O reglementare nationala poate sa prevada un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale redactate in mod clar si inteligibil.
Astfel, statele membre pot adopta, pentru intregul domeniu reglementat de directiva privind clauzele abuzive, norme mai stricte decat cele prevazute de aceasta.
Comunicat CJUE: “Directiva privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii (Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 273) este aplicabila, in principiu, tuturor clauzelor contractuale care nu au fost negociate individual. Cu toate acestea, directiva prevede doua exceptii privind aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale. Astfel, aceasta apreciere nu priveste nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau a remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate in mod clar si inteligibil.
Reglementarea spaniola care a transpus aceasta directiva in dreptul intern nu a preluat aceste exceptii. Astfel, respectiva reglementare permite instantelor nationale sa aprecieze caracterul abuziv al unei clauze care priveste obiectul principal al contractului, chiar in ipotezele in care aceasta clauza a fost redactata in mod prealabil de vanzator sau furnizor in mod clar si inteligibil.
Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid (Caja de Madrid), o institutie spaniola de credit, a incheiat cu clientii sai contracte de credit ipotecar care prevedeau o rata a dobanzii variabila care trebuia adaptata in mod periodic conform unui indice de referinta stabilit. Aceste contracte cuprindeau, in plus, o clauza redactata in prealabil, conform careia rata dobanzii datorate de imprumutat trebuia rotunjita, incepand cu prima revizuire, la un sfert de punct procentual superior de fiecare data cand variatia ratei depasea 0,25 %.
La 28 iulie 2000, o asociatie spaniola a utilizatorilor de servicii bancare (Ausbanc) a formulat o actiune in fata instantelor spaniole prin care urmarea, in special, sa obtina obligarea societaţii Caja de Madrid la inlaturarea clauzei de rotunjire din contractele de credit mentionate, precum si incetarea utilizarii acesteia pentru viitor.
Tribunal Supremo (Tribunalul Suprem spaniol), care trebuie sa se pronunte in ultima instanta, solicita, in esenta, Curtii de Justitie sa stabileasca daca directiva privind clauzele abuzive se opune ca un stat membru sa prevada in ordinea sa interna si in beneficiul consumatorilor un control al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.
Curtea aminteste, mai intai, ca sistemul de protectie pus in aplicare de directiva se intemeiaza pe ideea ca, in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si nivelul de informare, consumatorul se afla intr-o situatie de inferioritate fata de vanzator sau furnizor, situatie care il determina sa adere la conditiile redactate in prealabil de vanzator sau furnizor, fara a putea exercita o influenta asupra continutului acestora.
In continuare, Curtea constata ca directiva nu a realizat decat o armonizare partiala si minimala a legislatiilor interne referitoare la clauzele abuzive, recunoscand totodata statelor membre posibilitatea de a asigura consumatorilor un nivel mai ridicat de protectie decat cel pe care aceasta il prevede.
Astfel, Curtea subliniaza ca statele membre pot sa mentina sau sa adopte, cu privire la totalitatea domeniului reglementat de directiva, norme mai stricte decat cele prevazute de directiva, cu conditia ca acestea sa asigure consumatorilor un nivel de protectie mai ridicat.
Or, prin autorizarea posibilitatii unui control jurisdictional complet al caracterului abuziv al tuturor clauzelor prevazute intr-un contract incheiat intre un vanzator sau furnizor si un consumator, reglementarea spaniola permite sa se asigure consumatorului un nivel de protectie efectiva mai ridicat decat cel stabilit de directiva.
In consecinta, Curtea concluzioneaza ca directiva nu se opune unei reglementari nationale care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.”
>> C-484/08
PDF 
