În mod cert oficialii europeni nu citesc legile adoptate în România, altminteri nu ar putea să laude ceea ce este ridicol, periculos ori de neîntalnit în propriile ţări.
În data de 15 iulie 2010 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 486/15.07.2010 noul Cod de procedură penală, estimat a intra în aplicare la 1 octombrie 2010.
La o primă citire, se incadrează în zona ridicolului următoarele articole:
Art. 368. Suspendarea judecăţii în caz de extrădare activă
(1) În cazul în care, potrivit legii, se cere extrădarea unei persoane în vederea judecării într-o cauză penală, instanţa pe rolul căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea judecăţii până la data la care statul solicitat va comunica hotărârea sa asupra cererii de extrădare. Încheierea instanţei este supusă contestaţiei în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă, la instanţa ierarhic superioară. Contestaţia se judecă în termen de 5 zile de la primirea dosarului, fără participarea procurorului şi a părţilor. Participarea procurorului la judecarea contestaţiei este obligatorie.
Sau art. 512 care ar trebui să se refere la cauzele cu infractori minori ori acesta se referă la persoana juridică:
Capitolul III. Procedura în cauzele cu infractori minori
Art. 512. Punerea în executare a pedepsei complementare a plasării sub supraveghere judiciară
(1) Mandatarul judiciar şi atribuţiile acestuia privind supravegherea activităţii persoanei juridice sunt cuprinse în dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa plasării sub supraveghere judiciară.
(2) Instanţa desemnează un administrator judiciar atunci când apreciază că se impune implementarea unui plan de măsuri speciale pentru a preveni comiterea de noi infracţiuni. În acest caz, administratorul judiciar, desemnat prin hotărârea de condamnare, asistă persoana juridică în elaborarea planului de măsuri, ce va fi supus aprobării judecătorului delegat cu executarea, şi va supraveghea respectarea acestuia de către persoana juridică.
Într-o zonă extrem de periculoasă se încadrează art. 102 întrucât permite utilizarea unor probe nelegale ori a probelor derivate din probe nelegale. Dacă o probă este nelegală aceasta trebuie înlăturată si, pe cale de consecinţă, trebuie înlăturată şi orice probă derivată din proba principală nelegală. Precizăm că mijloacele de probă, respectiv legalitatea obţinerii acestora împreună cu dreptul la apărare constituie piatra de temelia a unui sistem procesual penal modern. Noul cod este, din pacate retrograd şi nu „modern” din această perspectivă. Oare UE o fi citit noul cod?
Art. 102. Excluderea probelor obţinute în mod nelegal
(1)Probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.
(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
(3) În mod excepţional, dispoziţiile alin. (2) nu se aplică dacă mijlocul de probă prezintă imperfecţiuni de formă sau există alte neregularităţi procedurale care nu produc o vătămare pentru înlăturarea căreia este necesară excluderea acestuia.
(4) Probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod.
(5) Probele derivate din probele prevăzute la alin. (2) nu se exclud dacă probele obţinute în mod nelegal sunt folosite în condiţiile alin. (3).
Citat din ultimul raport al Comisiei Europene, pag. 2: “Cu toate acestea, deficienţele menţionate trebuie analizate în contextual unei reforme legislative majore, şi anume adoptarea în Parlament, la 22 iunie, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, care reprezintă un pas în direcţia cea bună”.
Noul Cod de procedură penală a introdus două categorii de magistraţi: judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară. Aceştia nu vor putea intra pe fondul cauzei. De unde îi luăm?
Extras din comunicatul de presă al Consiliului Superior al Magistraturii: “Dacă aceste coduri vor intra în vigoare mai repede decât este sistemul pregătit, riscăm să creăm mai multe probleme decât până acum. O consecinţă ar fi supraîncărcarea cu dosare a magistraţilor, cu riscul de a realiza un act de jusiţtie de o calitate discutabilă. Din punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cea mai optimistă variantă este 1 ianuarie 2012. De ce? Fiindcă sunt două condţtii eseţiale care trebuie îndeplinite: asigurarea necesarului de resurse umane şi al logisticii aferente”.
Extras din raportul Comisiei Europene: ”… previzibilitatea fluctuaţiilor de personal nu s-a înbunătăţit, deoarece câteva sute de magistraţi care îndeplinesc condiţiile de pensionare ar mai putea ieşi din cadrul magistraturii în scurt timp…”. Oare UE o fi citit noul cod?
Despre lupta împotriva corupţiei, raportul face trimitere la rezultate „convingătoare” în materie de DNA şi ANI. Opinia noastră este că rezultatele devin rezultate numai sub verdictul justiţiei şi tot acelaţi verdict le face sau nu convingătoare. Ori, din acest punct de vedere, rezultatele nu sunt deloc convingătoare.
Din păcate, rapoartele Comisiei sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitatea românească
Georgiana IORGULESCU
Director executiv Centrul de Resurse Juridice
* Acest text reprezinta punctul de vedere al Centrului de Resurse Juridice.
PDF 
[...] reacţie imediată şi cu caracter tehnic a avut şi Centrul de Resurse Juridice.  Comisia EuropeanaMCV Trimite acest articol: [...]