Dreptul securitatii sociale

4 comentarii

1. juanjuanjohn says:

   15/06/2010 at 09:27

   Pana la proba contrarie, imi mentin o parere rezervata; astept doar sa-i vad la lucru, pe dumneaei si pe dl.Mihnea.

   Pana atunci insa, le adresez cateva intrebari, sperand ca onestitatea lor pretinsa le va permite sa raspunda:

   1.Dna Motoc, dle Mihnea, (NE)CONSTITUTIONALITATEA UNUI TEXT DE LEGE, HG, OG, OUG, depinde de apartenenta dumneavoastra politica sau, exclusiv, de CONSTITUTIA INSASI, de sacralitatea acesteia?
   2.Sunteti fermi decisi sa reprezentati cu demnitate A TREIA PUTERE IN STAT, cea judecatoreasca sau veti reprezenta doar interesele partinice ale presedintelui ce va propulsat pe scara sociala?
   3.Sunteti de acord ca popasul dumneavoastra efemer in cea mai inalta functie in stat, dpdv judecatoresc, va poate asigura un loc de cinste in cartea de istorie a neamului sau, dimpotriva….?

   Dlor ADRIAN NEACSU, DANILET, doamna MONA PIVNICERU, acum, mai mult ca niciodata, justitia are ocazia de a dovedi ca ESTE O PUTERE IN STAT si nu doar un instrument politic.
   Reprezentantii dumneavoastra la CCR vor rata aceasta ocazie sau ne vor demonstra noua, celor multi, ca mai exista o sansa de-a trai si muri demn in aceasta tara?
   Daca aceasta sansa se va irosi, ce incredere va mai avea poporul in actul de justitie?
   Dumneavoastra, MAGISTRATII IN CORPORE, ce respect veti mai primi din partea celor multi, care acum se uita la dumneavoastra ca la icoana lui ISUS?

   Log in to Reply
   • bubbles says:

     19/06/2010 at 01:35

     Constitutia Romaniei: TITLUL III Autorităţile publice CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească SECŢIUNEA 1 Instanţele judecătoreşti , art. 126 alin. 1: Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (curti de apel, tribunale si judecatorii). Magistratii – judecatori si procurori, nu sunt numiti politic, nu au mandat limitat in timp (decat in functii de conducere), si se bucura de inamovibilitate, respectiv de stabilitate.

     Curtea Constitutionala nu este instanta de judecata – in sensul Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si nu face parte din Autoritatea judecatoreasca (Instante, Ministerul public si CSM).
     TITLUL V Curtea Constituţională Articolul 142 alin 1: Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, fiind compusa din 9 judecatori – cu un mandat de 9 ani care nu poate fi innoit sau prelungit si potrivit art. 142 alin. 3: trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României – deci politic.
     Articolul 143: Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, deci nu sunt magistrati – in sensul Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
     Articolul 146 – prevede atributiile Curtii.
     Exercitarea controlului de constitutionalitate privind legile (anterior si posterior) si ordonantele (posterior) , iar nu si HG-urile – este numai una din atributiile Curtii.

     Asa ca cei trei magistrati nominalizati de dvs. nu au legatura cu CCR, CCR nu are legatura cu activitatea de judecata si nu infaptuieste justitia in sens tehnic, constitutional. Nu este mai putin adevarat faptul ca, potrivit art. 147 alin. 4 , deciziile Curţii Constituţionale de la data publicării in M. Of. sunt general obligatorii (pentru toti, autoritati, cetateni, magistrati).

     Prin urmare, respectul si increderea de care vorbiti trebuie distribuite in alt mod, iar asteptarile – strict dupa atributiile fiecaruia.

     Log in to Reply
2. Marius Delaepicentru says:

   15/06/2010 at 09:39

   Felicitări, doamnă judecător Iulia Moţoc!

   Poate în mandatul pe care tocmai l-aţi primit, vom afla şi noi de ce documentele de identitate expirate (sau lipsă) ne dizlocă toate drepturile şi libertăţile constituţionale, şi ne aneantizează ca persoane în faţa autorităţilor statului. Poate ne veţi explica de ce eu trebuie să dovedesc că eu sunt eu, în loc ca statul să mă contrazică numai dacă eu n-aş fi eu.

   Log in to Reply
3. juanjuanjohn says:

   23/06/2010 at 12:01

   Sunt perfect de acord cu dumneavoastra: “Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei…”, exact asta trebuie sa fie si exact asta asteapta populatia de la CCR.
   Va intreb, insa, cumpoate fi CCR pe deplin “garantul supremaţiei Constituţiei” cand mambrii sai sunt numiti strict politic? Si, mai ales, nu pe principiul votului cu majoritate absoluta, pentru ca, in acest fel, sa se exprime vointa intregului spectru politic, deci a electoratului reprezentat in parlament?
   Constitutia nu apartine doar unei majoritati conjuncturale, create la ceas de seara prin dezertari, reafilieri, reorientari, exprimari ale « independentei » de gandire si simtire, ci aprtine intregului popor reprezentat in parlament de catre oameni politici.
   Nu confund rolul si pozitia judecatorilor de la CCR cu statutul juridic si profesional al magistratilor definit prin Legea 303/2004. Dimpotriva, consider ca acea “pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică” pot fi obtinute ori printr-o indelungata activitate juridica prodigioasa, neintrerupta, ca judecator, procuror sau/si avocat adica direct in “productie”, acolo unde se infaptuieste in mod real justitia. De acord si cu o vechime in invatamantul superior juridic, dar nu chiar exclusiva, caci nu numai de teoreticieni este nevoie acolo, in componenta forumului decizional suprem.
   “CCR nu are legatura cu activitatea de judecata si nu infaptuieste justitia in sens tehnic…”?
   Atunci cum explicati lupta aceasta la cutite, fara nici un scrupul de moralitate, pentru controlul componentei CCR?
   Da, aveti dreptate, respectul si increderea trebuiesc acordate fiecarei categorii socio-profesionale dupa rolul sau in societate. Din pacate, insa, asa cum sunt randuite acum lucrurile, asteptarile magistratilor (definiti in sensul Legii 303/2004) privind respectul si increderea populatiei, sunt conditionate si restrictionate nu numai de activitatea lor ci si de activitatea CCR care, prin deciziile luate, le vor determina primilor conduita viitoare…
   Am vazut pozitia cvasi-unanima a magistratilor (CSM, ICCJ, Parchetul general, Instante teritoriale, etc) privitoare la neretroactivitate, proprietate, jurisprudenta CCR si/sau a CEDO.
   Daca CCR va avea un alt punct de vedere privitor la (ne)constitutionalitatea celor doua legi cu masuri de austeritate, la ce va mai folosi toata jurisprudenta? Va fi necesar iarasi un apel la CEDO?
   CEDO pronunta pe banda rulanta hotarari impotriva statului roman; atata timp cat cei ce au pronuntat hotararile desfiinate de CEDO nu vor suporta macar consecinte administrative, profesionale, etice, numarul acestor hotarari nu se va diminua….

   Am invocat numele a trei magistrati de prestigiu nu pentru ca i-as confunda cu membrii CCr ci, pentru ca prin pozitiile extrem de pertinente postate pe acest site au facut dovada unui real profesionalism care-i indreptateste sa exprime un punct de vedere demn de luat in considerare.
   Astept in continuare raspunsul dumnealor…

   Log in to Reply