In sedinta de luni, 26 aprilie 2010, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind consolidarea integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, act normativ prin care se va asigura continuarea activitatii Agentiei Nationale de Integritate, a anuntat primul-ministru Emil Boc, la finalul sedintei de Guvern.
Potrivit unui comunicat al Guvernului Romaniei, ”Premierul a mentionat ca, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, Romania are obligatia de a realiza controlul averilor demnitarilor, in concordanta cu textul Constitutiei Romaniei, astfel incat sa existe o transparenta totala a modului in care demnitarii dobandesc averile pe parcursul exercitarii mandatului. „Guvernul apreciaza ca daca ai optat pentru o functie publica este necesar sa faci dovada unei transparente totale in ceea ce priveste averea pe care ai dobandit-o. Poti opta sa ramai in sfera privata si atunci nu esti obligat sa completezi declaratii de avere”, a declarat seful Executivului.
Primul-ministru Emil Boc si ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, au prezentat cele doua directii importante reglementate prin proiectul de lege.
Pentru a respecta decizia Curtii Constitutionale referitoare la datele din declaratiile de avere care ar afecta dreptul la viata privata, Guvernul a decis instituirea a doua tipuri de declaratii de avere sau declaratii de patrimoniu, potrivit proiectului de lege: o declaratie de avere care are caracter public si o declaratie de avere care are caracter confidential si este supusa controlului ANI.
Potrivit primului-ministru, in declaratia de avere care are caracter public, se elimina – comparativ cu forma actuala – doar acele prevederi care vizeaza adresa exacta a locuintei sau banca la care demnitarii au conturile, insa se pastreaza, in continuare, obligatia demnitarilor de a declara proprietatile imobiliare si valoarea lor de impozitare. „In continuare, demnitarii sunt obligati sa declare numarul de conturi, valoarea acestora, pentru a se putea face in mod transparent si public o comparatie intre ceea ce aveau la inceputul mandatului, pe parcursul si la sfarsitul mandatului”, a explicat primul-ministru.
Proiectul de lege mentine reglementarea potrivit careia demnitarii vor completa declaratiile de avere in care sunt cuprinse si datele exacte cu privire la adresele proprietatilor si bancile care au deschise conturile, insa aceste declaratii de avere sunt trimise Agentiei Nationale de Integritate, in regim de confidentialitate. „Cu alte cuvinte, in luna iunie, cand, potrivit legii actuale demnitarii urmeaza sa-si actualizeze declaratiile de avere, isi vor completa acest formular al declaratiei publice, asa cum prevede noua lege, si, de asemenea, declaratia de avere sau de patrimoniu, potrivit noii legi, care merge, in continuare, la ANI, pentru a fi verificata”, a mentionat primul-ministru.
Seful Executivului a subliniat ca, prin noile reglementari, se respecta atat dispozitiile Curtii Constitutionale cu privire la dreptul la viata privata, cat si o exigenta publica majora, respectiv transparenta si controlul averilor demnitarilor.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a prezentat elementele pe care le contin declaratiile. “Declaratia publica va contine elemente de activ si pasiv ale patrimoniului, cum ar fi imobile teren si constructie, mobilele, creantele si datoriile. Se vor indica in declaratie natura bunurilor, modul de dobandire, valoarea de impozitare (imobile), solduri (conturi), localitatea in care se afla, dar fara a se indica adresa. In declaratiile in regim confidential, se vor declara datele care se declarau si pana acum, dar aceste declaratii vor fi transmise catre ANI si pastrate in regim confidential”, a precizat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
A doua directie majora in care va actiona proiectul de lege se refera la faptul ca raportul intocmit de Agentia Nationala de Integritate va putea fi transmis Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul in care se constata bunuri care nu au fost impozitate, sau/si Parchetului, care pot decide sesizarea instantei de judecata, a afirmat primul-ministru. „Pe aceasta cale, raspundem exigentelor Curtii Constitutionale prin care ANI sa nu fie considerata un organism jurisdictional, in sensul puterii judecatoresti, asa cum arata decizia Curtii Constitutionale”, a adaugat premierul Emil Boc.
