Miercuri, 1 iunie 2010, Comisia Europeana si Programul pentru Mediu al ONU au lansat un nou raport de importanţa majora, care accentueaza nevoia unei schimbari radicale in utilizarea resurselor limitate de catre economiile dezvoltate.
Potrivit unui comunicat al CE, ”raportul prezinta masuri prioritare de mediu, fundamentate stiinţific, ce trebuie luate la nivel mondial si o ierarhizare a produselor, materialelor, activitaţilor economice precum si a activitaţilor legate de stilul de viaţa in funcţie de impactul acestora asupra mediului si resurselor. Printre constatarile principale ale raportului se afla si aceea ca mai mult de jumatate din producţia agricola la nivel mondial este in prezent destinata hranei pentru animale, si ca o dublare a bunastarii duce in mod normal la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente. Raportul de 149 de pagini, elaborat de Comitetul internaţional pentru gestionarea durabila a resurselor, arata ca autoritaţile legislative si factorii de decizie care au in vedere bunastarea planetei ar trebui sa aplice impozite si alte stimulente pentru a incuraja practicile agricole mai ecologice si reducerea utilizarii combustibililor fosili.
Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Acest raport accentueaza nevoia urgenta de a trece la o economie bazata pe utilizarea eficienta a resurselor.Va fi un efort titanic, dar esenţial pentru prosperitatea si calitatea vieţii noastre in viitor. Daca vrem cu adevarat sa schimbam modul in care utilizam resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordarile cele mai eficiente si mai productive.”
„Putem realiza atat o crestere economica durabila cat si bunastarea mediului”, a declarat Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP. „Trebuie sa incepem prin a intensifica acţiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanitaţii asupra ecosistemelor. In acest sens, raportul aduce o contribuţie semnificativa la modul de a gandi al factorilor de decizie, iar la nivel individual, reafirma indemnurile deja cunoscute: Mancaţi mai puţina carne, stingeţi luminile, izolaţi-va casele, reglaţi termostatele la temperaturi mai mici, reduceţi aerul condiţionat, evitaţi calatoriile cu avionul si, pe cat posibil, lasaţi masina in garaj – toate aceste acţiuni necesita eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sanatatea planetei noastre.”
Principalii poluanţi
Raportul „Impactul producţiei si al consumului asupra mediului:principalele produse si materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului internaţional pentru gestionarea durabila a resurselor. Pe baza unor analize ale ciclului de viaţa, raportul face o clasificare a materialelor si a energiei necesare pentru producţia, consumul si evacuarea produselor si identifica procesele, produsele si materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se afla produsele agricole, in special cele de origine animala, mai mult de jumatate din producţia agricola vegetala la nivel mondial fiind utilizata pentru hrana animalelor. Sunt de asemenea vizaţi utilizatorii de combustibili fosili, in special companiile de electricitate si alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de incalzire a locuinţelor si transporturile. Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viaţa se numara masele plastice, fierul, oţelul si aluminiul.
Comitetul prezinta o lista a principalelor tipuri de presiune asupra mediului care trebuie reduse cu prioritate: schimbarile climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot si fosfor, exploatarea excesiva a resurselor piscicole, a padurilor si a altor resurse, speciile invazive, reţele nesigure de apa potabila, canalizare si salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinţe, expunerea la plumb, poluarea atmosferica urbana si expunerea profesionala la pulberi in suspensie.
Riscurile abundenţei
Comitetul prezinta si o serie de dovezi ingrijoratoare care arata ca, odata cu cresterea bunastarii, creste si impactul umanitaţii asupra mediului inconjurator, contrar parerii generale conform careia bunastarea ar reduce amprenta asupra mediului.
Raportul arata ca un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificari de procese si dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale convenţionale de poluare a aerului si a apelor, dar in acelasi timp duce la intensificarea unor probleme pe scara larga, precum utilizarea energiei si emisiile de gaze cu efect de sera. In ceea ce priveste emisiile de CO2, „dublarea bunastarii duce in mod normal la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente si uneori chiar mai mult, in cazul economiilor emergente ”, se spune in raport.
Context:Comitetul internaţional pentru gestionarea durabila a resurselor
Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectiva stiinţifica independenta asupra utilizarii resurselor naturale si asupra impactului acestora asupra mediului, in incercarea de a separa cresterea economica de degradarea mediului inconjurator. Sunt luate in considerare parerile unor experţi in probleme mediu din intreaga lume. Comitetul este coprezidat de presedintele UICN, Ashok Khosla, si de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost presedinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.”
PDF 
