Asa cum informam, joi, 10 iunie 2010, niciuna dintre candidatele pentru functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarele Nela Petrisor si Rodica Aida Popa, nu a intrunit numarul de voturi necesare din partea membrilor Sectiei pentru judecatori a CSM. Iata discutiile:
Florica Bejinaru: Candidati pentru functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prezenti-ne, pe scurt, proiectul de management si evolutia carierei dumneavoastra.
Nela Petrisor: Planul va cunoaste ajustari serioase dupa ce voi cunoaste mai bine problemele Curtii.
Mi-am inceput activitatea ca avocat, am dat examen si am intrat in magistratura, la Judecatoria sectorului 3, apoi la Tribunalul Bucuresti, unde am optat de la inceput pentru activitatea la sectia comerciala, in conditiile in care colegii refuzau sa desfasoare activitate la sectia comerciala. Consecventa fiind, am urmat cariera in domeniul comercial, iar la Inalta Curte de Casatie si Justitie am decis sa-mi depun candidatura numai cand au fost scoase la concurs posturi la sectia comerciala.
Strans legata de activitatea de judecator, o perioada am functionat la Ministerul Justitiei, inspector general judecatoresc, la acel moment Inspectia functiona in cadrul Ministerului Justitiei. Am ales ca intr-un anumit moment sa-mi desfasor activitatea ca judecator detasat la AVAS, unde am avut ocazia sa ma specializez in domeniul bancar si cu privire speciala pe drept cambial, am avut ocazia sa lucrez in echipe formate din economisti si juristi, o exeperienta extrem de valoroasa pe care o pot folosi si acum. M-a atras domeniul economic, ma pasioneaza acest domeniu, ma pregatesc de multi ani in acest domeniu. Sunt inscrisa la doctorat pe domeniu economic, la ASE, la profesorul Gheorghe Cretoiu, e un doctorat in care stiam ca nu imi va aduce un spor de 15%. Nu poti sa judeci ceea ce nu intelegi. Cu aceste repere importante am decis sa imi depun candidatura pentru functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Inainte de a puncta cateva aspecte, daca doriti sa dezvolt ceva in mod special.
Florica Bejianru: Exista vulnerabilitati la Inalta Curte? Si daca da, ce solutii aveti?
Nela Petrisor: In proiectul pe care l-am intocmit am identificat o serie de disfunctionalitati. Consider insa ca Inalta Curte trebuie sa fie un reper de profesionalism, de modernitate, de eficienta, de integritate si moralitate. Am incercat sa identific aspectele care trebuie imbunatatite. Imi propun obiective clare, precise, cuantificabile. Consider ca e foarte important sa-ti fixezi obiective, sa realizezi disipararea acestor obiective, altfel raman doar vorbe frumoase. Ce-mi propun ca obiective majore? Imi propun ca la final de mandat sa avem un proiect de lege nou, un regulament nou de organiare si functionare al Inaltei Curti (actulalul nu mai raspunde unor necesitati de modernitate), criterii si fise de evaluare pentru magistratii asistenti si pentru personalul de specialitate, imbunatatirea indicatorilor Inaltei Curti de operativitate si nu in ultimul rand un plan de pregatire profesionala. Spuneam ca reperul fundamental al Inaltei Curti ramane profesionalismul. Toate celelalte instante privesc catre Inalta Curte. Trebuie sa ne fixam aceste obiective, de performanta profesionala in considerarea faptului ca vor intra in vigoare si se vor aplica Codul civil, Codul penal, Codul de procedura civila si Codul de procedura penala. Nu putem fara un program de pregatire profesionala sa aplicam aceste coduri. De aceea, ma gandesc la intocmirea unor programe de pregatire. O legislatie noua va naste practica neunitara. Va trebui sa ne gandim cu totii la masuri de prevenire a unor asemenea situatii. Un plan de pregatire pe aceste domenii si un plan de pregatire a magistratilor, magistratilor asistenti si grefierilor. Poate ma intrebati cu cine pot realiza aceste lucruri? Impreuna cu presedintele Inaltei Curti, cu presedintii sectiilor, cu Colegiul de Conducere. Lucrez in echipa, imi place sa lucrez in echipa, am constituit echipe. Se pot lua referinte (de la Ministerul Justitiei, la Curtea de Apel Bucuresti am condus sectia comerciala 6 ani, am fost sectia pilot care am introdus programul Ecris, tot de aici a plecat ideea completului stabil, de asemenea, de la AVAS se pot lua referinte). Sunt un om echilibrat si am convingerea ca impreuna cu toti judecatorii pot sa imi realizez aceste obiective clare, masurabile, tangibile. In primele 10 zile trebuie sa discut cu tot personalul. Oamneii nu te vor urma intr-o perioada grea decat daca nu poti fi liderul echipei. Ma sprijin pe tot personalul Inaltei Curti dar nu numai atat, CSM a avut incredere in ceea ce spun, voi colabora cu CSM, va fi principalul meu partener. Nu voi neglija raporturile cu asociatiile profesionale. Ca o concluzie, fiind un bun organizator, comunicator si poate, as zice, un factor de echilibru, consider ca as putea sa imi realizez toate cele 5 obiective.
