Horatius Dumbrava, Adrian Neacsu, Cristi Danilet. Textul integral al proiectului pentru CSM

11 August 2010 - Juridice.ro

Please wait

Suntem in masura sa publicam (in extenso si in sinteza) proiectul privind principalele obiective pe care judecatorii Horatius Dumbrava, Adrian Neacsu, Cristi Danilet le vor urmari in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii.

Textul integral, in sinteza:

“Justiţia are nevoie de o nouă paradigmă, de o schimbare esenţială a abordărilor ei generale în societate. Suntem convinşi că revine chiar sistemului, prin alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, datoria să impună această nouă paradigmă, paradigmă ce va trebui să fie coordonată de câteva concepte cheie: responsabilitate – în special a membrilor CSM, inclusiv şi mai ales în faţa propriilor electori; etică – mai ales asumarea unor principii ce ţin de sfera moralităţii, cea în care trebuie evitate conflictele de interese şi interesele de putere sau de prietenie; şi profesionalism – concretizat în primul rând în viziune sistemică, în gândirea unor acţiuni apte pentru realizarea unei justiţii performante, pe termen scurt, mediu şi lung.

Aceasta cu atât mai mult cu cât actualii membri CSM au reuşit performanţa negativă a trivializării acestor concepte, de-a lungul celor 6 ani de mandat (2004 – 2010), ani în care şi-au ratat îndatoririle constituţionale, ani în care nu au făcut altceva decât să se cantoneze în penibile şi periculoase (pentru sistem) acţiuni de conservare a puterii, o perioadă care nu poate consemna nicio realizare notabilă a actualului CSM, decât scandaluri, conflicte de interese, decizii luate în interes propriu sau al propriei camarile.

Toate acestea au culminat cu depunerea, de către actualii membri CSM aleşi, a candidaturilor pentru un nou mandat, acţiune făcută pe ascuns, evitând cu bună ştiinţă o dezbatere în interiorul sistemului a legalităţii şi moralităţii gestului lor. Prejudiciile aduse printr-o astfel de acţiune sunt greu de evaluat, atât din perspectiva sfidării observaţiilor partenerilor europeni cât şi în ce priveşte riscul târârii actualelor alegeri într-un scandal mediatic şi juridic.

Tocmai de aceea credem că e mai mult decât necesar ca aceste alegeri să fie cu totul altfel decât cele anterioare. Să fie pe deplin transparente şi să se poarte în jurul unor idei constructive, a unor soluţii pragmatice, suple şi apte de a fi puse în practică, astfel încât să fie contracarate manevrele de conservare a puterii, iar nu pentru a dobândi putere sau a o conserva cum, se pare, fac eforturi, din păcate, parte din actualii membri ai CSM.

În aceste zile am finalizat formalităţile pentru depunerea proiectului cu privire la principalele obiective pe care ni le propunem ca membri ai CSM în cazul în care vom fi aleşi în toamna acestui an.

Obiectivele noastre sunt descrise în cele 5 valori fundamentale ale CSM pe care le susţinem şi în cele 14 direcţii de acţiune concretă şi conjugată prin care le vedem împlinite. La nivel de sistem, ne propunem consolidarea justiţiei şi modernizarea ei. La nivel de instituţie, ne dorim reconstrucţia CSM ca instituţie constituţională cu autoritate în stat, puternică, credibilă şi capabilă să îşi realizeze menirea constituţională de a garanta independenţa justiţiei.

Este un document vast şi complex, care pune accentul pe asigurarea independenţei justiţiei faţă de celelalte puteri. De aceea, ideile noastre merg de la câştigarea de către CSM şi justiţie e respectului pe care îl merită în stat, la descentralizarea administrativă, la asigurarea resurselor umane şi finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar, trecerea gestiunii bugetare către ÎCCJ şi promovarea intereselor societăţii româneşti pentru o justiţie independentă şi funcţională.

Proiectul nostru e alcătuit din trei părţi:

1. În prima parte am încercat să analizăm starea actuală de lucruri.

