Laska si Lika vs. Albania (12315/04 si 17605/04), 20 aprilie 2010
In fapt
In zorii zilei de 31 martie 2001, trei persoane cu cagule albastre si albe au atacat un microbuz care leaga Tirana de Kukes. Atacatorii aveau asupra lor doua Kalashnikov-uri si un cutit. Dupa ce au furat banii si bijuteriile pasagerilor, au fugit.
La câteva ore dupa eveniment, politia a perchezitionat toate casele aflate in zona atacului, printre care si casa reclamantului Lika, care lua pranzul cu tatal sau, fratele sau si cu reclamantul Laska, prietenul lui. Politia a perchezitionat casa desi avocatul acestora nu era de fata. Ulterior, in haina reclamantului Laska au fost gasite doua tricouri albe si o bucata dintr-un tricou albastru, aranjate asemeni unor cagule. De asemenea, politia a descoperit cateva grenade langa casa, insa bunurile furate ori armele nu au fost gasite.
Atat reclamantii, cat si fratele si tatal domnului Lika au fost dusi la sectia de politie, fiind ulterior interogati. In aceeasi zi, anchetatorii au organizat o sedinta de identificare. Reclamantii ce aveau capetele acoperite cu cagule albastre si albe au fost asezati in linie impreuna cu alte doua persoane ce purtau cagule negre. Desi anchetatorii schimbasera de mai multe ori pozitia persoanelor, de fiecare data victimele atacului i-au identificat pe cei ce purtau cagule de culoare albastra si respectiv alba ca fiind autorii talhariei.
Avocatul reclamantilor nu a fost prezent nici la interogatoriu, nici la identificare.
In aprilie 2001, reclamantii au fost acuzati de furt si posesie ilegala de arme. In cadrul unei audieri ce a avut loc in noiembrie 2001, reclamantii au negat aceste acuzatii. Prima instanta a descoperit mai multe nereguli savarsite in timpul anchetei, intre care si lipsa avocatului reclamantilor atat la interogatoriu, cat si la identificare. In ciuda acestor nereguli – in temeiul declaratiilor martorilor – i-a gasit vinovati de furt si posesie ilegala de arme. si i-a condamnat la cate 13 ani de inchisoare. In recurs solutia a fost pastrata iar cererile reclamantilor de citare a agentilor politie si de constatare a producerii (falsificarii) probelor prezentate la proces ca fiind cagulele utilizate in timpul atacului, pe care ei le considerau a fi doar simple tricouri, au fost respinse.
In drept
Curtea a constatat ca reclamantii au fost condamnati pe baza declaratiilor martorilor, obtinute in timpul procedurii de identificare. In timpul acesteia, reclamantii au fost obligati sa poarte cagule albastre si albe, precum cele purtate de autorii atacului, in timp ce celelalte persoane purtau cagule negre. In aceste conditii, martori nu a putut decat sa ii identifice pe reclamanti ca fiind atacatorii. De asemenea, Curtea a retinut ca declaratiile martorilor obtinute in timpul procedurii de identificare reprezentau elementul esential al acuzarii.
Curtea a aratata ca desi instantele nationale au descoperit mai multe nereguli savarsite in timpul anchetei, acestea i-au condamant pe reclamanti doar in temeiul declaratiile martorilor obtinute in timpul procedurii de identificare. Nici asistenta furnizata ulteriror de catre un avocat, nici natura contradictorie a procedurii ulterioare nu a reusit sa remedieze viciile anchetei penale. Totodata, nu a existat nici un control asupra corectitudinii procedurii si nici o posibilitate pentru reclamanti de a contesta iregularitatile produse. In consecinta, Curtea a retinut ca aceasta incalcare a dreptului la aparare – in aceasta etapa – a subminat serios caracterul echitabil al procesului penal care a urmat.
Curtea a mai aratat si faptul ca reclamantii ar fi trebuit sa fie in masura sa sustina ca cagulele – pe care au fost obligati sa le poarte in cadrul procedurii de identificare, si care au fost elementele esentiale ale condamnarii lor –  erau total diferite de cele purtate de atacatori. Deoarece acest lucru nu a fost posibil, reclamantii au fost in imposibilitatea de a redresa cursul procesului privitor la neregulile savarsite in timpul procedurii de identificare.
Prin urmare, procedura in cauza nu a fost echitabila, fiind astfel incalcat articolul 6 paragraful 1 din Conventie.
Dragos BOGDAN, Razvan LUNGU












