Ministerul Justitiei a solicitat Juridice.ro, joi, 29 iulie 2010, publicarea raspunsului doamnei secretar de stat Lidia Barac la materialul De ce nu judecam dosarele de la o zi la alta?! Iata de ce! publicat pe Juridice.ro de catre domnului judecator Cristi Danilet:

“1. Dacă suntem cu toţii prea ocupaţi cu munca şi supravieţuirea  vom conserva starea curentă de lucruri. „Viitorul nu este un loc către care ne îndreptăm, ci un loc pe care noi îl creăm. Drumurile către viitor nu sunt descoperite, ci construite, iar munca de făurire a lor îl schimbă atât pe constructor , cât şi destinaţia lui” [1].

Leadershipul transformaţional este cheia marilor performanţe. El ne ajută să depăşim patologia socială a neputinţei şi neajutorării, care duce la fuga de răspundere şi teama de riscuri şi la înlăturarea celor care încearcă să combată astfel de fenomene.

Procesul de transformare care duce la schimbare face obiectul managementului schimbării organizaţionale, ca parte a managementului general. Ştiinţa managementului furnizează metode şi tehnici pentru schimbarea organizaţională, fără a oferi un model unic. Dar, orice tehnică utilizată pentru schimbare poate parcurge mai mulţi paşi. Unul dintre aceştia vizează învingerea rezistenţei la schimbare.

Practica managerială a demonstrat că un proces de schimbare poate fi considerat ca desăvârşit cu succes în măsura în care inerţia la schimbare se încadrează într-un procent de maxim 10%, măsurat la finalizarea etapelor schimbării.

2. Observaţiile/poziţiile înregistrate cu privire la Proiectul Legii Micii Reforme se încadrează în limitele acestui procent, nu numai prin numărul celor rezistenţi la schimbare, dar şi prin natura, obiectul şi scopul acestor poziţii, uşor de identificat într-o lume în care cu toţii ne cunoaştem – lumea juridică – .

Starea de lucruri astfel creată demonstrează necesitatea schimbării şi oportunitatea Proiectului Legii Micii reforme.

O atare demonstraţie o face, însă, cel mai bine domnul judecător Cristi Danileţ, vicepreşedintele Judecătoriei Oradea.

În ultima sa luare de poziţie (care nu face notă distonantă cu celelalte poziţii exprimate de-a lungul existenţei sale profesionale) domnul judecător înfăţişează o realitate crudă a sistemului judiciar român care pune în evidenţă barierele individuale ridicate în calea schimbării, şi anume:

- nivelul de înţelegere al unei legi, care nu promovează – în cazul de faţă – soluţii legislative de natură a pune la încercare capacitatea critică obişnuită atât de necesară oricărui magistrat în procesul de aplicare al legii, proces care implică, inevitabil, interpretarea textelor/normelor;

- nivelul de cunoştinţe, de substanţă profesională, în probleme de drept material şi procedural, atât de necesar exercitării funcţiei judiciare;

- precaritatea informaţiilor în materie de drept comparat, legislaţie europeană şi jurisprudenţă CEDO;

- tipul de responsabilitate cultivat faţă de profesie, societate, sistem judiciar, de natură a descrie nivelul de competenţe social – umane, absolut necesare exercitării funcţiei judiciare;

- abilităţile de comunicare intra şi extra sistem, ş.a.

3. Răspunsul punctual al Ministerului Justiţiei la observaţiile domnului judecător va oferi cu certitudine, cititorilor Dumneavoastră posibilitatea de a cunoaşte cu adevărat realitatea din sistemul judiciar, care reclamă, odată în plus, nevoia de Reformă structurală în justiţie. „Mica Reformă” reprezintă doar începutul acestor schimbări, atât de necesare, inclusiv pentru asanarea morală a sistemului judiciar român.

OBSERVATII in materie penala la articolul domnului Cristi Danilet:

IN MODIFICARILE PROPUSE LA CODUL DE PROCEDURA PENALA NU SE FACE NICIO REFERIRE LA JUDECATA CAUZELOR DE LA O ZI LA ALTA

a. prim termen indelungat

- “pentru ca la noi termenul il da computerul. Or , nu am vazut ca PLMASP sa imputerniceasca, asa cum e firesc, judecatorul sa fixeze termenul de judecata. Daca ar fi asa, imediat dupa inregistrarea dosarului, judecatorul ar putea sa stabileasca daca e cazul sa stabileasca un termen mai lung sau unul mai scurt: – de ex ordonantele presedintiale, cererile de suspendare, cererile de liberare conditionata ori plangerile impotriva solutiilor procurorului primesc la noi termene peste 2-3 luni, ceea ce e mult prea tarziu fata de miza procesului, ceea ce antreneaza deseori cereri de preschimbare a termenului (aici nu pot intelege de ce PLMASP obliga judecatoru lsa citeze partile pentru a putea decide preschimbarea termenului, cand o astfel de cerere trebuie solutionata imediat in camera de consiliu si partile citate pentru noul termen).”

Răspuns MJ:

În materie penală modificarea propusă prin introducerea alineatului 3¹ la articolul 291 C.proc pen. este chiar în acest sens.

