Catalin Predoiu:
“Semnificaţia generală
Principala semnificaţie pozitivă a acestui raport este că am reuşit să păstrăm cursul reformelor şi am depăşit faza angajamentelor.
Am reuşit să păstrăm drumul drept, în pofida unui an 2009 complex din punct de vedere politic şi economic.
Consider acest lucru o realizare a tuturor actorilor implicaţi, Executiv, Legislativ şi, mai ales, Puterea Judecătorească.
Consensul politic
Un alt mesaj important desprins din raport este necesitatea sprijinirii modernizării Justiţiei de către toate forţele politice.
Citez din Raport: „Pentru acest scop, este indispensabilă o strânsă şi constructivă cooperare între diferiţii actori politici şi sistemul judiciar pentru a sprijini reformele necesare şi ar trebui considerată un subiect de importanţă naţională.” Am încheiat citatul.
Cu această ocazie, reiau propunerea lansată de Ministerul Justiţiei în vara anului 2008 şi reluată în ianuarie 2009, preluată ulterior şi de întreg sistemul judiciar, de a construi o agendă minimală comună pentru Justiţie, la care să subscrie partidele parlamentare.
Această agendă minimală comună trebuie să cuprindă obiectivul acoperirii deficitului de judecători, procurori şi grefieri şi pregătirea sistemului judiciar pentru implementarea codurilor.
Ritmul şi conţinutul reformelor
Pe de altă parte, raportul îndeamnă la accelerarea vitezei de implementare a reformelor.
Comisia Europeană recomandă României să adopte rapid codurile de procedură şi să pregătească implementarea noilor coduri.
Aceasta este cheia de boltă a dezvoltării sistemului judiciar şi modernizării Justiţiei ca serviciu public.
Sistemul judiciar trebuie să susţină proactiv reformele
În contextul publicării acestui raport, reafirm convingerea că succesul implementării noilor coduri este garantat nu numai de efortul Executivului şi Legislativului, ci şi de cooperarea conştientă şi angajată a judecătorilor, procurorilor şii grefierilor.
Am relansat cooperarea concretă, pe proiecte, cu asociaţiile profesionale.
Vom permanentiza dialogul direct în teritoriu, vizitând instanţele şi parchetele.
Este important să atragem suportul Puterii Judecătoreşti pentru obiectivul strategic al implementării codurilor.
Indiferent de greutăţi şi controverse, să nu mai repetăm episodul întreruperii activităţii de judecată.
Maturitatea instituţională a instituţiilor anticorupţie şi de integritate
Comisia remarcă şi în acest raport rezultatele pozitive ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din cadrul Ministerului Public.
Este o apreciere implicită şi faţă de conducătorii Ministerului Public, respectiv DNA.
Este o indicaţie că o serie de instituţii din sistemul judiciar şi din afara lui au ajuns la maturitate instituţională.
De asemenea, este remarcată pozitiv activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate.
Rolul şi programul MJ pentru 2010 şi în perspectivă
Raportul confirmă implicit principala reuşită a Ministerului Justiţiei pe parcursul ultimilor doi ani, de a se contura ca un factor stabilizator, de echilibru şi interfaţă în sistemul judiciar.
Opţiunea accelerării de către Ministerul Justiţiei a procesului de elaborare a proiectelor de coduri s-a dovedit corectă.
Vom continua să sprijinim stabilitatea instituţională a combaterii corupţiei şi independenţa Justiţiei.
Ca factor integrator, ministerul a promovat aprobarea de către Guvern a Comisiei interministeriale pentru monitorizarea MCV.
La nivelul ministerului se lucrează intens la proiectele legilor de punere în aplicare a noilor coduri.
Codurile vor fi implementate doar atunci când sistemul va fi pregătit din punct de vedere al infrastructurii, al resurselor umane şi al asimilării conţinutului normativ al acestora.
Până la intrarea în vigoare a noilor coduri, vom promova un proiect de lege pentru reducerea termenelor în cadrul procedurilor penale şi civile.
Vom continua să pledăm pentru eliminarea efectului suspensiv al ridicării excepţiei de neconstituţionalitate.
Vom coopera cu CSM şi ÎCCJ pentru soluţionarea altor aspecte evidenţiate în raport, precum jurisprudenţa unitară şi politica de resurse umane.
În câteva zile vom lansa în dezbaterea sistemului judiciar şi a profesiilor juridice o Strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar în 2010 – 2013.
Raportul de ţară din vară va fi un moment – cheie pentru MCV.
Până atunci trebuie să ne atingem obiectivele strategice. Acestea sunt: adoptarea codurilor de procedură, finalizarea proiectelor de legi privind implementarea codurilor, a proiectului de accelerare a judecăţilor, adoptarea de către Guvern a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar.
Vom forma un parteneriat între minister şi sistem, pentru reuşita modernizării Justiţiei.
Vom încerca să dublăm acest parteneriat de un consens politic pentru o agendă comună în domeniul Justiţiei.
* * *
Despre MCV
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 în vederea atingerii anumitor obiective specifice de referinţă în reformarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
În cadrul MCV, Comisia Europeană redactează rapoarte de evaluare în luna iulie a fiecărui an şi rapoarte interimare în luna februarie.
Raportele sunt rezultatul unei monitorizări permanente a situaţiei din România, prin raportările tehnice periodice şi ad-hoc făcute de Ministerul Justiţiei, de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, întâlnirile bilaterale la nivelul Comisiei şi misiunile periodice de evaluare, desfăşurate în România.
Cele patru condiţionalităţi cuprinse în cadrul MCV se referă la:
- Obiectivul de referinţă nr. 1: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii.
Raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală. Responsabili: MJ; CSM, MP, ÎCCJ, Parlamentul.
- Obiectivul de referinţă nr. 2: instituirea unei agenţii de integritate cu competenţe de verificare a averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive. Responsabili: ANI, CNI.
- Obiectivul de referinţă nr. 3: pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt. Responsabili: DNA, MP, ICCJ, Parlamentul.
- Obiectivul de referinţă nr. 4: adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală şi în alte sectoare vulnerabile, precum ar fi sănătate, educaţie, domeniul fiscal şi cel vamal. Responsabili: MAI, MP.”
PDF 
