1. In cadrul reformei dreptului civil din tara noastra, am auzit deseori vorbindu-se despre Codul civil din Quebec. Multi se intreaba, probabil, de ce tocmai Canada, de ce tocmai acest cod, din aceasta provincie indepartata, ce are ea de a face cu legislatia si cu societatea noastra?
In acest context ne propunem sa prezentam cateva repere pentru a ilustra succint influenta dreptului civil al acestei provincii in reforma Codului civil din tara noastra.
2. Quebec este o provincie canadiana ce are o legislatie de influenta franceza, date fiind istoria si traditia acesteia. Celelalte provincii ale Canadei, precum si Statele Unite, cu exceptia Luisianei, au un regim de drept civil necodificat, de common law.
Prima codificare a dreptului civil in Quebec s-a realizat in 1866, sub forma ”Code civil du Bas-Canada”. Ca si in tara noastra, Codul francez a lui Napoleon a stat la baza, prin forma sa generala, structura si sectiunile sale. In acelasi timp, juristii angrenati in procesul de codificare au preluat si dispozitiile provenind din regulile Comunei din Paris ce constituiau deja principala sursa de drept canadian, inca din 1664. La acestea au adaugat si obiceiurile locale, precum si elemente de common law britanic.
Cum se retine si in doctrina [1], regulile de drept trebuie sa fie expresia regulilor socio-economice si politice ale mediului caruia i se adreseaza. Astfel, este important ca acestea sa urmeze evolutia societatii in cadrul careia primesc aplicatie, chiar daca, inevitabil, exista o anumita intarziere fata de factorii exteriori, deoarece procesul de elaborare a unei legi este de cele mai multe ori indelungat, reglementandu-se numai ceea ce este de aplicare generala si permanenta.
Astfel, la jumatatea secolului trecut, Quebec a luat decizia modificarii codului sau civil. In final, dupa o munca de aproximativ 50 de ani, acesta a reusit sa dea lumii un Cod modern ce a intrat in vigoare in 1994.
Acesta grupeaza, intr-o conceptie monista, institutiile fundamentale din dreptul civil: persoana fizica si juridica, familia, succesiunile, bunurile, obligatiile, inclusiv contractele speciale, prioritatile si ipotecile, probele, prescriptia extinctiva, publicitatea drepturilor, precum si normele de drept international privat. Dupa cum putem observa, structura aceasta o intalnim, cu mici ajustari, si in noul Cod civil roman.
3. Datorita autenticitatii sale, Codul provinciei sta la baza multor reforme de drept civil din intreaga lume. Inca din 1991, Jean-Louis Baudouin, personalitate marcanta in lumea juridica in Quebec, la momentul acela judecator la Curtea de Apel Quebec, mentiona [2] ca refacerea unui cod civil la sfarsit de secol XX nu este o sarcina usoara; putine tari sunt cele care au incercat aceasta aventura. Domnia sa sublinia atunci si faptul ca este posibil ca in urmatorii ani, lumea juridica sa asiste la o recodificare sistematica a dreptului privat in tarile estice ale Europei ca urmare a deschiderii recente a acestora spre democratie. Iata-ne, in 2010, in Romania, tara a Europei de Est.
De asemeni, in procesul de modernizare, de recodificare a Codului civil din Quebec, un rol deosebit de important l-a avut si Loi sur l’application de la réforme du Code civil [3]. Aceasta lege si-a propus sa umple golurile legislative in materia dreptului tranzitoriu, etapa care va fi inevitabila si pentru noi. Aceasta lege a avut ca scop reducerea riscurilor de confuzie, precum si evitarea procedurilor inutile in momentul schimbarii legislative, dispozitiile sale avand ca obiect reglarea conflictelor de legi ca urmare a intrarii in vigoare a noii reglementari.
4. Asa cum se retine si in ”Expunerea de motive” publicata pe site-ul Camerei Deputatilor [4] activitatea de elaborare a proiectului, in versiunea sa initiala, ”a beneficiat de sprijinul Agentiei Canadiene pentru Dezvoltare Internationala (CIDA), prin grupul de experti din Quebec care au lucrat la redactarea Codului civil al Quebec-ului din 1991 – profesori, magistrati, avocati – aportul specialistilor canadieni constand in consiliere periodica cu privire la proiect, participare efectiva in comisiile de lucru, precum si in transmiterea de materiale documentare, studii de drept comparat”.