„(3¹) Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea părţilor, să preschimbe primul termen sau termenul luat în cunoştinţă cu respectarea principiului continuităţii completului în situaţia în care din motive obiective instanţa nu-şi poate desfăşura activitatea de judecată la termenul fixat ori în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei. Părţile vor fi citate pentru noul termen fixat.”

b. modalitatea de citare

- „ pentru ca in cauzele cu inculpati arestati e obligatorie judecata numai in prezenta lor. Si cand un astfel de inculpat are dosare si la alte instante (celebrele „afaceri judiciare”), nu se efectueaza procedurile de transfer intre penitenciare, deci musai sa amani. Iar PLMASP nu rezolva aceasta situatie. Dupa cum nu rezolva nici situatia in care un inculpat e arestat in strainatate intr-o cu totul alta cauza si nu se poate emite mandat european de arestare –  si atunci obligatoriu stai cu cauza in nelucrare pana e eliberat omul din arest sau din executarea pedepsei in strainatate ceea ce inseamna de la cateva luni la cativa ani;„

Răspuns MJ:

Modificările legislative trebuie să urmărească respectarea drepturilor fundamentale ale acuzatului. Or, Articolul 6 din Convenţia europeană garantează, în integralitatea sa, dreptul persoanei de a fi prezentă efectiv în cadrul procesului penal, ce include nu numai dreptul de a fi prezentă, ci şi dreptul de a fi ascultată şi de a urmări desfăşurarea procedurii [2].

Acest drept rezultă în mod implicit şi din dreptul la un proces adversial şi poate fi dedus din garanţiile cuprinse în art. 6 parag. 3 lit. c), d) şi e), care altfel ar fi fost dificil de exercitat în absenţa sa.

Prezentarea la proces a unui acuzat are o importanţă deosebită atât din punctul de vedere al dreptului acestuia de a fi audiat, cât şi al necesităţii de a verifica exactitatea afirmaţiilor sale şi de a le confrunta cu declaraţiile părţii vătămate, cât şi cu cele ale martorilor [3]. Astfel, acuzatului îi este oferită posibilitatea de a controla caracterul echitabil al procedurii.

În acest sens, încă din 21 martie 1975 Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei arătase prin Recomandarea (75) 11 că: nimeni nu ar trebui să fie judecat dacă în prealabil nu a fost citat în timp util, astfel încât să poată fi prezent şi să-şi pregătească apărarea, cu excepţia situaţiei în care rezultă că se sustrage de la judecată (pct. 1), citaţia trebuind să precizeze care sunt consecinţele unei eventuale absenţe a acuzatului de la judecată (pct. 2); dacă instanţa constată că acuzatul, care a lipsit la judecată, a fost legal citat, poate dispune aducerea sa cu mandat, dacă apreciază că prezenţa personală a acestuia este indispensabilă sau dacă are motive să creadă că acuzatul a fost împiedicat să se prezinte la proces (pct. 3); acuzatul nu trebuie să fie judecat în lipsă, dacă este posibil sau oportun transferul procedurilor cu privire la acesta într-un alt stat sau formularea unei cereri de extrădare (pct. 4).

Acesta este motivul pentru care proiectul nu a oferit soluţii problemelor ridicate.

- „pentru ca e obligatorie prezenta inculpatului minor la judecata afara de cazul in care exista dovezi ca se sustrage si nimeni nu a reglementat vreodata ce inseamna acest lucru si, oricum, prezinta dificultati prezenta in instanta a copiilor strazii. De abia prin viitorul cod se elimina aceasta obligatie.”

Răspuns MJ:

Proiectul propune abrogarea alineatului (1) al articolului 484 care vizează această problemă.

g. modalitatea de administrare a probelor

- „pentru ca in procesele penale trebuie readministrate toate probele din cursul urmaririi penale. Si nu se prevede in PLMASP ca nu ar mai trebuie  administrate in fata instantei decat probele contestate din faza de urmarire penala, nu si cele necontestate.”

- „pentru ca partile si martorii nu se prezinta, mai ales in penal unde probele testimoniale sunt esentiale. Si atunci trebuie sa amanam. Si daca dispunem mandat de aducere, pentru ca politia/jandarmeria nu executa mandatul. Astfel, a executa un mandat de aducere inseamna in viziunea lor a-l cauta pe destinatar si a-i pune in vedere sa vina la instanta. Or, asta face postasul – in viziunea legii mandatul de aducere inseamna constrangerea fizica a persoanei cae se opune si aducerea fortata a persoanei la instanta pentru audiere. Evident, in caz de neexecutare se poate amenda politistul, dar..nu ii stim CNP. Asa ca trebuie alta amanare si adrese de cautare a CNP-ului omului. Dar asta tot nu rezolva problema audierii partii/martorului, asupra caruia trebuie dispus un nou mandat asa-numit in practica „cu insotitor” J. Ce te faci insa cand partea e din Caracal si ea trebuie audiata la Oradea? – caci legea nu permite decat audierea martorilor, nu si a partilor, prin comisie rogatorie. As fi vrut sa reglementeze PLMASP si aceasta ipoteza, mai ales in plina criza cand nici un post de politie nu isi permite sa suporte un transport cu masina institutiei prin tara;”

Răspuns MJ:

Modificările legislative trebuie să urmărească respectarea drepturilor fundamentale ale acuzatului.

Un loc important în jurisprudenţa Curţii Europene îl ocupă analiza respectării principiilor contradictorialităţii, egalităţii armelor, nemijlocirii, legalităţii şi loialităţii în administrarea mijloacelor de probă, garantate prin art. 6 parag. 1, sau a prevederilor art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenţia europeană ce asigură acuzatului dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării.

Pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, toate elementele de probă trebuie, în principiu, administrate în faţa acuzatului, în şedinţă publică, în vederea unei dezbateri contradictorii. Este în sarcina judecătorului să vegheze ca toate aspectele ce pot influenţa soluţionarea pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri contradictorii în cadrul procesului penal [4].

Un element important al procesului penal îl reprezintă posibilitatea acuzatului de a fi confruntat cu martorii care susţin acuzarea în faţa judecătorului care urmează să pronunţe hotărârea în cauză. Principiul nemijlocirii reprezintă o garanţie importantă a caracterului echitabil al procesului, atâta timp cât constatările judecătorului cu privire credibilitatea martorului pot avea consecinţe importante pentru acuzat. Schimbarea compunerii completului după audierea unui martor important ar trebui în mod normal să conducă la reaudierea acestui martor [5].

- „ pentru ca in penal, dupa ce inculpatul e arestat in faza de urmarire penala, urmeaza un noian de cereri: recurs la incheierea de arestare, cerere de revocare a masurii arestarii, cerere de punere in libertate sub control judiciar, cerere de inlocuire cu masura de a nu parasi localitatea, recursuri la toate astea. In acest timp, dosarul se plimba pe la mai multe complete de judecata, toate diferite, care incearca sa ajunga si ele la dosarul de urmarire penala sa poata hotari, iar procurorul nu poate lucra nimic in dosar ca nu il are. Dupa care vine din partea procurorului cererea de prelungire a arestarii dupa primele 30 zile si bineinteles opunerea inculpatului pe motiv ca in ultima luna procurorul nu a lucrat nimic in dosar, asa ca nu sunt motive sa se prelungeasca masura;”

Răspuns MJ:

Proiectul a urmărit înlăturarea acestor deficienţe prin modificarea alineatului 3 al articolului 205:

„(3) În cazurile în care, în cursul urmăririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acelaşi timp de instanţe diferite, procurorul înaintează copii numerotate şi certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor dosarului, în vederea continuării urmăririi penale.”

- „pentru ca mult prea usor sa obtin stramutarile in Romania, nefiind prevazut nici un criteriu de desemnare a noii instante. Si pentru ca e posibil ca presedintele ICCJ in civil, respectiv completul de judecata de la ICCJ in penal sa dispuna suspendarea judecarii cauzei in timpul solutionarii stramutarii (care in civil dureaza 6-9 luni) fara sa vada dosarul a carui stramutare se solicita”

Răspuns MJ:

Proiectul a urmărit înlăturarea acestor deficienţe prin modificarea articolului 60 C.proc. pen.

„Soluţionarea cererii

Art.60 – (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă motivată.

(2) În cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei, la una dintre instanţele din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate acesteia. Strămutarea judecării cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curţile de apel dintr-o circumscripţie învecinată.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte în ce măsură se menţin actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza.

(4) Instanţa de la care a fost strămutată cauza precum şi instanţa la care s-a strămutat cauza vor fi înştiinţate de îndată despre admiterea cererii de strămutare.

(5) Dacă instanţa de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.

(6) Sentinţa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac.”

h. problema expertizelor

- „ pentru ca in Romania exista doar cativa experti criminalisti auto: Astfel, intr-o cauza in care am dispus in luna mai 2010 o expertiza pt stabilirea dinamicii producerii accidentului expertul din cadrul INEC-Laboratorul Timisoara  (institutie aflata in subordinea MJ!) mi-a raspuns ca o va face in luna martie 2011, datorita faptului ca pe zona Vestul tarii e singurul. Iar PLMASP nu rezolva aceasta problema.”

Răspuns MJ:

Problemele de personal şi de eficienţa a INEC nu au făcut obiectul legii; ele reprezintă însă o preocupare constantă la nivelul Ministerului Justiţiei, care, recent, a supus dezbaterii publice un proiect de act normativ ce propune o serie de soluţii în materie.

i. acces la justitie si cai de atac sau reluarea proceselor

- „Si mai e adevarat ca PLMASP elimina apelul petnru cauzele solutionate de judecatorii, hotararile atacandu-se doar cu recurs la curtile de apel (care devin acum un fel de curti de apel si casatie, denumire ce ar trebui modificata). Dar ma gandesc ce se va intampla dupa ce va intra in vigoare noul Cpp unde se prevede ca hotararile judecatoriilor iar se ataca cu apel, de data asta la la curtile de apel si apoi cu recurs in casatie la ICCJ;”

Răspuns MJ:

Noul Cod de procedură penală stabileşte următoare structură a competenţelor instanţelor [6]:

i) Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile (plenitudine de competenţă), cu excepţia celor date prin lege în competenta altor instanţe precum şi soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege (de pildă, cererile de liberare condiţionată, contestaţiile la executare);

ii) Tribunalul judecă în primă instanţă infracţiunile de mare gravitate: cele prevăzute de Codul penal (Legea nr. 286/2009) în art. 188, art. 189, art. 210, art. 211, art. 254, art. 263, art. 282, art. 289-294, art. 303, art. 304, art. 306, art. 307, art. 309, art. 345, art. 346, art. 354, art. 360-367; infracţiunile săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei; infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare.