Florica Bejinaru: Practica neunitara a fost si ramane o problema de departe nerezolvata. Sunteti pesimista si spuneti ca acele coduri ar putea sa creeze practica neunitara. Concret, cum vedeti dumneavoastra indeplirea acestei misiuni a Inaltei Curti? Parghiile pe care le-a avut pana acum sunt suficiente? Vedeti si altele?
Nela Petrisor: Acesta e un obiectiv important, care a existat inca de la infiintarea Curtii de Casatie. Sunt 150 de ani de cand a urmarit acest deziderat. Nu sunt pesimista, sunt realista. Ar insemna sa spun vorbe mari ca nu va mai exista practica neunitara. Ba da. Trebuie sa vedem cauzele lor si sa le rezolvam. Atunci camd imi fixez un obiectiv nu mi-l propun doar de dragul de a realiza. Imaginez o verticalizare a sarcinilor. Ce face sectia comerciala a Inaltei Curti acum pentru acest deziderat? A luat legatura cu sectiile comerciale de la curtile de apel pentru a ni se semnala problemele de practica neunitara la cald, pe care ni le comunica. Pana se solutioneaza dosarele, s-ar putea ca problema sa dispara. De aceea, noi colectam aceste probleme, discutam problemele de principiu si le comunicam curtilor de apel. E un model care da rezultate, rapid. Va dau un exemplu si mai concret. La nivelul Tribunalului Bucuresti si al Curtii de Apel Bucuresti sunt discutii in materia asigurarilor. Colegii ne-au semnalat, ne-am intalnit, am discutat si le-am comunicat inainte de a veni un lot de dosare. La nivelul sectiei reusim sa gasim timp sa ne intalnim si sa discutam problemele de practica neunitara. Consider ca acest mod de lucru poate fi un model care sa asigure reusita. Nu este singurul exemplu. Ce ce poate face in 6 luni? Imi fixez obiective pe termen de un an (pot sa realizez un nou Regulament de ordine interioara care sa fixeze alte atributii). Vicepresedintele are in subordine Directia studii, legislatie. Vicepresedintele propune Colegiului de Conducere aceasta idee, Colegiul de Conducere fixeaza echipa. Sunt un om practic. Imi place sa organizez, stiu sa organizez. De aceea, avand aprobata propunerea pilot, ma voi ocupa de Directia studii si legislatie, care are resurse sa redacteze acest regulament. Proiectul va circula la nivelul sectiilor, sa vina cu propuneri si amendam, cu termene clare. In 6 luni cred ca se poate intocmi un regulament.
Florica Bejinaru: Apropo de atributiile vicepresedintelui…
Virgil Andreies: Imi cer scuze, domnul presedinte Buta a vorbit foarte frumos de dumneavoastra ca va implicati in rezolvarea problemelor de practica neunitara. Acest mecanism e dificil, dureaza extrem de mult. Cum va ganditi, cum vedeti aceasta problema dincolo de nivelul sectiei?
