Dreptul proprietatii intelectuale

Asa cum informam, Plenul CSM a decis joi, 25 martie 2010, promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a doua judecatoare, Doina Duican la Sectia de contencios administrativ si fiscal si Viorica Cosma la Sectia civila si de proprietate intelectuala.

Interviurile pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal

Doina DUICAN, presedinte al Sectiei a VIII a de contencios administrativ si fiscal,  Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: In cadrul procedurii de ieri (nota Juridice.ro, de miercuri, 24 martie 2010) v-ati prezentat activitatea, v-am pus si noi intrebari. Daca mai aveti ceva de adaugat? Considerente de ordin practic poate.
Doina Duican: In situatia in care in diverse cauze se poate invoca exceptia de nelegalitate, s-a retinut ca este obligatorie citarea emitentului actului. Discutiile pe caracter de neconstitutionalitate le-am atins ieri (din Legea 554).
Gheorghe Buta: In calitate de presedinte de Sectie, daca ne puteti spune daca au existat diferente in aprecierea naturii comerciale sau de contencios a anumitor cauze?
Doina Duican: Au existat in acele cauze in care e vorba de natura juridica a contractului (administrativ sau comercial). Cauzele privind contractele administrative (privind achizitiile publice sau incheiate de autoritati avand ca obiect fonduri publice) sunt de competenta Sectiei de contencios. Si in functie de valoare, fie tribunaulul sau curtea de apel competente.

Denisa Angelica STANISOR, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Ati fost si ieri (nota Juridice.ro, miercuri, 24 martie 2010). Az intr-o alta procedura. Daca doriti sa prezentati o chestiune de practica.
Denisa Angelica Stanisor: S-au iscat discutii care nu au fost calificate chiar practica neunitara legat de coeficientul de 9% sau 13,5% privind salarizarea judecatorilor si stagiari. Ministerul Justitiei aplica 9% pentru judecatori iar Parchetul 13,5% pentru procurori. In cadrul acesteia, sunt 2 opinii.  Desi am promovat un memoriu la Colegiul de Conducere, s-a considerat ca nu e practica neunitara.
Florica Bejinaru: Care credeti ca ar fi solutia? Provine de la o singura curte de apel aceasta chestiune?
Denisa Angelica Stanisor: As fi de parere ca un complet … S-a creat o alta situatie. S-a formulat o cerere de stramutare. Problema urmeaza sa se regleze in acest fel. Creeaza insecuritate juridica. A fost invocata cauza Beian.
Gheorghe Buta: Daca ati avut cauze cu Campania Nationala de Autostrazi legate de rovinieta?
Daca au fost discutii legate de competenta si de natura cauzei.
Denisa Angelica Stanisor: Compania Nationala de Autostrazi este o societate pe actiuni si contractul intre doua persoane juridice a fost calificat contract comercial.