In cadrul noului nostru Cod civil [5], se regasesc multe notiuni si chiar institutii din actualul Cod civil al provinciei Quebec. Cu titlu de exemplu enumeram: ”principiul interesului superior al copilului” si notiunea de ”autoritate parinteasca”, reglementari privind notiunea de ”locuinta familiei”, cea privind ”dreptul la compensatie” in timpul casatoriei, reglementari in materia succesiunii, contractul de adeziune, contractul-cadru, institutia ”administrarea bunurilor altuia”.
”Interesul superior al copilului” este un principiu deosebit de important ce a primit de-a lungul timpului interpretari extrem de complexe in jurisprudenta si doctrina din provincia Quebec. Ne aflam in prezenta unei notiuni foarte vaste pe care legiuitorul roman, credem noi, nu a definit-o, tocmai pentru a nu o limita la un cadru legal astfel creat. Apreciem deosebit de important aportul juristilor la explorarea acestui nou principiu, cu atat mai mult cu cat, in dreptul nostru intern gasim deja bazele sale.
Institutia ”administrarea bunurilor altuia” este contributia, prin excelenta, a Codului civil al provinciei Quebec, fiind preluata in intregime in noul nostru Cod, formand Titlul V al Cartii a III-a, ”Despre bunuri”.
Aceasta institutie creeaza cadrul general de administrare a bunurilor altuia de catre o terta persoana care are calitatea de administrator fiind imputernicita prin legat sau conventie cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii apartine. Astfel, in absenta unor dispozitii legale speciale, prevederile acestui titlu se aplica in toate cazurile de administrare a bunurilor altuia. Intalnim insa si dispozitii exprese referitoare la aceasta institutie si in alte materii din noul Cod, cum ar fi: tutela minorului, a interzisului judecatoresc, curatela, preluarea bunului ipotecat in vederea administrarii.
5. Acestea sunt numai cateva exemple din ceea ce Codul civil din Quebec a adus in reforma dreptului nostru civil. Apreciem oportun ca, dupa intrarea in vigoare a noului Cod, doctrina si jurisprudenta dezvoltata in aceasta provincie sa constituie model in interpretarea notiunilor si institutiilor preluate, cu atat mai mult cu cat acestea si-au dovedit deja utilitatea.
[1] Jean-Louis Baudouin, Yvon Renaud, Code civil-Quebec – Civil Code, Editura Wilson Lafleur, Montreal, Quebec, Canada, 2009 p. 22
[2] ”Refaire un Code civil, à la fin du vingtième siècle, n’est pas une tache facile. Peu de pays ont tenté l’aventure. Les Pays-Bas sont cependant, parmi les pays européens, un exemple caractéristique à cet égard. Il est en outre possible que, dans les prochaines années, le monde juridique assiste à une recodification systématique du droit privé dans les pays de l’Est à la suite de l’ouverture récente de ceux-ci à la démocratie” (Jean-Louis Baudouin, Quelques perspectives historiques et politiques sur le processus de codification , in Conférences sur le nouveau Code civil du Québec, les Éditions Yvon Blais Inc., Québec, 1991, p. 13).
[3] Legea privind aplicarea reformei Codului civil, Loi sur l’application de la réforme du Code civil, L.Q. 1992, c. 57
[4] http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/00/5/em305.pdf
[5] Adoptat prin Legea nr. 287/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009
Iolanda BOTI
doctor în drept, avocat
Baroul Iasi,
Barreau du Quebec – Canada
Victor BOTI
avocat
Baroul Iasi,
Barreau du Quebec – Canada
PDF 
mda. sigura ca noi mai bine plagiem decit sa ne batem capul si sa facem o treaba buna care sa se adapteze cerintelor noastre… luam de ici , imprumutam de colo si iese o varza.
ce este esential: noi am mosit codul repede, repede, iar canadienilor din Quebec le-a trebuit 50 de ani ( ! ! !) sa reformeze codul civil. asta spune ceva !