De asemenea, tribunalul soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege precum şi alte cauze anume prevăzute de lege (de pildă, contestaţiile împotriva măsurilor preventive dispuse de judecătorie);

iii) Curtea de apel este, în mod excepţional, competentă să judece în primă instanţă cu privire la infracţiunile prevăzute de Codul penal (Legea nr. 286/2009) în art. 394- 397, art. 399-412 şi art. 438 – 445; infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale; infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe; infracţiunile săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, precum şi auditori publici externi.

În vederea uniformizării practicii judiciare Curtea de apel judecă atât apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii, cât şi a celor pronunţate de tribunale.

De asemenea, Curtea de apel soluţionează conflictele de competenţă ivite între instanţele din circumscripţia sa (cu excepţia celor date în competenţa tribunalului), contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale  în cazurile prevăzute de lege, precum şi alte cauze anume prevăzute de lege.

iv) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea pentru judecata în primă instanţă competenţă personală cu privire la instanţă infracţiunile săvârşite de preşedintele României, senatori şi deputaţi, de membrii Guvernului ori de persoanele asimilate acestora, de judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţelor internaţionale, de europarlamentari, de judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Constituţională, de judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi curtea militară de apel, de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, de mareşali, amirali, generali, precum şi de persoanele care au gradul profesional asimilat generalilor şi mareşalilor.

Ca instanţă de control judiciar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în primă instanţă, de curţile de apel, de  curţile militare de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, precum şi cererile de strămutare, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege, judecă recursurile în interesul legii.

Aşadar, apelul rămâne singura cale ordinară de atac, atât împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie cât şi de Tribunal, care va fi judecat de Curţile de apel. După judecarea apelului hotărârea devine definitivă. Recursul în casaţie va deveni o cale extraordinară de atac. Noul cod impune condiţii stricte cu privire la cuprinsul cererii de recurs în scopul asigurării unei rigori şi discipline procesuale şi al evitării introducerii, în mod abuziv, a unor recursuri care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege. De pildă, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casaţie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

- „pentru ca in Romania este posibil ca un dosar sa fie trimis spre rejudecare de catre instanta superioara de un numar nelimitat de ori – bine ca PLMASP interzice acest lucru ca regula, dar nu inteleg de ce aceasta numai pentru civil!.”

Răspuns MJ:

În penal trimiterea spre rejudecare se face numai pentru temeiuri ce reprezită nulităţi absolute în sensul art 197 alin. 2 C.proc.pen. Iar nulitatea absolută, este nulitatea prevăzută în mod expres şi limitativ de lege, ce nu poate fi acoperită în niciun mod şi care poate fi invocată în tot cursul procesului penal din oficiu sau de oricare dintre părţi

- „pentru ca un inculpat judecat in timp ce era in strainatate are dreptul sa ceara rejudecarea cauzei sale dupa ce este extradat (nu mai spun ca e inechitabil fata de un inculpat aflat in tara a carui adresa nu s-a cunoscut si care nu are acest drept).”

Răspuns MJ:

Persoanei ce a fost judecată în lipsă trebuie să-i fie garantat dreptul de a obţine ulterior ca o instanţă să statueze din nou, după ce a audiat-o, asupra temeiniciei acuzaţiei în fapt şi în drept, dacă rezultă că aceasta nu a renunţat, în mod neechivoc, la dreptul său de a fi prezentă în instanţă şi de a se apăra sau dacă nu se sustrage judecăţii [7].

Astfel, Curtea Europeană, recunoaşte un drept la redeschiderea procedurilor numai în cazurile în care judecata în lipsă nu este consecinţa renunţării voluntare din partea acuzatului la dreptul de a fi prezent în instanţă pentru a-şi face apărările, în vederea înlăturări oricăror neajunsuri privitoare la echitabilitatea procedurii ce s-ar fi putut naşte din judecata in absentia.

OBSERVAŢII în materie civilă la articolul domnului Cristi Danileţ:

a. prim termen indelungat

- „pentru ca la noi termenul il da computerul. Or , nu am vazut ca PLMASP sa imputerniceasca, asa cum e firesc, judecatorul sa fixeze termenul de judecata. Daca ar fi asa, imediat dupa inregistrarea dosarului, judecatorul ar putea sa stabileasca daca e cazul sa stabileasca un termen mai lung sau unul mai scurt: – de ex ordonantele presedintiale, cererile de suspendare, cererile de liberare conditionata ori plangerile impotriva solutiilor procurorului primesc la noi termene peste 2-3 luni, ceea ce e mult prea tarziu fata de miza procesului, ceea ce antreneaza deseori cereri de preschimbare a termenului (aici nu pot intelege de ce PLMASP obliga judecatoru lsa citeze partile pentru a putea decide preschimbarea termenului, cand o astfel de cerere trebuie solutionata imediat in camera de consiliu si partile citate pentru noul termen).”

Răspuns MJ:

Şi în materie civilă, se propune ca preschimbarea termenului de judecată să poată fi dispusă şi din oficiu, fără citarea părţilor.

Propunere art. 153 alin. 4 din Codul de procedură civilă:

„În cazul în care la termenul fixat instanţa nu-şi poate desfăşura activitatea de judecată din cauza unor motive obiective, judecătorul va dispune preschimbarea termenului din oficiu, fără citarea părţilor. Acestea, însă, de îndată, vor fi citate pentru noul termen fixat. Dispoziţiile art. 132¹ alin. 2 sunt aplicabile.”

b. modalitatea de citare

- „pentru ca sunt cauze in care partile domicileaza in strainatate si procedura de citare dureaza in acest caz cateva luni pentru fiecare termen de judecata;”

Răspuns MJ:

În cazul în care pârâtul locuieşte în străinătate, se va putea stabili un termen de judecată mai îndelungat. Însă prin citaţie pârâtul va fi informat că are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligaţii, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii (art. 114¹ alin. 4 din Codul de procedură civilă).