In ceea ce priveste modificarile privind natura activitatii ANI, ministrul Justitiei a anuntat ca „inspectorii de integritate vor face o analiza a elementelor patrimoniului, incompatibilitatilor si conflictelor de interese”, iar inainte de inceperea analizei, inspectorii de integritate sunt obligati sa invite persoana vizata pentru a exprima un punct de vedere in scris, persoana vizata putand face cunoscut punctul sau de vedere inainte de inceperea analizelor. Catalin Predoiu a explicat ca, asa cum este stipulat in proiectul de lege, dupa incheierea analizei, ANI va intocmi un raport de analiza si concluzii, pe care il va inainta dupa caz, ANAF sau Parchetului, impreuna cu propuneri de masuri. ANAF si Parchetul sunt obligate sa proceseze aceste concluzii si propuneri si sa adopte o pozitie institutionala, precum si sa informeze ANI cu privire la pozitia institutionala adoptata. „ANAF sau Parchetul pot propune instantei masuri asiguratorii (sechestru, poprire) si pot declansa procedurile specifice, potrivit competentelor. De exemplu, ANAF poate lua masura impozitarii bunurilor nedeclarate, potrivit Codului de procedura fiscala, sau va sesiza Parchetul cu privire la savarsirea unei infractiuni”, a mai precizat ministrul Justitiei.
Seful Executivului a mentionat ca spera ca proiectul de lege adoptat de Guvern sa fie dezbatut de Parlament in regim de urgenta, astfel incat sa existe continuitate in functionarea Agentiei Nationale de Integritate.”
Reactii
Luni, 26 aprilie 2010, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut, la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa, facand referire la actul normativ ce priveste functionarea Agentiei Nationale de Integritate.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, ”„Buna seara. Cred ca este necesara o scurta declaratie, avand in vedere controversele legate de invitarea partidelor la consultari pe marginea ANI. Consultarea am facut-o in baza mai multor articole din Constitutie, dar trebuie avut in vedere, in mod deosebit, Articolul 148, aliniatul 4, al carui continut vi-l citesc: “Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si Autoritatea Judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile aliniatului 2″ – pe care dumneavoastra o sa-l cititi. Deci, in mod egal, Presedintele, Parlamentul, Guvernul au obligatii in respectarea angajamentelor pe care le avem in raporturile Romaniei cu Uniuniea Europeana si cu Comisia.
In ceea ce priveste intrebarea de unde s-a stiut sa se modifice legea, se vede foarte simplu daca intri pe site-ul Curtii Constitutionale, si acolo este decizia Curtii, care cere abrogarea unui numar de articole din actuala Lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate. Obiectivul acestei consultari a fost legat de tratarea cu prioritate a modificarii Legii Agentiei Nationale de Integritate. Am propus partidelor politice ca, intr-un termen de zece zile, sa avem o noua lege a Agentiei Nationale de Integritate, care sa satisfaca exigentele Curtii Constitutionale.
Din acest punct de vedere, va rog sa-mi permiteti un comentariu, un comentariu personal care nu mai poate influenta in niciun fel deciziile Curtii, dar cred ca am dreptul la un punct de vedere personal. Cred ca, in decizia sa, Curtea Constitutionala a exagerat; dintr-un motiv simplu: nu este o chestiune de confidentialitate sau de secret al datelor personale si informatiilor personale averea demnitarilor. In momentul de fata, nu avem niciun demnitar care sa fi fost ales inainte de aparitia Legii de functionare a Agentiei Nationale de Integritate. Deci, toti au fost alesi dupa 2007, fie ca vorbim de alegerile locale din 2008, de alegerile legislative din 2008, de alegerile prezidentiale din 2009 sau chiar de alegerile pentru Parlamentul European. Deci, toti cei care sunt vizati de Legea ANI, mai putin judecatorii – dar se pare ca aici avem o problema – au stiut ca trebuie sa dea o declaratie de avere cu datele precise ale bunurilor pe care le detin. Deci, daca nu vroiau sa-si faca publica averea puteau sa nu candideze la functii de consilieri, de primari, de parlamentari, de ministri sau de presedinti ai Romaniei. Mai mult decat atat, toti acesti alesi, odata cu depunerea candidaturii, si-au depus si declaratiile de avere. Este o acceptare tacita de a-si face publice averile. Este un comentariu personal care ma face sa apreciez putin exagerata decizia Curtii, avand in vedere ca toti oamenii politici, de la nivel local pana la cel mai inalt nivel, au optat sa-si faca publice averile, stiu de existenta obligatiei de a-si face publice averile.
Am considerat ca este necesara o discutie cu partidele si pentru a-i informa despre reactia pe care a avut-o Comisia Europeana, legat de decizia Curtii Constitutionale. Probabil stiti ca m-am intalnit cu presedintele Barroso, cu secretarul general al Comisiei Europene, doamna Catherine Day, cu comisari europeni, dupa ce Curtea Constitutionala a anuntat hotararea si am vazut reactia, chiar imediat dupa ce Romania, prin decizia Curtii, nu-si mai respecta obligatiile asumate prin acordul de asociere la Uniunea Europeana. Stim toti ca am avut o clauza pe justitie, clauza care a putut fi dusa in continuare si nu intrata in efectivitate ca urmare a unor masuri convenite, printre care si functionarea Agentiei Nationale de Integritate.