Nela Petrisor: Am vrut doar sa exemplifc, sa va demonstrez ca sunt un om care gandeste lucrurile, de la teorie la practica. Intr-adevar la nivelul de Sectii Unite, la nivel de statistica, cate recursuri in interesul legii au fost in penal? 805. Aceasta nu inseamna ca avem practica neunitara doar in domeniul dreptului penal. Nu e adevarat. Sunt opinii diferite care merg de la eliminarea recursului in interesul legi pana la cresterea recursului in interesul legii. Asa cum se prezinta acum, nemultumeste. E evident ca nemultumeste. Au fost numeroase cazuri in materie comerciala in care nu am reusit sa convingem Plenul de opinia noastra. Am generat practica neunitara. Acum ne chinuim cu seminarii de practica neunitara (deunazi am fost la Cluj). Trebuie perfectionat acest mecanism, dar pastrat. Ne-am indeparta de un instrument fundamental daca Inalta Curte nu ar mai trebuie sa judece recursurile in interesul legii. Proiectul pe care noi l-am trimis e echilibrat. E adevara ca ma implic. Am sa va aduc exemple. Programul pilot – incercam sa crestem rolul magistraturlui asistent, sa nu mai fie grefier de sedinta. Ce facem cu acest program? Grefierii pe care noi ii aveam nu erau grefieri de sedinta. Am avut urmatoarea propunerte. “SNG la noi acasa”. Nu avem timp sa-i scolim pe la Sovata, nu ne permitem sa-i scoatem din activitate. Ce putem face? M-am uitat ca a fost promovata la Inalta Curte aproape toata catedra de drept comercial (Roxana Popa, doamna Chioseaua, Iulia Carnu, dar si Lucia Brehar). Sa adunam acesti 7 grefieri la scoala. Ne rupem un ceas sau doua din timplul nostru, in 3 luni putem sa scoatem grefieri plini.
Alexadrina Radulescu: Ati spus ca veti folosi cel putin trei tipuri de evaluare. Ati incercat sa faceti o diagnoza a activitatii Curtii?
Nela Petrisor: Acest proiect era numai o parte. Analiza SWOT nu e singura analiza. In orice organizatie exista. Si la dumneavoastra, la CSM, exista puncte slabe si puncte tari. Imi pare rau ca sunt mediatizate doar cele negative.
Alexadrina Radulescu: Lipsesc obiective specifice, care s-ar fi asezat pe aceasta analiza. Din punctul meu de vedere, e foarte important sa vedem ce urmariti, care sunt rezultatele, nu generale ci specifice? Puteti spune acum? Sunt niste zone pe care ar fi tebuit sa le atingeti.
Nela Petrisor: Numai prin profesionalism putem sa ne asezam pe locul meritat. Gandesc…
Alexadrina Radulescu: Ce criterii o sa folositi? Interne, externe?
Nela Petrisor: Ne dorim sa avem o elita. Consider ca judecatorul de Inalta Curte nu se naste peste noapte. Trebuie crescut, pregatit intr-un program de evaluare, de inspectie, poate straina. Asa cum, spre exemplu, un elev de liceu cu 3 ani inainte se pregateste, asa ar trebui sa fie si la noi. In acest moment, a da vocatie tuturor judecatorilor sa participe la un concurs, interviu, nu mi se pare tocmai in regula. Trebuie sa avem un plan de dezvoltare a carierei lui. As evalua judecatorul de Inalta Curte altfel.
Alexadrina Radulescu: Ce feedback puteti sa oferiti judecatilor de la curtile de apel?
Nela Petrisor: Putem sa organizam si la instante forme de pregatire, la care judecatorii de la Inalta Curte participa.
Florica Bejinaru: Ca si vicepresedinte, veti avea competenta care presupune o foarte buna pregatire in domeniul penal. Specializare dumneavoastra este de multa vreme comerciala. Cum veti face fata? Ca judecatori, toti avem baza. Dar vor fi situatii in care pregatirea trebuie sa depaseasca baza.
Nela Petrisor: Consider ca nu se va schimba nimic. Particip in Completul de 9. Unul din magistrati conduce completul. Nu e obligatoriu sa fie vicepresedintele. In Completul de 9 deliberam impreuna. Lucrurile sunt organizate, e altfel. Nu mai e un complet fix. Completul de 9 are si competenta in materie disciplinara. Cauzele penale separat de cele civile. Pana la urma, e o problema de echilibru. La bordul Inaltei Curti trebuie sa existe echilibru. Daca sunt un bun organizator, cat la suta din timp va fi activitate manageriala sau in sala?
Florica Bejinaru: Cat?
Nela Petrisor: 80% din activitate va fi activitate de manager.