- „pentru ca in Romania chiar daca ai primit citatia personal trebuie sa fii citat si pentru urmatorul termen daca ai lipsit. E adevarat, aceasta se rezolva prin PLMASP, dar tot atat de adevarat este ca majoritatea procedurilor de citare se indeplinesc nu prin presdarea catre destinatar, ci prin afisare;”

Răspuns MJ:

Prin proiect se extinde prezumţia termenului în cunoştinţă şi pentru ipoteza în care părţii, personal sau prin reprezentant, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de judecată (propunerea privitoare la art. 153 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedură civilă). Afişarea citaţiei şi a altor acte procedurale reprezintă o modalitate procedurală de comunicare admisibilă doar în cazurile limitativ prevăzute de lege (de exemplu art. 92 alin. 2 şi alin. 4 din Codul de procedură civilă).

- „pentru ca reclamantul deseori indica un domiciliu gresit al paratului, uneori din nestiinta, alteori cu rea-credinta, aspect care se descopera ulterior si se reia intreaga judecata din cauza lipsei procedurii. Aceasta pentru ca in Romania e posibil ca lipsa de procedura sa fie invocata din oficiu si chiar de partea adversa care nu are astfel interes,  ceea ce e stupid si ramane un aspect nerezolvat prin PLMASP;”

Răspuns MJ:

Comunicarea reglementară a citaţiilor şi a altor acte de procedură asigură respectarea dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii. Interesul soluţionării în condiţii de contradictorialitate a cauzei aparţine şi instanţei, care este ţinută să respecte principiile rolului activ şi al aflării adevărului – art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă. De asemenea, şi partea adversă este interesată să obţină o hotărâre temeinică, legală şi pronunţată cu respectarea principiului contradictorialităţii.

- „pentru ca in cursul procesului deseori partile sau martorii isi schimba adresa, iar instanta trebuie sa faca scrisori la serviciul de evidenta informatizata a populatiei pentru a afla noua adresa. Aceasta pentru ca, in plina epoca a informatizarii si a promovarii conceptului de e-Romania, instantele noastre nu au acces la bazele de date ale altor institutii, aspect cu totul inacceptabil. Este adevarat ca, la cererea noastra, prin PLMASP se reglementeaza acest lucru, dar nu inteleg de ce vor fi prevederi in acest sens doar in penal nu si in civil, si mai ales nu inteleg de ce acest lucru va deveni aplicabil in 5 luni de la intrarea in vigoare a legii (60 zile de aplicare lege, plus 90 zile de incheiere a protocolului). Si, mai ales, nu inteleg de ce daca inculpatul are obligatia sa anunte in 3 zile orice schimbare de domiciliu in timpul procesului, nu ai putea judeca in lipsa lui daca nu isi indeplineste aceasta obligatie;”

Răspuns MJ:

În ipoteza schimbării domiciliului în timpul soluţionării cauzei, îndatorirea de a aduce acest fapt la cunoştinţa instanţei, precum şi a părţii adverse îi revine – sub sancţiunea neluării ei în seamă -, părţii în cauză (art. 98 din Codul de procedură civilă).

c. logistica si infrastructura

- „pentru ca in Romania citarea se face prin inscris trimis de instanta. E drept, prin PLMASP se prevede ca se poate face citare si telefonica sau prin e-mail. Cred ca s-ar putea face si prin sms, ca in alte state. Si aceasta inclusiv pentru avocati, sa nu se faca apoi in cauzele cu arestati carora le expira la 12 noaptea masura preventiva ca au uitat sau ca nu aveau telefonul deschis;”

- „pentru ca nici sa vreau sa dau termen a doua zi nu am cum, caci nu exista spatii suficiente de judecata. De ex, la Judecatoria Oradea avem 5 sali de judecata pentru cei 28 de judecatori, cea ce inseamna ca in fiecare zi se tin procese in fiecare sala, iar 3 judecatori au fixate sedinte dupa amiaza. Unde as putea eu sa intru a doua zi sa fiu ca in filmele americane?”

Răspuns MJ:

Proiectul prevede, ca excepţie, şi posibilitatea instanţei de a fixa termene mai îndelungate, în cazul în care aceasta consideră necesară o asemenea măsură.

Propunere art. 132¹ alin. 1 din Codul de procedură civilă:

„ Pentru judecarea procesului, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta. Când consideră necesar, instanţa va putea fixa şi termene mai îndelungate. Dispoziţiile art. 153 sunt aplicabile.”

e. dreptul la aparare

- „pentru ca in Romania, desi partea e citata cu minim o luna inainte de primul termen, solicita amanare pentru angajare de aparator si neaparat trebuie sa admiti, iar daca nu ii admiti risti o casare de toata frumusetea, caci e frica fata de… CEDO;”

- „pentru ca dupa ce ai amanat cauza ca partea sa isi angajeze aparator, la termenul urmator vine avocatul care afirma ca a fost angajat in aceeasi zi si cere termen sa studieze dosarul. Si i-l dai, caci apararea trebuie sa fie „efectiva” (tot CEDO spune…). Asta mai ales ca in Romania parchetul nu are inca obligatia de a depune un exemplar de pe dosar si pentru comunicare catre parti, iar dosarul in format electronic inca e un vis, caci MJ nu s-a preocupat ca arhivarea electronica a dosarelor sa fie functionala;”

- „pentru ca la urmatorul termen vrea si partea cealalta aparator, ca i se pare ei ca astfel ii cresc sansele, asa ca mai amani o data („echilibrul armelor”, „egalitate procesuala” etc).”