Interviurile pentru Sectia civila si de proprietate intelectuala

Viorica COSMA, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Ati fost si ieri (nota Juridice.ro, miercuri, 24 martie 2010). Azi intr-o alta procedura. Daca doriti sa prezentati o chestiune de practica.
Viorica Cosma: (Detaliaza cu privire la o cauza privind declinarea de competenta). Suntem tinuti de hotararea de declinare. Nu s-a admis recursul. Dosarul s-a trimis spre competenta solutionare la Curtea de Apel Bucuresti. Dupa ce am deliberat si am amanat pronuntarea, au fost opinii majoritare si opinie minoritara. Opinia minoritara a considerat ca se poate face regulator de competenta cu Inalta Curte si a declinat competenta la Inalta Curte. Opinia majoritara a apreciat ca hotararea de declinare a Inaltei Curti este atat regulator de competenta cat si de declinare de competenta. Ne leaga. Suntem tintuti. Am pus in discutie chestiunea competentei pe valoarea obiectului litigios si am admis recursul, pentru ca Inalta Curte ne-a investit cu solutionarea recursului, am casat decizia si sentinta si am trimis la judecatorie conform hotararii Inaltei Curti. Cea mai delicata chestiune este daca se poate face regulator de competenta. Am amanat de doua ori pronuntarea.
Apoi pe decizia 32/2008, daca un dosar a parcurs doua cicluri procesuale (judecatorie, tribunal – curte de apel) si in al treilea ciclu procesual, in recurs, ajunge la curtea de apel, se poate pune problema ca valoarea obiectului litigios depaseste 5 miliarde si sa-l casam cu trimitere in fond la tribunal in baza deciziei nr. 32/2008. La fel, foarte mult ne-am gandit. Daca avea un singur ciclu procesual, se putea invoca decizia 32. Fiind in al doilea ciclu procesual, partile nu pot sa inceapa judecata de la Judecatorie si a treia oara de la tribunal. Opinia minoritara a fost ca nu se poate trimite, ca hotararea instantei in recurs anterioara se bucura de lucru judecat. S-a antamat previzibilitatea caii de atac. Opinia majoritara a fost de casare si trimitere in fond la tribunal.
Pe langa dosarele pe Legea 10, acestea mi s-au parut interesante.
Florica Bejinaru: Cat a durat ciclul procesual in prima speta, pana s-a clarificat competenta?
Viorica Cosma: Era dosar din 2005.
Florica Bejinaru: Tocmai am venit de la o conferinta pe tema duratei rezonabile. Si cand s-a transat?
Viorica Cosma: In 2010. Chestiunea casarilor releva deficientele de sistem.
Florica Bejinaru: De legislatie.
Viorica Cosma: Si de legislatie care genereaza practica neunitara. Poate o sa se adopte legea cu o cale de acces interna…
Gheorghe Buta: Ati vazut proiectul?
Viorica Cosma: Da.
Gheorghe Buta: Vi se pare ca isi va atinge obiectivul?
Viorica Cosma: Da. Termenele acelea foarte scurte… In 3 zile trebuie solutionate de instanta, sesizarile de aceasta instanta. Eu zic ca ar fi util.
Florica Bejinaru: Deja avem condamnari pe lispa acestei cai.
Viorica Cosma: Cauza Abramiuc. A fost interesant ca reprezentantul Guvernului a propus plangere adresata Plenului CSM, ca instanta disciplinara sau o actiune in fata instantei. CEDO a spus: prima plangere are consecinte directe asupra magistratului, iar actiunea in fata instantei inteme se intemeiaza pe Constitutie si Conventie. CEDO a constatat ca Romania aplica Comventia si a salutat acest aspect, dar prioritatea Conventiei asupra legislatiei nu are ca efect rezolvarea problemelor personale ale justitiabililor. Lipsa jurisprudentei pe acest aspect releva ineficienta in practica.
Anton Pandrea: Ati spus despre regulatorul de competenta. Cum suna minuta?
Viorica Cosma: Declina.
Anton Pandrea: Nu trimite?
Viorica Cosma: Nu. Declina.
Anton Pandrea: Argumentele retinute de dumneavoastra?
Viorica Cosma: Nu e prevazut de Codul de procedura civila un asemenea regulator.
Anton Pandrea: Cine ar fi putut sa rezolve?
Viorica Cosma: Completul de 9.
Anton Pandrea: Si ar fi putut?
Viorica Cosma: Nu .Pentru ca nu are in competenta. A fost o provocare.

Marga FIRU, Tribunalul Dolj
A fost respinsa candidatura (datorita vechimii).

Alessandra Giusepina GRECEANU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: O alta procedura, aceeasi candidatura, ati fost prezenta si ieri (nota Juridice.ro, miercuri, 24 martie 2010). Sa prezentati o problema de drept sau o speta interesanta si pe care considerati ca ati putea sa o prezentati.
Alessandta Giusepina Greceanu: Am avut in ultima perioada probleme noi privind revendicarea in sensul ca exista fosti proprietari carora li s-a recunoscut dreptul de proprietate prin hotarari pronuntate de Curtea de la Strasbourg (in natura sau despagubiri), iar acesti proprietari aveau dosar din 1998 inainte de pronuntarea de la Strasbourg privind anularea contractelor de vanzare cumparare cu chiriasii. Procedura a durat mai mult timp. Dupa aparitia Legii10/2001, fostul proprietar a solicitat suspendarea pana la solutionarea procedurii administrative. Proprietarul a repus pe rol cauza dupa pronuntarea de la Strasbourg, deoarece cererea sa pe baza Legii 10 nu a fost solutionata nici pana in prezent si la Agentul Guvernamental a solicitat suspendarea platii despagubirilor pana la solutionarea acestui dosar. Problema era daca proprietarul mai poate pune din nou in discutie aceasta problema. Dosarul e inca pendinte. Mi s-a parut o cauza interesanta. S-au conturat doua opinii. Nu mai poate fi pus in discutie. In speta, prin solutionarea pozitiva a actiunii, aceasta ar conduce la reintrarea in patrimoniul statului a bunului si, implicit, la posibilitatea restituirii in natura, partiala, a bunului.
Persoanele ale caror drepturi au fost stabilite de Curtea Europeana au pe rol procese. Am avut saptamana asta o cerere in care domnul Brumarescu a formulat actiune in revedicare in contradictoriu cu domnul Mirescu care a solicitat intoarcerea executarii.
Iata ca nici solutiile de la Strasbourg nu reusesc sa solutioneze problemele si nasc chestiuni noi.

