Intreaga expunere de motive a Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, asupra careia Guvernul isi angajeaza raspunderea guvernamentala, este intemeiata pe Decizia nr. 1414/2009 a Curtii Constitutionale, pronuntata in controlul de constitutionalitate exercitat asupra Legii privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice si rationalizarea cheltuielilor publice.
Potrivit initiatorului, Guvernul Romaniei, in stabilirea conditiilor de aplicare a masurilor de reducere a drepturilor salariale si ale altor drepturi cu caracter social, s-a urmarit respectarea prevederilor constitutionale ce consacra dreptul la munca – art. 41 din Constitutie (inclusiv a componentei sale, dreptul la salariu), dreptul la pensie – art. 47 din Constitutie, precum si incadrarea stricta in marja de apreciere a statului in a stabili limite exercitiului acestor drepturi – art. 53 din Constitutie.
Reproducand considerentele deciziei amintite, se precizeaza ca dreptul la munca (inclusiv plata salariului) este un drept expres mentionat in Constitutie, dar, in acelasi timp, un drept relativ, in intelesul dat acestui concept de Legea Fundamentala si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (drept al carui exercitiu poate fi supus unor restrangeri).
Intrucat potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale stabilitatea economica este subsumata conceptului de siguranta nationala, ea poate constui temei constitutional pentru limitarea unor drepturi consacrate de Legea Fundamentala.
Se precizeaza de asemenea in mod expres ca solutiile propuse prin proiectul de act normativ vizeaza, in principal continuarea procesului demarat la finele anului 2009 de reducere a cheltuielilor de personal existente in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, precum si la nivelul altor entitati publice, cum ar fi: regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, autoritatile administrative autonome aflate sub control parlamentar, s.a.
Recunoasterea ca prin masurile de fata se continua masurile de austeritate incepute in noiembrie 2009 ridica o alta problema de principiu, strict legata de marja de apreciere a statului in aplicarea art 53 din Constitutie cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi. Aceasta a fost surprinsa cel mai bine in exact motivarea Deciziei nr. 1414/2009 a Curtii Constitutionale, intr-o formulare prin care se cere explicit Guvernului Romaniei, in considerarea art. 53 din Constitutie, sa deruleze masuri active de iesire din criza, si sa nu revina cu masuri legislative care sa repete actiunea de diminuare a veniturilor personalului din autoritatile si institutiile publice.
Este partea din decizia Curtii Constitutionale care nu este citata in cuprinsul expunerii de motive a Guvernului Romaniei, omisiune pe care o intregim in cele ce urmeaza (sublinierile apartin CC):
“Se impune subliniat insa faptul ca de esenta legitimitatii constitutionale a restrangerii exercitiului unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar ai acesteia. Intr-o societate democratica, regula este cea a exercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor fundamentale, restrangerea fiind prevazuta ca exceptie, daca nu exista o alta solutie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse in pericol. Este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politica economica si sociala adecvata. Diminuarea veniturilor personalului din autoritatile si institutiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o masura proportionala cu situatia invocata de initiatorul proiectului de lege.
Dimpotriva, eventuala interventie legislativa in sensul prelungirii acestei masuri poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul tulburarii bunei functionari a institutiilor si autoritatilor publice.” CC, dec. 1414/2009, p. 9.
Jud. Adrian NEACSU
presedinte Tribunalul Vrancea
PDF 
“să deruleze măsuri active de ieșire din criză, și să nu revină cu măsuri legislative care să repete acțiunea de diminuare a veniturilor personalului din autoritățile și instituțiile publice”
Curtea Constituţională îşi depăşeşte flagrant atribuţiile.
Constituţia nu este o lege de stabilire a salariilor bugetarilor.
Orice salariu poate fi micşorat sau mărit de către angajator, conform contractului individual de muncă… sau în cazul bugetarilor, de legile funcţionarilor publici, etc.
Politica de stat se înfăptuieşte de Parlament şi de Guvern, nu de Curtea Constituţională.
Nu CC stabileşte măsurile economice de ieşire din criză.
O decizie fundamental ineptă.
“Este sarcina statului să găsească soluţii”
Cu astfel de formulări generale nu facem mare brânză.
Şi CC face parte din stat. Înseamnă că şi CC are sarcina să găsească soluţii?
Văd că au şi găsit soluţia!
CC a devenit Ministerul Constitutiţional al Finanţelor.
Este sarcina Guvernului să găsească soluţii… dar la CC, magistraţii asistenţi sunt colegii lui Neacşu.
Este normal că mai bagă şi ei nişte şperle d’astea politice.
O asemenea frază, dpdv juridic este de o scânteietoare inutilitate.