- „pentru ca la al patrulea termen, aparatorul se imbolnaveste exact cu 24 ore inainte si de-abia a putut sa isi faca rost de o adeverinta medicala cu recomandarea „repaus la pat”; nu ai ce face, asa ca amani;”

- „pentru ca la al cincilea termen, celalat aparator lipseste fiindca are proces in alt judet, iti face si dovada, si nu si-a asigurat substituirea cum zice legea sa „fiindca clientul nu este de acord cu substituirea”. Asa ca mai dai un termen;”

- „pentru ca la urmatorul termen avocatul lipseste nemotivat sau pentru ca partea ori chiar el renunta la mandat, iar daca esti in penal si e obligatorie asistenta juridica trebuie sa amani pentru a asigura prezenta unui avocat din oficiu;”

- „pentru ca la termenele urmatoare urmeaza in civil completarea actiunii (caci urmeaza prima zi de infatisare si e permis), depunerea intampinarii si solicitarea termenului de studiere a ei, depunerea „raspunsului la intampinare” si solicitarea termenului de studiere a acestuia, invocarea exceptiilor etc etc. Ah, si ca sa nu uit: cand toate acestea nu mai merg, se invoca exceptie de neconstitutionalitate. Si atunci, blocaj total: nu mai facem nimic caci suntem obligati sa trimitem cauza la CCR, unde sunt 90% sanse sa o respinga de pe scaun. Si, desigur, daca se respinge, sunt toate sansele ca o alta exceptie sa se invoce oricand in cursul judecatii. Fara numar.

Si nu am vazut ca PLMASP sa reglementeze niciunul dintre aceste aspecte care in mare parte reprezinza de fapt obstructionare a infaptuirii justitiei. Curios si nu prea, acest proiect de lege care pleaca dintr-un minister condus de un ministru avocat ocoleste tocmai…avocatii. Si primii ce au interesul sa se lungeasca un proces sunt avocatii inculpatilor, ai paratilor in procesele de revendicare si ai contestatorilor-debitori in procesele de contestatie la executare. Ei, bine, ca sa nu fiu incorect: se prevede posibilitatea pentru avocati de a face intre ei schimb de documente, pana la venirea in fata instantei. Numai ca ce nu e obligatie, nu se indeplineste in justitia noastra. Asa ca aceasta dispozitie, intocmai ca si reglementarea deja existenta de 5 ani in cod in acest sens si neaplicata in nicio instanta din Romania, va ramane doar pe hartie.”

Răspuns MJ:

În cazurile în care constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata şi, totodată, poate dispune plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânarea judecăţii (art. 155¹ şi art. 108³ din Codul de procedură civilă). De asemenea, instanţa poate dispune aplicarea unei amenzi judiciare şi, după caz, plata unei despăgubiri şi în cazul în care amânarea judecării cauzei este pricinuită de alţi participanţi la proces (cu titlu de exemplu art. 108¹ alin. 1 pct. 2 lit. b) şi art. 108³ din Codul de procedură civilă).

f. complexitatea cauzelor

- „pentru ca sunt cauze cu un nr foarte mare de parti, de ordinul zecilor, care e evident ca nu pot fi audiate toate intr-o sedinta. Si asa sunt procese care incep dimineata si se termina seara tarziu, ca atunci cand trecem de ora 00.00 nu mai stim ce data sa trecem in inchierea de sedinta;”

- „pentru ca sunt cauze in care sunt sute de martori, care iar nu pot fi audiati toti intr-o singura sedinta”

Răspuns MJ:

Existenţa unor cauze complexe nu constituie în sine un motiv general de tergiversare a soluţionării proceselor, fiind un efect inerent al înfăptuirii actului de justiţie.

g. modalitatea de administrare a probelor

- „pentru ca in Romania mai intai se fac actiuni, dupa care la ulterior se motiveaza (practica extinsa in ultima perioada la plangeri contraventionale) si este admis ca partile sa faca completari, precizari, extinderi de actiuni si cereri pana la sfarsitul procesului daca partea adversa nu se opune. Si nu exista nicio limitare in PLMAPS;”

- „pentru ca deseori in actiunile civile fac cerere de interventie terti care afla de proces si care, desi nu au nicio legatura cu acesta, ei trebuie citati iar cererea lor trebuie comunicata partilor pentru a putea analiza in contradictoriu cu ei cererea;”

- „pentru ca la noi este posibil ca paratul care stie de proces sa nu isi faca nicio aparare la prima instanta, ca mai apoi sa vina in apel/recurs sa faca aparari care sa rastoarne solutia primei instante. Si inactivitatea lui procesuala nu este sanctionata, desi e logic ca daca nu se apara, ar trebui sa se considere ca recunoaste pretentiile impotriva sa;”