Florica Bejinaru: Ne intereseaza opinia dumneavoastra ca judecator. Stiti ca au fost discutii si in sistemul judiciar si in afara lui. Legea se aplica fara discutie, decizia de numire a presedintelui Inaltei Curti de catre presedintele Romaniei e cea mai fericita?
Nela Petrisor: Eu sunt un judecator simplu.
Florica Bejinaru: Acum sunteti candidat pentru functia de vicepresedinte al Inaltei Curti.
Nela Petrisor: Sunt un simplu judecator la Inalta Curte. Este evident ca in acest moment ne aflam in blocaj. Intr-un blocaj pe care legiuitorul constitutional nu l-a gandit. El trebuie depasit cu intelepciune. Eu cred ca noi, judecatorii, suntem mai intelepti. Trebuie sa ne gandim la o modificare ca sa inlaturam posibilul blocaj. Nu e normal sa organizam doua sesiuni de promovare pe functii de conducere pentru judecatori. Nu avem mecanisme legale, dar ne putem gandi. Nu pretind ca am solutii la toate problemele, dar pot atrage in jurul meu persoane, caut solutii.
Rodica Aida POPA
Florica Bejinaru: Candidati pentu functia de vicepresedinte. Cariera profesionala ati mai prezentat-o. Daca au intervenit modificari. De asemenea, aspecte importante din proiectul de management.
Rodica Aida Popa: Daca imi permiteti, o sa o prezint pe scurt. Punctez elementele de noutate. Doamna Presedinta, stimati membri, am absolvit Facultatea de Drept in 1989, fac 21 de ani de cariera de scaun, am absolvit ca sef de promotie, teza de doctorat este raspunderea penala a minorilor, ajutata de mai multe programe, am parcurs toate gradele de jurisdicte, am indeplinit si o functie manageriala, vicepresedinta a Curtii de Apel Bucuresti, din 2004 judecator la Sectia penala la Inalta Curte. Dublata aceasta cariera profesionala de o cariera de formator la INM, la materia drept procesual penal, unde am format generatii de judecatori, ceea ce nu e lucru putin. Sunt reprezentantul Romaniei la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Eurponeni. Am obtinut declaratia in ceea ce priveste sprijinul CE pe repsonsabilitatea judecatorilor in actuala reglementate, criticabila in ceea ce priveste raspunderea judecatorilor.
Aspecte legate de proiectul de management. Pornesc de la cadrul legal (lege si regulament). Mi-am axat proiectul managerial pe trei aspecte: independenta, competenta, transparenta. Am sa incerc sa le concretizez prin coordonarea proiectului meu de management, dinamizarea proiectului de pregatire a judecatorilor si magistratilor asistenti. Nu uitam in ce coordonate ne desfasuram activitatea, Inalta Curte unifica jurisprudenta.
Competenta: printr-o pregatire profesionala si o strategie, cred ca putem ajunge la o practica constanta in diferitele materii pe care le judeca Inalta Curte. Strategia propune sa ai o comunicare reala in identificarea problemelor de practica neunitara, prin discutiile purtate la nivelul grupurilor de lucru al sectiilor. Sedintele de lucru trebuie sa fie animate de presedintii de sectii si vicepresedinte. Acum doua zile CEDO a declansat procedura pilot in doua cauze. Declansand aceasta procedura pilot, procedura care, dupa 15 ani de constatari a unei inconsecvente legislative in primul rand administrative, procedura care inseamna suspendarea tuturor celorlalte cauze, transarea problemelor si instaurarea unui program impus statului roman. In acest context, si al Deciziei de recurs in interesul legii nr. 33, cred ca trebuie sa identificam de a face intalniri, de a identifica problemele cu regim repetitiv in aplicarea Legii 10 pentru a gasi remedii. Aceasta dublare a inalnirilor cu sectia civila, invitarea judecatorului national la CEDO, profesorul Birsan, de a trata la nivelul principial si a gasi solutii la nivel principial. Se critica la nivel principal legiuitorul care nu a rezolvat aceasta problema, dar, in subsisdiar, si inexistenta unui recurs intern care sa rezolve aceasta problema. Acesta e un argument pentru a motiva judecatorii sectiei civile in a identifica probleme, in a lua masuri concrete si, evident, solicitarea unui punct ferm, a intervenirii cu proiectul de lege care sa reglementeze aceasta situatie. Problema e grava cu repercusiuni nocive, si e sarcina vicepresedintelui care impreuna cu presedintele si presedintii de sectii sa identifice problemele de inconsecventa legislativa.
