Bezymyannyy vs. Rusia, 10941/03, 8 aprilie 2010
Nemultumit de respingerea unor probe solicitate, reclamantul a introdus plangere penala impotriva judecatorului cauzei. Pentru afirmatiile din plangerea sa, considerate calomnioase, a fost obligat la plata unor despagubiri civile de 800 de euro. In conditiile in care afirmatiile respective nu fusesera facute publice si avand in vedere ca unul din elementele fundamentale ale Statului de drept este dreptul persoanelor de a semnala organelor competente orice comportament inadecvat sau ilegal al functionarilor statului, sanctiunea aplicata fusese disproportionata incalcand articolul 10 al Conventiei.
IN FAPT
Reclamantul, om de afaceri si fostul actionar majoritar al unei societati private, considera ca, in 1997, mai multe persoane au falsificat un contract de vanzare-cumparare a actiunilor sale din cadrul societatii, precum si registrul actionarilor. Aceste persoane urmareau astfel sa preia controlul asupra societatii. Ulterior, cu privire la aceste aspecte reclamantul a sesizat instanta.
In aprilie 1998, o instanta, prezidata de catre judecatorul B., a respins actiunea reclamantului prin care solicita anularea vanzarii actiunilor si constatarea falsului in registrul actionarilor. De asemenea, instanta a refuzat sa dispuna efectuarea unei expertize asupra registrului actionarilor, precum si a evidentelor contabile, depuse ca probe la dosar.
O expertiza asupra documentelor considerate ca fiind false de catre reclamant a fost finalizata in noiembrie 1998, in cadrul urmaririi penale impotriva persoanelor acuzate, pornita de procuror la cererea reclamantului. Expertiza a confirmat ca registrul actionarilor si evidentele contabile au fost falsificate, o parte din continutul acestora fiind eliminat sau modificat fraudulos. Urmarirea penala a fost aparent intrerupta in noiembrie 2001. Ulterior, cauza a fost suspendata si reluata de mai multe ori.
In martie 2000, reclamantul a transmis un memoriu procurorului ierarhic superior si Procurorului General al Rusiei, privind savarsirea unei infractiuni cu intentie prin luarea unei decizii abuzive de catre judecatorul B., in timpul solutionarii cauzei in 1998. In memoriul sau, reclamantul a subliniat faptul ca rezultatele expertizei din cursul urmaririi penale i-au fost favorabile, motiv pentru care a solicitat autoritatilor sa initieze proceduri penale impotriva judecatorului B. In mai 2000, a trimis memorii identice superiorilor judecatorului B. si directorului comisiei de evaluare a judecatorilor.
Ca raspuns la aceste memorii, la cererea judecatorului B. si a superiorilor acestuia, a fost declansata urmarirea penala pentru calomnie impotriva reclamantului. Aceasta a fost suspendata in mai 2001 in baza unei legi de amnistie. Pe latura civila, printre altele judecatorul B. a solicitat despagubiri de 3000 de euro si a cerut retragerea declaratiilor defaimatoare. Instanta a admis in parte cererea si i-a acordat despagubiri de 800 de euro.
IN DREPT
Curtea a statuat ca, spre deosebire de marea majoritate a cauzelor aduse inaintea sa, privind cererile pentru calomnie, Â in acest caz, la originea cauzei reclamantului se afla solicitarea sa de a se incepe urmarirea penala a judecatorului B., si nu o publicatie in mass-media. Reclamantul a trimis acele memorii in nume personal, in calitate de persoana fizica si nu de jurnalist.
Curtea a reiterat faptul ca functionarii trebuie sa se apere de astfel de atacuri ofensatoare, jignitoare si defaimatoare menite sa aduca atingere exercitiului functiei lor, precum si increderii pe care publicul le-o acorda. Asadar, este foarte importanta protejarea judecatorilor, deoarece aceste acuzatii indreptate impotriva lor, le pot afecta atat reputatia personala cat si increderea pe care publicul o acorda integritatii sistemului judiciar in ansamblul sau.
Curtea a aratat ca reclamantul s-a limitat la a informa organele competente de savarsirea unei infractiuni, fara a folosi expresii jignitoare, ori ofensatoare. In consecinta, Curtea a retinut ca acesta a actionat in limitele legii atunci cand a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva judecatorului B. In acest sens, Curtea a amintit faptul ca indivizii pot sa semnaleze organelor competente orice comportament inadecvat sau ilegal al functionarilor; este unul din elementele fundamentale ale Statului de drept.
In plus, continutul memoriilor reclamantului nu a fost adus la cunostinta opiniei publice, nefiind publicat in presa. Asadar, declaratiile reclamantului la adresa reputatiei judecatorului B. au avut un efect negativ limitat.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata reclamantului, Curtea a constatat ca obligarea acestuia la plata sumei de 800 de euro, ca urmare a solicitarii inceperii urmaririi penale impotriva judecatorului B., constituie o masura disproportionata.
Curtea a conchis ca anchetarea pentru calomnie desfasurata impotriva reclamantului constituie o sarcina excesivă si disproportionată. In consecintă, a fost incalcat Articolul 10 din Conventie.
Statul a fost obligat la plata sumei de 3000 de euro cu titlul de daune morale si 100 de euro cu titlu de cheltuieli de judecata.
Dragos BOGDAN, Razvan LUNGU
PDF 