- „pentru ca depunerea inscrisurilor se face la termene succesive,  ceea ce duce la amanarea cauzei pentru a se da posibilitatea partii adverse de a lua cunostinta de continutul acestora (art 96 Cpciv). E adevarat ca daca nu au fost depuse in conditiile art. 112 sau la prima zi de infatisare, in conditiile art. 132, dovezile, inclusiv alte inscrisuri decat cele indicate initial, pot fi invocate in cursul procesului numai in cazurile prevazute de art. 138 Cpciv, iar in ipoteza amanarii cauzei din acest motiv, partea este obligata sa le depuna, sub sanctiunea decaderii  cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. Dar sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai administra proba cu inscrisuri pe care nu a solicitat-o prin cererea de chemare in judecata sau intampinare ori, in conditiile art. 132, pana la prima zi de infatisare si nu sunt indeplinite cerintele art. 138,  nu prezinta eficienta din moment ce partile pot administra fara restrictii aceasta proba pentru prima oara atat in apel, cat si in recurs, cu consecinta desfiintarii sentintei instantei de fond.”

Răspuns MJ:

Întrucât părţile au în primul rând îndatorirea şi responsabilitatea de a-şi proba pretenţiile şi apărările, prin proiect se propune clarificarea dispoziţiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă privitoare la posibilitatea instanţei de a dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare.

Ca atare, nu se va putea obţine desfiinţarea ori casarea unei hotărâri pentru simplul motiv că instanţele de fond nu au manifestat rol activ în materie probatorie, în condiţiile în care părţile nu au propus probele necesare în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.

Propuneri art. 129 alin. 5 şi 5¹ din Codul de procedură civilă:

„Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.

Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.”

- pentru ca deseori cauzele civile se suspenda din lipsa partilor sau la cererea lor sau pentru ca nu depun actele solicitate de instanta, dupa care cu cateva zile inainte de implinirea termenului de perimare partile fac cerere de repunere pe rol dupa care iar lasa cauza in nelucrare;

Răspuns MJ:

Atât în cazul suspendării judecării cauzei după amânarea în temeiul învoielii părţilor, cât şi în cazul în care se constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, este de menţionat că repunerea pe rol va putea avea loc numai după plata sumelor prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată).

h. problema expertizelor

- „pentru ca principala cauza de amanare a dosarelor din Romania este dificultatea cu care se efectueaza expertizele, domeniu aflat sub patronajul Ministerului Justitiei si care este total omis de reforma;”

- „pentru ca in Romania sunt prea putini experti, in toate domeniile, si pentru ca multi din cei care sunt autorizati sunt prea slab pregatiti, caic dupa ce ii autorizeaza ca experti Ministerul Justitiei nu se mai preocupa de formarea lor continua;”

- „pentru ca dupa incuviintarea unei expertize partii i se pune in vedere sa achite onorariul de expert si aceasta amana plata, sau pentru ca dupa depunerea raportului de expertiza partea vede concluziile care nu ii convin si refuza sa mai plateasca restul onorariului, ceea ce implica amanarea. Aceasta este o alta aberatie a sistemului romanesc, nerezolvata de PLMASP: partea care propune o expertiza trebuie sa si o plateasca, astfel incat exista motive suficiente de indoiala asupra impartialitatii expertilor, iar aceasta aberatie persista inclusiv cand instanta dispune din oficiu aceasta proba dupa care disperata incearca sa gaseasca o parte pe care sa o convinga sa plateasca onorariul, caci nu exista fonduri adecvate in conturile instantei. Si, cand vede concluziile la expertiza pe care inca nu a achitat-o, cine mai vrea sa o plateasca?”

- „pentru ca expertii nu depun expertizele la timp din varii motive, sunt prea incarcati (lucru pe care de regula nu il putem sti in momentul desemnarii), partile nu le permit accesul pe teren (si nu exista reglementare ce se intampla intr-o atare situatie), nu se pricep (si atunci trebuie inlocuiti, ceea ce implica alta adresa la Biroul local de expertize, alta discutie cu partile), fac greseli de procedura ce determina anularea expertizei (de ex, nu citeaza toate partile), nu lamuresc instanta (si atunci se dispune completarea sau refacerea expertizei, ori chiar o noua expertiza de catre alti experti).”

- „pentru ca expertii nu depune raportul de expertiza cu mimim 5 zile inainte de termen, astfel ca in ziua procesului partea este indreptatita sa ceara termen de studiere a raportului. Si amanam.”

Răspuns MJ:

Propunerea de modificare a prevederilor art. 201 alin. 1 din Codul de procedură civilă a urmărit soluţionarea unora dintre problemele ivite în practică cu prilejul administrării probei expertizei.

Alte aspecte care ar conduce la îmbunătăţirea administrării acestei probe ar putea fi avute în vedere în contextul mai larg şi mai complex al elaborării proiectelor de lege privind punerea în aplicare a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală.

i. acces la justitie si cai de atac sau reluarea proceselor

- „pentru ca Romania sunt multe categorii de procese care nu costa nimic sau costa foarte putin, ceea ce deschide apetenta pentru „acces” la justitie. De ex, se formuleaza plangeri contraventionale prin care se contesta amenda data de politist pentru circulatie cu auto prin localitate cu 100 km/H pe motiv ca „din poza radar nu rezulta ca masina celui amendat era in miscare, ca doar in poza masina sta” – iar prin PLMASP nu se rezolva problema sanctionarii acestor abuzuri, pentru a obliga petentii sa suporte la sfarsitul procesului cheltuielile judiciare avansate de stat; „

