In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 414 din 22 iunie 2010 a fost publicata Decizia ICCJ nr. 36 din 14 decembrie 2009 (Decizia 36/2009) privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti privind admisibilitatea cererilor de revizuire, respectiv de contestatie la executare, in cazul incidentei autoritatii de lucru judecat.
Problema de drept ce a generat examinarea recursului in interesul legii consta in faptul ca la nivelul instantelor nationale nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce priveste solutionarea cererilor de revizuire si a contestatiilor la executare formulate succesiv, in conditiile existentei identitatii de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in sustinerea acestora.
Astfel, unele instante au considerat ca asemenea cereri trebuie solutionate pe fond chiar daca exista identitate de persoane si s-au invocat, cu ocazia solutionarii acestora, aceleasi temeiuri legale, motive si aparari.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in cazul cand se constata ca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in cuprinsul cererilor de revizuire si al contestatiilor la executare formulate succesiv, acestea trebuie respinse ca inadmisibile.
Inalta Curte apreciaza ca aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Redam dispozitivul deciziei:
“Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Se stabileste ca cererile repetate de revizuire si, respectiv, contestatie la executare sunt inadmisibile, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in solutionarea acestora.”
Pentru Juridice.ro, Andrei PAP