As propune trecerea unor sarcini de la magistratii asistenti la grefieri, crearea biroului judecatorului pe modelul judecatorului de la Luxembourg, un magistrat asistent constant, printr-o coordonare am putea gasi facilitatea acelorasi magistrati asistenti, grefieri. Nu cochetam doar cu ideea de a lua modele adaptandu-le la nevoile din instanta noastra. Sunt 482 de persoane care alcatuiesc schema Inaltei Curti, 121 judecatori in schema, 104 posturi de judecator ocupate, 85 magistrati asistenti, celalalt personal care trebuie sa asigure desfasurarea activitatii.
O alta coordonata este cea a stagiilor judecatorilor de la curtile de apel care doresc sa promoveze la Inalta Curte, organizate impreuna cu INM, care sa fie mult mai aproape. Trebuie sa cunoasca intr-un mod nemijlocit activitatea concreta, pentru a vedea efectul complexitatii.
Dintr-o alta perspectiva as aborda si Completul de 9 judecatori care inseamna o cazuistica extrem de interesanta. A crescut foarte mult numarul cauzelor de la Completul de 9 (1129 de cauze inregistrate anul trecut), complexitate si sub aspectul penalului.
Din perspectiva magistratului asistent si a atributiilor de coordonare a activitatii de cancelarie, s-ar impune o dinamizare a activitatii. Se impune marirea schemelor de personal. Din perspectiva mea, la Directia legislatie, crearea unor celule, drept comercial, jurisprudenta, drepturile omului si care sa asigure o documentare fundamentata care sa o puna la baza completului de judecata de la sectiile respective. Deci Directia de legislatie prin aceste celule poate prin materiale sa elaboreze studii care sa stea la baza judecatorilor care solutioneaza cauze in materiile respective.
Eficientizarea activitatii de cancelarie, a personalului auxiliar, evaluarea acestui personal este una din atributiile vicepresedintelui. Un sistem de evaluare a acestui personal, printr-o eficientizare prin atributiile sarcinilor, printr-o mai buna concretizare a atributiilor magistratilor asistenti, cred ca s-ar putea eficientiza activitatea grefierilor.
O alta coordonata este interrelationarea cu presedintele. Vicepresedintele nu e singur. E un act colectiv. Nici nu s-ar putea altfel, intrucat exista o complementaritate de atributii. S-ar impune o mai mare transparenta la nivelul Colegiului de Conducere. Propun ca toate hotararile sa fie afisate in sistemul intranet, pentru a fi rapid cunoscute, o evidenta centralizata la nivelul Colegiului de Conducere cred ca ar fi necesara.
Vorbeam de competenta. Evident ca presedintele trebuie sa fie autoritar din punct de vedere al competentei. Am indeplinit o functie de conducere, eu personal am avut o relatie exceptionala cu judecatorii, presedintii de sectii, a fost o provocare pentru mine la acel moment. Am lucrat cu 24 de instante din tara, a fost o placere sa vad ca actele decizionale, chiar telefonice, mi-au creat o familiaritate. Nu sunt o persoana autoritara care impune, poate ca tonul tradeaza altceva din personalitatea mea. Faptul ca primesti feedback-ul, acesta constituie un factor motivational. Nu sunt un candidat de profesie sau un exercitiu ci un judecator care ceea ce isi propune si face. Comunicarea e benefica, normala. Nu dintr-un birou se conduce. Se pot lua decizii, apoi deplasarea. Nu e bine sa fii familiar, ci onest, echilibrat, uman.
