Înghețarea fondurilor persoanelor bănuite de a avea legături cu Ben Laden, cu Al-Qaida și cu talibanii nu se aplică în privința anumitor prestații de asigurări sociale plătite soțiilor acestora
Regulamentul prin care se dispune înghețarea fondurilor nu se aplică decât în privința activelor care pot fi utilizate pentru a susține activități teroriste
Comunicat CJUE: “Pentru punerea în aplicare a anumitor rezoluții ale Organizației Națiunilor Unite, Consiliul a adoptat un regulament (Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al Qaida și cu talibanii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 467/2001 al Consiliului de interzicere a exportului anumitor mărfuri și servicii către Afganistan, de întărire a interdicției de zbor și de extindere a înghețării fondurilor și a altor resurse financiare în ceea ce îi privește pe talibanii din Afganistan (JO L 139, p. 9, Ediție specială, 18/vol. 1, p. 189), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 561/2003 al Consiliului din 27 martie 2003 (JO L 82, p. 1, Ediție specială, 18/vol. 2, p. 29) prin care se dispune înghețarea fondurilor și a altor resurse economice ale anumitor persoane care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al Qaida și cu talibanii, care figurează pe o listă stabilită de ONU. Mai precis, regulamentul interzice să se pună, direct sau indirect, fonduri la dispoziția acestor persoane sau să se utilizeze fonduri în beneficiul lor. Cu toate acestea, regulamentul permite o derogare dacă statele membre consideră că aceste fonduri sunt necesare pentru cheltuielile de bază, ca de exemplu pentru hrană.
Ministerul britanic al finanțelor a considerat că acordarea unor prestații de asigurări sociale sau de asistență, precum: sprijin în completarea veniturilor, alocații de subzistență pentru persoanele cu handicap, alocații familiale, indemnizații de locuință și reduceri la impozitele locale, în favoarea soțiilor persoanelor înscrise pe listă, este interzisă de regulament. Astfel, dat fiind că veniturile respective ar putea fi eventual folosite pentru acoperirea cheltuielilor de bază ale familiei, precum achiziționarea de hrană pentru mesele în comun, acestea ar fi puse în mod indirect la dispoziția soților sau ar putea beneficia acestora.
Totuşi, ministerul britanic a decis că soțiile pot face obiectul unei derogări și pot să primească aceste prestații în mod condiționat. În primul rând, acestea nu pot preleva din contul în care se varsă prestațiile decât 10 GBP (aproximativ 11 euro) în numerar pentru fiecare membru de familie. În al doilea rând, acestea au obligația să transmită către minister un extras lunar, în care sunt înregistrate toate cheltuielile din luna precedentă, însoțit de chitanțe privind bunurile achiziționate și de o copie a extraselor bancare lunare. În al treilea rând, autorizația este însoțită de un avertisment prin care se atrage atenția asupra faptului că punerea la dispoziția soțului a unor sume în numerar, a unor active financiare sau a unor resurse economice constituie infracțiune.
Soțiile vizate au contestat această decizie, susținând că interdicția nu se aplica în privința prestațiilor în cauză. House of Lords, sesizată cu această cauză, a solicitat Curții de Justiție să stabilească dacă interdicția de a pune, direct sau indirect, fonduri la dispoziția persoanelor desemnate se aplică şi în privința unor prestații de asigurări sociale sau de asistență acordate soțiilor persoanelor înscrise pe lista referitoare la înghețarea fondurilor.
Curtea constată că, având în vedere că există anumite divergențe între diferitele versiuni lingvistice ale regulamentului și ale rezoluției Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pe care acest regulament urmărește să îl pună în aplicare, regulamentul trebuie să fie interpretat în funcție de obiectul său, care este combaterea terorismului internațional. Obiectivul înghețării fondurilor este de a împiedica accesul persoanelor vizate la resurse economice sau financiare, indiferent de natura lor, pe care acestea le-ar putea utiliza pentru a sprijini activități teroriste. În special, acest obiectiv trebuie înțeles în sensul că măsura de înghețare a fondurilor nu se aplică decât în privința activelor care pot fi transformate în fonduri, în bunuri sau în servicii care pot fi utilizate pentru a susține activități teroriste.
Curtea consideră că interpretarea dată de ministerul britanic al finanțelor, respectiv că prin primirea de prestații de stat soțiile pun fonduri în mod indirect la dispoziția soților lor, nu s-a întemeiat pe vreun risc oarecare ca sumele acordate să poată fi deturnate în scopul de a susține activități teroriste. (pct. 58)
Nu s-a susținut că soțiile vizate retransmit aceste fonduri soților în loc să le destineze cheltuielilor de bază ale familiei lor. O astfel de deturnare de fonduri ar fi de altfel acoperită de interdicția prevăzută de regulament și ar constitui, în conformitate cu dreptul național, o infracțiune care se sancționează penal.
Nu s-a contestat că fondurile în discuție sunt în mod real utilizate de soțiile respective pentru a acoperi necesitățile esențiale ale familiei din care fac parte persoanele înscrise pe listă.
Or, posibilitatea transformării acestor fonduri în mijloace care pot fi utilizate în susținerea unor activități teroriste apare dificil plauzibilă întrucât prestațiile sunt stabilite la un nivel care vizează să acopere doar necesitățile strict vitale ale persoanelor avute în vedere.
Prin urmare, Curtea concluzionează că beneficiul pe care o persoană înscrisă pe listă l-ar putea avea în mod indirect din plata unor alocații sociale soției sale, nu pune în discuție obiectivul regulamentului.
În consecință, Curtea declară că, în împrejurări precum cele din speță, regulamentul nu se aplică în privința acordării de prestații de asigurări sociale sau de asistență soțiilor persoanelor înscrise pe lista referitoare la înghețarea fondurilor.”
>> C-340/08
PDF 