Evident, consacrarea CSM ca instituţie independentă – începând cu reformele din justiţia română din anul 2004 şi gestionarea exclusivă a carierei magistraţilor – este un mare câştig în drumul spre democraţia judiciară. Dar aceasta a constituit numai un început pentru asigurarea în fapt a independenţei justiţiei. Au urmat ani de transformări, în care justiţia română a fost mai degrabă victima unor atacuri nepermise decât un instrument de realizare a statului de drept. Şi datorită acestui context, CSM nu a reuşit să fie în perioada 2005-2010 un garant autentic al independenţei justiţiei. Principalul motiv au fost însă chiar erorile CSM, fie că vorbim de lipsa de credibilitate a membrilor săi, confruntaţi cu probleme de integritate, fie că vorbim de incapacitatea structurală a acestui organism de a se impune prin acţiuni publice în realizarea menirii sale fundamentale.

2. În a doua parte am arătat care este viziunea noastră cu privire la ce anume trebuie îmbunătăţit.

Astfel, proiectul este o SINTEZĂ DE IDEI. Multe din ele sunt dintre cele pe care le-am avansat de-a lungul timpului în luări de poziţie publice, idei bazate pe o vastă experienţă profesională, inclusiv administrativă, şi pe o activă implicare a noastră în reforma justiţiei. În viziunea noastră, în centrul acestor idei stă magistratul, care trebuie ocrotit mai întâi la nivel de sistem prin asigurarea separaţiei puterilor în stat şi a unui statut adecvat al profesiei. Apoi, la nivel individual dar atât prin apărarea independenţei şi reputaţiei fiecărui judecător şi procuror profesionist, cu privire la care nu e admisibilă nici un fel de influenţă sau presiune, cât şi prin asigurarea unui volum adecvat de activitate şi chiar a unei siguranţe fizice. Baza pentru aceste idei o constituie statul de drept care trebuie să caracterizeze şi societatea românească şi care poate fi asigurată numai printr-o justiţie independentă, croită pe standardele europene consacrate.

Proiectul este CUPRINZĂTOR. Am încercat să acoperim întreaga sferă de atribuţii ale CSM vizând independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor. În acest context, am avansat măsuri despre regândirea relaţiei cu mass-media, instrument pe care membrii CSM trebuie să îl folosească pentru a se implica real şi activ în dezbaterile publice – de aceea CSM trebuie să îşi asume rolul de purtător de cuvânt al sistemului şi să sădească ideea că o justiţie puternică poate ocroti drepturile individului, că independenţa justiţiei este un drept pentru justiţiabil pe care fiecare autoritate şi persoană trebuie să şi-l dorească şi să îl respecte. Despre creşterea încrederii în sistem a populaţiei şi mai ales a justiţiabililor, care trebuie să vină dintr-o cunoaştere a modului său de funcţionare şi o cultură a acceptării autorităţii hotărârilor judecătoreşti – de aceea CSM trebuie să aibă preocupări pentru un nivel minim de cunoştinţe minime juridice a omului de rând. Despre aşezarea sistemului per ansamblu în relaţia cu celelalte puteri, ecuaţie care presupune relaţii de egalitate şi colaborare cu acestea, nicidecum de adversitate sau servilism – de aceea CSM trebuie să medieze relaţia dintre puterea judiciară şi exponenţii celorlalte puteri şi să fie prezent în orice dezbatere pe marginea proiectelor care ating statutul magistratului sau organizarea judiciară. Despre întărirea administrativă a instituţiei CSM pentru eficientizarea propriei activităţi şi refacerea imaginii sale care, iată, influenţează în mod direct imaginea şi încrederea în restul sistemului judiciar – de aceea am propus măsuri concrete de îmbunătăţire a activităţilor la nivelul departamentelor tehnice ale CSM.