Adriana POPESCU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Sa prezentati o problema de drept sau o speta interesanta cu care v-ati confruntat.
Adriana Popescu: Ma gandesc la o chestiune de procedura dar cred ca se impune un recurs in interesul legii in materia revizuirii. Am facut constant opinie separata. Cererea de revizuire poate fi promovata impotriva unei hotarari din recurs cand aceasta evoca fondul. Aceasta naste opinii divergente. Am imbratisat ideea ca hotararea din recurs care evoca fondul presupune o hotarare care solutioneaza un recurs, instanta si partile administreaza nemijlocit probe. In caz contrar, daca se prezuma a aprecia nelegalitatea hotararii, am fi in ipoteza recursului la recurs. Instanta de recurs trebuie sa administreze probe atunci cand evoca fondul, pentru ca altfel se pronunta pe aceeasi solutie. Ori revizuirea presupune nu o reanalizare a propriei hotarari, administrarea de probe noi ceea ce presupune o alta solutie. Nu am gasit unanimitate nici in doctrina nici in jurisprudenta.
Florica Bejinaru: Solutionarea acestei probleme ar fi printr-o interventie legislativa?
Adriana Popescu: Da.
Gheorghe Buta: Ati sesizat o practica neunitara la nivelul Inaltei Curti?
Adriana Popescu: Da. Am gasit decizii ale Inaltei Curit, ale curtilor de apel.
Gheorghe Buta: Dumneavoastra puneti semnul egalitatii intre administrarea de probe si evocarea fondului.
Adriana Popescu: Da. Administrez probe atunci cand evoc fondul si nu cand examinez o hotarare.
Antona Pandrea: Da. In  materia somatiei de plata. Daca sunt supuse sau nu revizuriii.
Gheorghe Buta: Nu stiu daca ati avut in vedere recursul pe 304 indice 1.
Adriana Popescu: Da.

Aurelia RUSU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: O alta procedura, o alta candidatura, aceeasi persoana (nota Juridice.ro, de miercuri, 24 martie 2010). Sa prezentati o problema de drept sau o speta interesanta cu care v-ati confruntat.
Aurelia Rusu: Tot in materia legii 10, Decizia 52 din 2007.  In aceasta decizie, s-a statuat ca dispozitiile art. 63 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei nu se aplica dispozitiilor de respingere emise anterior. Ulterior, ne-am confruntat cu contestatii formulate pe Legea 10 carora nu li s-a dat niciun raspuns. Au solicitat sa stabileasca instanta de judecata. S-a pus problema daca aceasta decizie e aplicabila situatiilor in care persoanele care au formulat notificari nu au primit raspuns. Am considerat ca e aplicabila decizia, am procedat la stabilirea despagubirilor prin expertiza urmand ca hotararea pronuntata de noi… Modalitatea efectiva de acordare a despagubirile urmeaza dispozitiile Titlului VII.
Ar fi o problema care genereaza deja practica neunitara.

Mirela VISAN, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: Fata de interviul derulat ieri (nota Juridice.ro, de miercuri, 24 martie 2010), am incepe prin a va propune sa va aplecati asupra unei probleme de drept.
Mirela Visan: Am avut o cerere de revizuire pe art. 322 pct. 4, atunci cand un inscris ar putea fi un fals si o cerere de revizuire ar putea fi admisa. In Codul de procedura civila nu a existat o procedura privind constatarea falsului pe cale incidentala. Urmarirea penala a incetat, procesul penal s-a stins. Ulterior, legiuitorul a intervenit si a modificat aceasta dispozitie si a fost declarat neconstitutional. Am apreciat ca nu am putea sa-i respingem cererea si am analizat inscrisul pe baza probelor administrate in calea de atac a recursului. Am incercat sa nu-i inchidem accesul la instanta. Au fost modificare dovezile de comunicare a sentintei instantei de fond si a fost anulat apelul pentru ca nu fusese declarat in termen.