O concluzie a discutiilor pe care le-am avut cu partidele, si este valabil si pentru partidele din arcul guvernamental, partidele si formatiunile, structurile parlamentare din arcul guvernamental, dar si pentru partidele de opozitie, care au participat la consultarile de astazi: toate sunt de acord ca trebuie sa actionam rapid, in termen de maxim zece zile, asa cum le-am propus, pentru a avea o lege a Agentiei Nationale de Integritate functionala si care sa atinga scopurile pentru care a fost creata; bineinteles, tinandu-se cont si de observatiile Curtii Constitutionale, in masura in care ele creeaza reglementari de care trebuie sa se tina cont.
In ceea ce ma priveste, sunt optimist dupa discutiile pe care le-am avut astazi cu partidele si faptul ca nu m-am limitat la a discuta strict cu formatiunile din arcul guvernamental este explicat de faptul ca si Constitutia responsabilizeaza Parlamentul, si nu numai arcul guvernamental sau o majoritate din Parlament. Deci am facut apel si la partidele din opozitie sa contribuie la accelerarea procesului de adoptare a noii legi. Sigur, a existat si o exceptie, inteleg ca unii se surmeneaza foarte repede, nu au anduranta la lucru indelungat, dar asta nu ma deranjeaza. Probabil dupa-amiaza trebuie sa se odihneasca, pentru a merge seara la televizor.
As face precizarea ca una din ingrijorarile pe care le am este legata si de faptul ca am putea reactiva, prin punerea sub semnul intrebarii a functionarii ANI, ceea ce unele tari au sustinut mai demult, cuplarea responsabilitatilor noastre de lupta impotriva coruptiei cu intrarea in Spatiul Schengen. Si cred ca este intelept ca Romania sa aiba o reactie rapida, prin Guvern, prin Parlament, in asa fel incat sa nu lasam loc la revenirea acelei idei de conectare a problemelor pe care le avem pe justitie cu intrarea Romaniei in Spatiul Schengen. Inca o data, multumesc public tuturor partidelor care au participat la consultarile de astazi. Va multumesc!”
Deputatul Victor Ponta: “Daca Guvernul a facut acest proiect atat de rapid, speram ca l-a facut bine, si constitutional si functional. Speram ca de data asta rezultatele sa fie mult mai bune.”
Daniel Constantin, presedintele PC: “Avem nevoie de Agentia Nationala de Integritate, presedintele a solicitat sa avem un acord politic in acest sens. (…) Am expus amendamentele noastre presedintelui si le vom preciza si in Parlament, in privinta celor trei aspecte importante: declaratiile de avere, modalitatea in care sa fie expuse, conflictul de interese si atributiile inspectorilor de integritate. Speram ca modificarea legii ANI sa se faca pe baza unei legi si nu a unei Ordonante de Urgenta.”
Deputata Raluca Turcan: “ANI poate fi integrata intr-un minister (de exemplu cel al Finantelor); pana la urma, munca principala a ANI tine de controlul legalitatii averilor, iar in multe tari acest lucru intra in atributiile fiscului. Iar restrictionarea accesului public la anumite parti din declaratiile de avere ale demnitarilor (pentru a ne pune acord cu cele scrise in motivarea CCR) nu e o problema de fond.”
Mihai Voicu, secretarul Camerei Deputatilor, a declarat luni, 26 aprilie 2010, ca proiectul de lege al Guvernului privind functionarea Agentiei Nationale de Integritate va fi discutat, in Comisia juridica, impreuna cu pozitiile grupurilor parlamentare pe acest subiect
Mihai Voicu: “Am solicitat in Biroul Permanent al Camerei accelerarea procedurilor parlamentare pentru punerea in acord a Legii ANI cu deciziile Curtii Constitutionale si gasirea de solutii pentru refacerea activitatii in general, prin orice mijloc, a controlului averilor demnitarilor si functionarilor publici, precum si a eventualelor conflicte de interese.”
De asemenea, Ambasada Statelor Unite la Bucuresti si-a exprimat vineri, 23 martie 2010, preocuparea cu privire la decizia Curtii Constitutionale privind Legea de organizare a ANI.
Potrivit unui comunicat al Ambasadei, aceasta „este preocupata de consecintele deciziei Curtii Constitutionale prin care au fost declarate neconstitutionale aproape toate atributiile Agentiei Nationale de Integritate referitoare la verificare si la aplicarea masurilor prevazute de lege.”
Ambasada a salutat intentia Guvernului de a restabili mandatul “deplin” al ANI.
PDF 