- „pentru ca la noi sunt de regula doua cai de atac si indiferent daca solutia instantei este buna sau nu, cat timp ele vor exista partile le vor epuiza pe toate. E adevarat ca PLMASP elimina cale de atac pentru plangeri contraventionale, cauze vizand pretentii de pana la 2000 lei si plangeri impotriva solutiei procurorului, ceea ce e foarte bine. Eu ma gandesc ca putea fi extins acest lucru si la ordonante presedintiale, pensii de intretinere, luare masuri asiguratorii, reabilitare etc. Si as mai fi facut ceva si in domeniul contestatiei la executare, pentru ca e inadmisibil ca dupa ce o parte a castigat un proces dupa ani de judecata, sa poate fi contestata executarea care se judeca dupa aceleasi reguli ca la prima judecata, practic desfasurandu-se un nou proces! Si mai e adevarat ca PLMASP elimina apelul petnru cauzele solutionate de judecatorii, hotararile atacandu-se doar cu recurs la curtile de apel (care devin acum un fel de curti de apel si casatie, denumire ce ar trebui modificata). Dar ma gandesc ce se va intampla dupa ce va intra in vigoare noul Cpp unde se prevede ca hotararile judecatoriilor iar se ataca cu apel, de data asta la la curtile de apel si apoi cu recurs in casatie la ICCJ;”

Răspuns MJ:

Prin proiect s-a propus eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii prin care judecătoria soluţionează plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii. Măsura eliminării căii de atac a recursului doar pentru cauzele în materie contravenţională a fost propusă în urma unei evaluări a numărului şi complexităţii acestor litigii.

Reformarea substanţială a normelor procedurale, inclusiv din perspectiva căilor de atac, a fost abordată în contextul elaborării noului Cod de procedură civilă şi a noului Cod de procedură penală.

---

[1] H. Owen, W. Hodgson, N. Gazzard, Manual de leadership, Ed. Codecs, Bucureşti, 2006, p. 346[2] A se vedea: CEDO, hotărârea din 23 februarie 1994, în cauza Stanford contra Mariii Britanii, parag. 26; CEDO, hotărârea din 27 mai 2004, în cauza Yavuz contra Austriei, parag. 45-52.

[3] A se vedea CEDO, hotărârea din 23 noiembrie 1993, în cauza Poitrimol contra Franţei, parag. 35.

[4] A se vedea: CEDO, hotărârea din 28 februarie 2006, în cauza Krasniki contra Republicii Cehe, parag. 75; CEDO, hotărârea din 6 decembrie 1988, în cauza Barberà, Messegué et Jabardo contra Spaniei, parag. 78; CEDO, hotărârea din 23 aprilie 1997, în cauza Van Mechelen ş.a. contra Olandei, parag. 51.

[5] A se vedea CEDO, hotărârea din 9 martie 2004, în cauza Pitkanen contra Finlandei, parag. 58.

[6] Într-un interviu publicat recent (Despre justiţie şi judecători. Interviuri, Ed. Universitară, 2010) prof. Corneliu Bîrsan arăta: „ (…) aşezarea pe orizontală, pe o poziţie egală, de primă instanţă, a judecătoriilor şi a tribunalelor, cu competenţa delimitată după litigii adecvate, valoarea litigiului, natura acestuia, pericu­lozitatea infracţiunilor etc. A doua verigă a sistemului ar trebui dată de curţile de apel; în principiu, hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi tribunale să poată fi atacate cu apel în faţa acestor curţi. Este soluţia reţinută în varianta pe care o ştiam – sper să fi rămas aşa în proiectul Codului de procedură penală. În sfârşit, a treia verigă ar urma să fie dată de instanţa supremă, care să judece numai recursurile în drept, cu filtrarea cauzelor în care, într-adevăr, se pune o problemă de interpretare a legii.

Eu cred cu putere că numai într-o asemenea organizare judiciară se poate vorbi de un sistem judiciar coerent, în cadrul căruia instanţa supremă sa-şi îndeplinească atribuţia constituţională a asigurării interpretării unitare a legii. Sunt convins că acest sistem ar elimina, în bună măsură, „practica neunitară” a instanţelor româneşti, la ora actuală obiect al câtorva sute de dosare aflate pe rolul Curţii europene.”

[7] A se vedea: CEDO, hotărârea din 25 martie 2008, în cauza Gaga contra Romaniei, parag.50; CEDO, hotărârea din 28 februarie 2008, în cauza Demebukov contra Bulgariei, parag. 45; CEDO, hotărârea din 12 februarie 1985, în cauza Collozza contra Italiei, parag. 29; CEDO, hotărârea din 23 noiembrie 1993, în cauza Poitrimol contra Franţei, parag. 31; CEDO, hotărârea din 14 iunie 2001, în cauza Medenica contra Elveţiei, parag. 55.

---

Secretar de stat – prof. univ. dr. Lidia Barac – judecător“

Articole conexe

• Mita electorala de la Ministerul Justitiei? Necesitatea respectarii legii de catre Ministerul Justitiei prin punerea in executare neintarziata a Hotararii de Guvern nr. 422/2010
• Lidia Barac la RRA
• Noul Cod civil. Exercitarea autoritatii parintesti – Bucuresti, 2 martie 2012
• Cristi Danilet: Data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila este nerealista. UPDATE: ce spune CSM