Bianca Elena TANDARESCU, Curtea de Apel Bucuresti
Florica Bejinaru: O prezentare, pe scurt, a carierei profesionale.
Bianca Elena Tandarescu: Ma numescu Bianca Elena Tandarescu. Sunt judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Am absolvit Facultatea de Drept in 1996. Am promovat, in acelasi an, examenul de admitere in magistratura, stagiatura la Judecatoria Drobeta Turnu Severin, dupa definitivat, la Judecatoria sectorului 1, apoi la Tribunalul Bucuresti si, din anul 2006, la Curtea de Apel Bucuresti. Sunt formator, din anul 2005, la catedra de Drepturile omului a Institutului National al Magistraturii, colaborator permanent, la sectiunea CEDO, a portalului juridice.ro. Am facut parte din comisii de elaborare a subiectelor la drepturile omului si din comisii de examinare la disciplinele drept procesual civil si drept civil; publicatii de specialitate.
Florica Bejinaru: Ce v-a determinat sa candidati?
Bianca Elena Tandarescu: Este o intrebare care imi trezeste reflexivitatea si pe care mi-am pus-o eu insami. Cred ca rostul fiintei este sa se desavarseasca. Deci, nevoia de desavarsire profesionala, nevoia de a avea o privire sinoptica asupra sistemului, de a imi folosi experienta deja acumulata, insotita, in mod necesar, de responsabilitatea de a face lucrurile bine si la acel nivel.
Florica Bejinaru: Cu ce probleme de practica neunitara v-ati confruntat si cum le-ati solutionat? Daca ati avut opinii contrare celor afirmate printr-un recurs in interesul legii?
Bianca Elena Tandarescu: Voi cere permisiunea sa spun ca practica neunitara este determinata de inconsecventa si inflatia legislativa. Asistam la un spectacol legislativ cel putin derutant. Nu se modifica lucruri minore. Se modifica natura litigiului, legitimari procesuale pasive…
La nivelul Sectiei, practica neunitara este, in principal, in domeniul Legii 10.
In ceea ce priveste deciziile de recurs in interesul legii, acestea nu au contravenit opiniei Sectiei, unele au fost foarte utile, mai ales Decizia nr. XX/2007, prin care s-a statuat ca putem solutiona, pe fond, contestatiile impotriva deciziilor prin care s-au respins cererile de restituire, precum si refuzul de a raspunde la notificare, ce echivaleaza cu refuzul de restituire.
Inalta Curte a facut aplicarea art. 6 din Conventie si a considerat ca, in virtutea plenitudinii de competenta, instanta de judecata poate solutiona fondul.
Avem practica neunitara pe posibilitatea de a atribui bunuri in compensatie, daca restituirea in natura nu este posibila si primarul nu publica listele de inventar in termenul legal. Consider ca, daca se identifica bunul imobil si situatia juridica a acestuia, poate fi acordat in compensatie.
Avem probleme de interpretare pe restituirea pretului (reactualizat sau la valoare de circulatie), dupa aparitia Legii 1/2009, pentru ca legea, ce nu exceleaza prin rigoare, vorbeste de contract desfiintat, desi incheiat cu respectarea Legii 112/1995. Nu intelegem prea bine aceasta ipoteza. Astfel, consider ca, daca cumparatorul a fost evins prin admiterea actiunii in revendicare, este titularul unui bun, si i se poate acorda valoarea de circulatie, daca, insa, contractul a fost desfiintat prin actiune in nulitate, i se va acorda pretul reactualizat, ca efect al nulitatii, restitutio in integrum.
Exista probleme privind actiunile in revendicare si, dupa Decizia 33, pentru ca aceasta nu si-a atins scopul de a unifica practica judiciara, dar a lasat posibilitatea interpretarii, in raport de dispozitiile cnventionale.
As putea continua…
Florica Bejinaru: Credeti ca responsabilitatea unui judecator de Inalta Curte e mai mare, mai profunda, decat cea a oricarui judecator? Ce calitati trebuie sa aiba un astfel de judecator?
Bianca Elena Tandarescu: O vad ca pe o continuitate. Cred ca ar trebui sa aiba calitatile pe care ar trebui sa le aiba toti judecatorii (drept, echilibrat, mult stiutor de carte). In plus, cred ca ar trebui sa fie structurat si structurant pentru sistem.
