificaţia juridică a unei exproprieri (cauza Muller contra Austriei din 1972).
În loc de concluzii
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii nu poate fără a încălca legislaţia română şi internaţională să înlăture pensia specială a magistraţilor.
A proceda altfel, înseamnă a submina legitimitatea puterii judecătoreşti care provine din statutul său, în care pensia de serviciu este inclusă.
Tot astfel, înseamnă a nega internaţionalizarea jurisdicţiilor şi implicit a condiţiei juridice a magistratului, elemente care obligă la respectarea obligaţiilor internaţionale asumate.
În nici un caz, nici un stat nu şi-a lăsat magistraţii în afara unei protecţii juridice adecvate a statutului lor, iar România nu va putea face acest lucru, fără a purta stigmatul distrucţiei fundamentului statutului de drept şi riscul unor sancţiuni internaţionale.
Protecţia statutului magistratului reprezintă un deziderat al societăţii europene contemporane de la care nici un stat nu se poate sustrage.
PDF 
Tot foarte proasta! Intai cautati sa lamuriti colegii dv. ca sunt inamovibili dar nu si infilibili, cum vedem zi de zi. Am comentat parerea mea in calitate de justitiabil, articolulu d-lui.senator, vicepresedinte a comisiei juridice a senatului, destul de amplu. Intai trebuie sa avem o justitie corecta, orientata in sprijinul comunitatii si pe urma sa vorbim numai de indatoririle pe care le are statul si automat contribuabilul fata de justitie. Acele legi pe care le sustine-ti tot dv. le-ati dat si le-ati sustinut in defavoarea societatii civile.In plus trebuie sa luam in considerare si sumele date de statul roman in procesele pierdute la CEDO,datorita aprecierilor facute de Instante si nu a judecarii corecte a unui caz. Il parafrazez in final pe d-l Dinu Patriciu care a declarat atunci cand a fost retinut ca ” In justitie castiga cine da mai mult!”. Asa ca va rog distinsa doamna sa priviti in mod obiectiv aceste drepturi pe care solicitati sa fie acordate colegilor dv.Eventual corect si cinstit ar fii sa se organizeze un referendum pe aceasta tema, tinand cont ca in urma sondajelor, cca. 85% din popuilatia acestei tari, nu are incredere in Justitie. Asa ca inainte de a face acest lobi va rog frumos sa mai cugetati, pe principiul ” nici paine fara munca dar nici munca fara paine”
cu respect,
MEI
” nici paine fara munca dar nici munca fara paine”. Vi se pare ca au dosare putine?Sau ca nu muncesc destul?
D-le MEI,
Cu acelasi respect voi dezavua prin deductie cheia dramei domniei voastre – nu…nu sunt Mama Omida si nici nepoata-sa Ciresica.
Sunteti nascut in anul 1951, probabil in provincie, insa de tanar sunteti stabilit probabil in Bucuresti. Proveniti dintr-o familie simpla care nu a avut posibilitati de a va sustine studiile, desi detineati capacitatile intelectuale in acest sens. Intrat in campul muncii din frageda tinerete, tocmai datorita aptitudinilor individuale ati reusit sa accedeti in administratie ori intreprindere de stat puternica in perioada comunista pe o pozitie respectabila-posibil de control (personal TESA ori ceva similar), in ciuda studiilor nefinalizate. Perioada anilor ’80 a fost perioada domniei voastre de gratie. De aici aveti o deosebita consideratie pentru Stat. Tot din aceasta perioada ati devenit un autodidact, dar ati omis sa va finalizati studiile, considerand probabil ca sunteti prea in varsta. Informatiile primite astfel, cu o recunoastere mai mult sau mai putin interesata a celor din preajma, v-au indus perceptia ca sunteti a toate cunoscator.
A venit anul 1989 si, incet-incet, ati fost marginalizat profesional, desi tot timpul ati avut un comportament onest si cinstit, insa posibil opozant vehement fata de noii nomenclaturisti din pozitii superioare postului domniei voastre, fundamentata in principal pe perceptia foarte buna asupra propriei dumneavoastre persoane. Posibil ca ati fost nevoit sa va pensionati anticipat, fie datorita atmosferei ostile creata in organizatie fata de domnia voastra, fie pe motive de boala. In aceasta epoca ati initiat si demersuri judiciare succesive, initial pe taramul legislatiei muncii, ulterior posibil extins si pe taram chiar penal in rol de persoana vatamata, contactul cu sistemul judiciar fiind unul nefericit.