Proiectul conţine SOLUŢII. Avem experienţa unor proiecte finalizate în interiorul sistemului judiciar şi în societatea civilă şi am dobândit deprinderea identificării acţiunilor practice de atingere a rezultatelor urmărite. În reflexia noastră asupra unui posibil mandat în CSM ne-am oprit doar asupra acelor propuneri despre care ştim că sunt realizabile, sunt eficiente şi pot întruni sprijinul corpului profesional, al instanţelor şi al asociaţiilor profesionale. Efortul reconstruirii CSM şi consolidării justiţiei trebuie să fie unul comun, iar izolarea autarhică a CSM va înceta odată cu noul mandat.

Proiectul este unul TEHNIC. Nu ne-am putut rezuma la avansarea unor idei generale şi populiste, fără vreo finalitate practică. Astfel, după ce am analizat fiecare problemă majoră în parte, am avansat soluţiile potrivite: ele se referă atât la cadrul normativ de reglementare a justiţiei, cât şi la practicile instituite de ani în instanţe, parchete şi CSM. Milităm pentru îmbunătăţirea legilor şi regulamentelor, dar nu într-un mod haotic. Magistraţii s-au săturat de experimente judiciare. Cu toţii vrem acum stabilitate şi previzibilitate. Suntem conştienţi că aceste soluţii nu trebuie să fie exclusive: CSM îşi poate dezvolta şi practici prin care să impună standarde înalte de profesionalism – ne referim aici la modalităţile în care se recrutează inspectorii judiciari, în care se promovează la ÎCCJ, în care se desfăşoară inspecţiile cu privire la magistraţi sau în care se numesc organele de conducere în cadrul CSM.

Proiectul are APLICABILITATE IMEDIATĂ. În acest context, am realizat o prioritizare a obiectivelor propuse de noi. Fragmentarea acestora pe termen scurt (1-2 ani), mediu (2-4 ani) şi lung (5-6 ani şi permanent) va permite urmărirea cu uşurinţă a stadiului de implementare a lor la diferite intervale de timp. Totodată, aceasta va sta în centrul sistemului de responsabilizare a membrilor CSM pe care l-am gândit, prin întâlniri regulate cu magistraţii, prin rapoarte regulate de activitate instituţionale, dar şi individuale ale membrilor CSM.

Proiectul este o PROPUNERE. Prin acest proiect vrem să provocăm dezbateri. Ne-am bucurat când am regăsit în proiectele celorlalţi colegi unele dintre aceste idei pe care le-am expus cu insistenţă în spaţiul public. Aceasta înseamnă că suntem din ce în ce mai mulţi cei care împărtăşim aceleaşi valori. Că se conturează deja o cultură internă a independenţei justiţiei. Aceeaşi transparenţă şi deschidere care ne caracterizează proiectul şi candidatura le dorim şi în cursul exercitării mandatului: CSM însuşi să devină o autoritate de încredere pentru magistraţi, să aplice criterii egale şi obiective în evoluţia carierei magistraţilor, să ia decizii bazate pe competenţa magistraţilor şi nu în mod subiectiv; justiţia să aibă o finanţare adecvată pentru ca instituţiile judiciare să funcţioneze în mod optim; hotărârile judecătoreşti să fie publicate pe internet.

3. Ultima parte reprezintă angajamentul nostru public cu privire la competenţa şi integritatea care ne dorim să ne caracterizeze. Ne asumăm acest proiect şi această candidatură nu pentru un an, ci pentru şase ani. Evident, nu ne putem obliga să îndeplinim tot ce am cuprins în proiect, atât timp cât implementarea lui depinde de restul membrilor CSM dar şi de legislativ şi executiv. Dar ne obligăm să facem tot ce ne stă în puteri să punem în practică aceste idei. De aceea, suntem conştienţi că numai cu suportul magistraţilor pe care îi vom reprezenta şi cu sprijinul celorlalte două puteri, CSM va putea deveni o instituţie puternică. Ne dorim un CSM puternic pentru o justiţie profesionistă.”

>> Proiect (in extenso)