Florica Bejinaru: Credeti ca judecatorul roman e un judecator responsabil?
Bianca Elena Tandarescu: Fara indoiala, da.
Florica Bejinaru: Si atunci de ce sistemul judiciar se bucura de o credibilitate nu tocmai favorabila?
Bianca Elena Tandarescu: Din cauza absentei culturii juridice si institutionale. Exista o disolutie a autoritatii… Este pe deplin actual sloganul calomniaza, calomniaza, poate, totusi, va ramane ceva. Privind in interior, din cauza absentei reactiei la excesele sistemului. Cred ca, in buna majoritate, colegii mei sunt judecatori foarte buni.
Florica Bejinaru: Ce masuri credeti ca ar putea contribui la celeritatea solutionarii cauzei? Am avut o conferinta, saptamana aceasta, pe procesul echitabil si a rezultat ca numai 5-10% reprezinta cauzele mai vechi care ar depasi durata rezonabila. In general, pe stadii procesuale, se respecta durata rezonabila.
Bianca Elena Tandarescu: Aprecierea va fi insa o apreciere globala. Am citit proiectul de lege privind instituirea unui remediu efectiv pentru constatarea duratei rezonabile a unei cauze. …in urma considerentelor din cauzele Abramiuc, Parohia Greco-Catolica si Soare. Se reglementeaza un recurs in accelerare si un  recurs in despagubiri. Am observat ca lipseste un criteriu esential pentru aprecierea duratei – miza procesului. Nu mi-a fost foarte clar, cu privire la recursul in accelerare, ce masuri se vor lua. Sper sa nu se ajunga ca in situatia Italiei, care a adoptat Legea Pinto, si s-a ajuns ca procesele prin care se tindea a se constata durata nerezonabila sa depaseasca ele insele aceasta durata.
In materie civila, Curtea nu instituie, obligatia dublului grad de jurisdictie. Este suficient ca o instanta independenta si impartiala sa se pronunte. Ar trebui, astfel, suprimate, in anumite cauze, caile de atac, sa se stopeze casarile succesive. Si, poate, legi previzibile. Daca avem declinari succesive de competenta, inseamna ca legea nu e previzibila, nu e suficient de clara, limpede, daca instantele nu reusesc sa stabileasca competenta, la momentul investirii instantei.
Exista divergente de interpretare de la momentul investirii instantei, de exemplu, pe timbraj. Dupa ce a intrat in vigoare legea de modificare a taxelor de timbru si decizia din recurs in interesul legii, prin care se stabileste ca actiunile in nulitate, rezolutiune etc. sunt evaluabile, se pune problema daca recursul se timbreaza la valoare, conform noii legi, sau 50% din taxa platita la fond.
Florica Bejinaru: Si cum apreciati?
Bianca Elena Tandarescu: Apreciez ca ne raportam la momentul investirii instantei, in considerarea doctrinei efectului util, a previzibilitatii legii la acel moment…
Florica Bejinaru: Sunt si solutii contrare?
Bianca Elena Tandarescu: Da.
Florica Bejinaru: Daca mai aveti ceva de adaugat pe practica neunitara?
Bianca Elena Tandarescu: O singura observatie. Am citit minuta de practica neunitara. E o problema pe competenta jurisdictionala comunitara in materia divortului si cererilor accesorii. S-a sustinut, in opinia majoritara, ca acea competenta ar fi exclusiva. Am gasit insa o hotarare pronuntata de CEJ, in cauza Hadady, in care se afirma ca s-au instituit criterii de competenta alternativa (prima instanta sesizata si competenta), criteriile nu sunt ierarhice, in virtutea increderii reciproce pe care si-o acorda Statele Membre. Exista un argument jurisprudential, care contravine opiniei majoritare retinute in minuta.
Florica Bejinaru: Considerati ca mai trebuie spus ceva in sprijinul candidaturii dumneavoastra?
Bianca Elena Tandarescu: Nu, am incredere in votul Consiliului.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Print PDF

Articole conexe

• Judecatori candidati pentru ICCJ
• Promovare la Sectia I Civila a Inaltei Curti
• Curtea de Apel Bucuresti. Calificare cale de atac
• Interviuri judecatori pentru promovare la ICCJ – 24 septembrie 2009