La frustrarile din cariera profesionala s-au acumulat si frustrarile determinate de nereusita demersurilor judiciare. Cum consideratia fata de Stat nu s-a diminuat, ati decontat toate aceste frustrari pe seama sistemului judiciar, augmentate de perceptia negativa constanta a opiniei publice, labil intretinuta de vectori ai mass media – interesata de subiecte cu rating, in coniventa cu vectori ai clasei politice – indeobste fosti colegi de generatie care au stiut sa profite de posibilitatile din anii ’90, asa cum domnia voastra nu a reusit.
In concluzie, drama vietii domniei voastre a fost determinata de Stat, iar nu de sistemul judiciar cu care ati intrat in contact doar atunci cand cariera profesionala si pozitia sociala s-au degradat ireversibil. Vinovatii sunt chiar persoanele din generatia domniei voastre care au accesat pozitii sociale de decizie incepand cu 1989 si care au perpetuat si adus la perfectiune manoperele de jaf si coruptie din perioada comunista si pentru care generatiile urmatoare vor fi nevoite sa aduca plus valoarea ce sa acopere pierderile societatii. Deja persoane de 30-40 de ani isi dau sufletul la locul de munca pentru beneficii mult mai mici decat cele pe care domnia voastra le-a fructificat in anii ’80 atunci cand, posibil, ati primit un acoperis de la Stat pentru care in anii ’90 ati platit o suma echivalenta acum cu pretul unei masini second hand pentru a-l dobandi in proprietate, butelie, bilete pe litoral si la munte, etc.
Nu e vina sistemului judiciar ca acum sunteti marginalizat profesional si social si ca, posibil, aveti o pensie ce va permite un trai mai putin decat modest.
Mai mult, desi credeti ca le stiti pe toate, va asigur ca nu este asa, chiar si cunostintele juridice le-ati insusit autodidact, trunchiat si sub trairile si emotiile celui implicat judiciar, iar nu temeinic si obiectiv. Nu cred ca domnia voastra este cel indrituit sa arunce cu piatra.
Din nefercire, va asigur altfel ca nu sunteti nici primul si nici ultimul care aveti acest destin dramatic, cum nu sunteti nici primul si nici ultimul care sa fi gasit in anatemizarea sistemului judiciar leacul indulcirii ori exteriorizarii suferintelor traite. Solutia nu este nicidecum in disolutia autoritatii judiciare, ci dimpotriva a intaririi ei, pentru a se putea opune cu eficienta practicilor abuzive indreptate de exponenti ai celorlalte autoritati ale Statului in contra cetetenilor lui.
Un statut al magistratului concis, clar delimitat atat in privinta beneficiilor materiale, cat si a responsabilitatilor, intr-o selectie fundamentata nu doar pe cunostinte juridice acumulate prin tiraj fortat, ci si pe o scanare a calitatilor morale individuale ale candidatilor, ar putea constitui unul, insa nu singurul, din elementele imperios necesare intaririi sistemului judiciar pentru a atinge finalitatea sociala – aceea de a veghea la respectarea drepturilor si intereselor legitime ale celor expusi abuzurilor autoritatilor Statului, la producerea armoniei sociale, la regularizarea si eliminarea relatiilor sociale de orice natura defectate.
Rog iertare daca pornind de la comentariul domniei voastre ce precede, am expus deductii nepotrivite cu privire la domnia voastra, permitandu-mi aceasta doar pentru ca domnia voastra insasi si-a permis initial sa aduca acuze in general altor persoane care sunt cetateni ai acestui Stat, cu drepturi si interese legitime recunoscute chiar de acest Stat si care se straduiesc sa isi castige existenta printr-o munca asidua, in mod cinstit si onest.
Cu acelasi respect, Valentin Buliga
Aceleasi “considerente” se aplică şi profesiei de consilier juridic, de exemplu.
Iar un consilier juridic ia o pensie de 6,7 ori mai mică decât un judecător.
Vorbe multe, multe ! Nu sunt convins de argumentele autoarei.
Tot nu înţeleg de ce este “obligatoriu” ca un magistrat să fie atât de favorizat spre deosebire de alte profesii apropiate.