Imi propun o strategie la nivelul relatiei cu publicul. Avem un purtator de cuvant cu abilitati exceptionale, doamna judecator Buta Madalina. Vreau sa fie cunoscuta activitatea acestui purtator de cuvant. Presa e “cainele de paza al unei democratii.” Noi, judecatorii, putem sa educam mass-media? Nu. Dar putem avea o relatie institutionala cu trusturile, cu ziarele, pentru a avea o relatie echilibrata, care isi spune public opinia (Avizul nr. 7 ). Facultatile de jurnalism ar putea fi motivate sa trimita studenti sa faca practica la Inalta Curte, un stadiu minimal. Deshiderea catre societatea civila cred ca ar trebui sa fie mult mai aplicata. Discutii pe anumite probleme extrem de importante. Nu trebuie un festivsim… Trebuie sa fim realisti. In acea sala mica, cu toate demersurile facute de doamna vicepresedinta, pot fi facute intalniri cu presa, ceea ce trebuie spus, si lucruri bune si rele. In referirile la doamnele judecator Maria Despina Mihai si Jijie… In cauza Heis contra Belgiei, s-a spus ca orice fel de referire la viata personala trebuie sanctionata de autoritati. Nu am avut o reactie la protejarea vietii private a doamnelor judecator. Trebuia un comunicat de presa. Aspectul de transparenta interinstitutional cu parchetele, barourile de avocati…, as spune ca trebuie sa avem aceste relatii de pe principii echidistante.
Lidia Barbulescu: Cu privire la o modificare care se intentioneaza a se aduce Completului de 9, in sensul ca 5 judecatori sa fie de la sectia de unde sunt cele mai numeroase cauze, fara a mai fi condusa de presedinte sau vicepresedinte, care este opinia dumneavoastra?
Rodica Aida Popa: Trebuie vazuta din perspectiva legiuitorului. Nu as vedea-o oportuna, vicepresedintele e un factor care poate sa asigure o judecata stabila, vicepresedintele prin modul de a participa la sedintele sectiilor e in permanenta in actualiate. Din perspectiva judecatorului care am condus Completul de 9, desemnat in lipsa presedintelui si vicepresedintelui, a insemnat o pregatire aprofundata a sedintei de judecata. A trebuit sa studiez jurisprudenta constanta a Completului de 9, a sectiilor pentru a transfera in actul de deliberare ceea ce inseamna competenta, profesionalism. Asta nu inseamna ca presedintele Completului de 9 impune solutia, ci armonizeaza din punct de vedere jurisprudential. Nu cunosc motivele legiuitorului. Completul de 9 inseamna o competenta sporita si ultim grad de solutionare pentru foarte multe cauze. Nu s-ar impune ca si propunere.
Florica Bejinaru: Va aflati intr-o procedura de numire pentru functia de vicepresedinte. Formula actuala e cea mai buna in ceea ce priveste numirea pe functii de conducere la Inalta Curte?
Rodica Aida Popa: Daca nu exista compatibilitate pentru a comunica, a transmite Colegiului, colegilor nu s-ar putea realiza. Echipa e vitala. Cadrul legislativ actual a considerat ca e un cadru coerent, perfectibil. As vedea-o intr-o formula comuna. In rest, daca vorbim intr-o alta formula legislativa, acolo sunt nuante. Actualul cadru mi se pare corect, obiectiv. In ceea ce priveste promovarea judecatorilor la Inalta Curte, a curs multa cerneala si in presa. Stimati membri, promovarea la Inalta Curte poate fi subiect de discutie prin comparare cu alte legislatii (modelul polonez, de exemplu). Se face publicitate, se analizeaza in adunarea generala a instantelor respective, daca e oportuna sa promoveze, ca persoanele sa fie mult mai cunoscute, transparente.
Alexandrina Radulescu: La punctul 5 din proiectul de management, v-ati propus sa asigurati transparenta actului de justitie, strategie de comunicare. Intrebarea se refera la aceste instrumente ale transparentei. As vrea sa imi spuneti, va rog, care sunt instrumentele cu care veti masura daca ati reusit sa mentineti, sa cresteti, sa imbunatatiti aceasta credibibilitate a Inaltei Curti?
Rodica Aida Popa: In mod concret, pot fi chestionare pe o anumita problema, un chestionar prealabil care sa arate reflectiile, iar ulterior, dupa ce se reflecta in presa, de asemenea, un chestionar ulterior in care sa se intrebe trusturile de presa ce ar fi trebuit sa faca Inalta Curte. Nu facem acest exercitiu de imagine, ca sa bifam seminarii. Vorbim daca activitatea Inaltei Curti a fost bine reflectata. Prezinta importanta anumite probleme (chiar promovarea la Inalta Curte, promovarea pe functii de conducere, a statutului magistratului de Inalta Curte). Consider ca e un instrument cu o doza de relativitate, de corectare a imaginii Inaltei Curti. Alt instrument: parteneriatul cu facultatile de jurnalism. Sunt deschisa a primi si alte instrumente.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
PDF 
