Zilele acestea se duce o lupta crancena intre legalitate ca fundament al democratiei si economic, ca imperativ al unei situatii de criza. Clasa politica, prin autoritatile decizionale centrale, duce o actiune in forta de inlocuire a dreptului ca temelie a statului democratic si social descris in art 1 alin 3 din Constitutia Romaniei cu voluntarismul politico-economic, sub justificarea apararii securitatii nationale amenintate de situatia economica grava traversata.
In numele situatiei economice dificile pe care o traverseaza Romania se propun solutii prezentate ca fiind singurele posibile, inevitabile si obligatorii. Justificarea acestor solutii se face exclusiv din perspectiva dimensiunii cifrelor, a aritmeticii unor reduceri fiscale si a ajutarilor bugetare. Prin hotararea sa recenta Curtea Constitutionala s-a dovedit ultima reduta impotriva generalizarii dicretionarismului deciziei politice, insensibila sub presiunea crizei economice profunde la probleme de constitutionalitate si de conformitate cu legile statului roman. Constitutia Romaniei s-a dovedit, in ultimul moment, un obstacol greu de depasit de vointa politica.
Noile masuri anuntate de Guvern, dupa anuntarea deciziei Curtii Constitutionale, reprezinta deschiderea unui nou front in ofensiva de modificare a arhitecturii constitutionale clasice a statului roman.
Potrivit declaratiilor primului-ministru, majorarea TVA-ului cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, urmeaza sa fie inclusa in Ordonanta de urgenta privind modificarea codului fiscal si sa intre in vigoare de la 1 iulie 2010.
Acest lucru nu se poate realiza fara ca starea de legalitate din statul roman sa nu fie fortata.
Unul din principiile de forta ale Codului Fiscal este cuprins in art. 4, care are urmatorul continut:
“(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege“.
Principiul este cunoscut sub denumirea de principiul stabilitatii si predictibilitatii, conform caruia sarcina fiscala a contribuabililor trebuie sa fie stabila si predictibila astfel incat aceasta sa fie apta sa conduca la decizii manageriale corecte cel putin pe parcursul unui an fiscal.
Termenul de 6 luni prevazut de primul alineat din art. 4 este unul de recomandare si urmareste posibilitatea pentru contribuabil de a lua la cunostinta de modificarile fiscalitatii.
Al doilea alineat contine, insa, o dispozitie imperativa: orice modificare a Codului fiscal intra in vigoare in anul urmator adoptarii prin lege.
Astfel fiind sunt doua conditii obligatorii si cumulative pentru a se putea face modificari Codului fiscal, ignorate in declaratiile si deciziile recente ale Guvernului Romaniei:
- aceste modificari sa fie adoptate prin lege;
- aceste modificari nu pot intra in vigoare decat in anul urmator promulgarii legii de modificare.
Principiul stabilitatii politicii fiscal-bugetare a fost recent reconfirmat ca facand parte din starea de legalitate prin Legea nr. 69/2010 a responsabilitatii fiscal – bugetare. Potrivit art 4 alin 1 din aceasta ” Guvernul are obligatia de a conduce politica fiscal-bugetara intr-un mod care sa asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu (s.n.), in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice.” De asemenea, potrivit art 5 alin 2 unul din obiectivele fundamentale ale politicii fiscal bugetare este “asigurarea predictibilitatii nivelului cotelor si bazelor de impozitare sau taxare.”
Aceasta lege instituie pentru prima oara si o raspundere pentru nesocotirea principiului stabilitatii si previzibilitatii, nesocotit in dese randuri anterior prin decizia politica.
Aceasta este starea de legalitate existenta in acest moment in statul roman. Potrivit acesteia modificarea codului fiscal nu se poate face prin ordonanta de urgenta, contribuabililor trebuie sa li se dea un termen de 6 luni pentru a se obisnui cu modificarile preconizate si, in orice caz, modificarile operate acum codului fiscal nu pot produce efecte decat de la 1 ianuarie 2010.
In perioada urmatoare se va consuma un nou episod al conflictului ajuns la apogeu dintre drept, temeiul existentei democratice a statului, si voluntarismul politic.
Jud. Adrian NEACSU
Presedinte Tribunalul Vrancea
PDF 
Am o opinie diferită. Prin decizia sa, CCR a uzurpat Executivul şi s-a pronunţat într-o chestiune econonomică. A mărit doi termeni dintr-o ecuaţie şi aşa la limita stabilităţii.
În mod paradoxal, decizia CCR a proclamat mercantilismul ca valoare supremă în stat.
Am scris şi un text de atitudine, în care am arătat că, de acum încolo, cetăţenii au legitimitatea să întreprindă orice activitate economică şi să declare neavenite organele de control ale statului. Îmi permit să citez numai ultima parte din proclamaţia de la Hiroşima:
Cine e curios, nu are decît să caute textul integral. M-ar ajuta, întrucît, printr-un chestionar, le fac magistraţilor şi un test de venalitate.
In 6 luni de zile ne vom uita la cardurile de salarii ca la fotografiilor bunicilor decedati. Adica vor fi relicve.