Comitetul Electoral pentru alegerile pentru CSM constituit la nivelul Curtii de Apel Cluj a admis candidatura jud. Ovidiu Puţura (din partea tribunalelor). Candidatura a fost contestata de jud. Lacramioara Axinte:
“Procedură prealabilă Legea 554/2004
Către,
Consiliul Superior al Magistraturii – Comitetul Electoral Permanent
Domnule Preşedinte,
Subsemnata Axinte Lăcrămioara, judecător delegat la Tribunalul Botoşani, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Botoșani, str. Maxim Gorki nr. 8, fax: 0231/531832, în temeiul art. 1 alin.2 şi art. 7 alin.3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, solicit revocarea (modificarea) Deciziei din data de 10 august 2010 a Comitetului Electoral Local de la nivelul Curţii de Apel Cluj, privind admiterea candidaturii domnului judecător Puţura Ovidiu, pentru alegerea în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea tribunalelor, în sensul respingerii candidaturii ca fiind nulă.
În fapt, domnul judecător Puţura Ovidiu nu îşi exercită funcţia la Tribunalul Bistriţa Năsăud, ci este detaşat la Ministerul Justiţiei, încă de la data de 15.03.2008, detaşarea sa fiind admisă prin hotărârea secţiei pentru judecători nr. 71/13.03.2008, pentru o durată de 3 (trei) ani iar admiterea candidaturii sale s-a făcut cu încălcarea art. 9 alin.2 din Hotărârea Plenului CSM nr. 327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Astfel, potrivit art. 9 alin.2 din hotărârea menţionată: “În procedura de desemnare a candidaţilor, judecătorii şi procurorii pot candida numai în adunarea generală în care au drept de vot.”
Totodată, art. 7 alin.6 din aceeaşi hotărâre a Plenului CSM prevede că: “Judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât instanţe şi parchete nu pot participa la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”.
Înterpretând logic dispoziţiile art. 7 alin. 6 şi sistematic cele două dispoziţii legale, rezultă că judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decît instanţe şi parchete nu pot participa la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adică nu au drept de vot şi nu au nici dreptul de a candida.
Prin urmare, domnul judecător Puţura Ovidiu, fiind detaşat la Ministerul Justiţiei, care nu este nici instanţă şi nici parchet, nu are dreptul de a participa la aceste alegeri, neavând nici drept de vot şi nici dreptul de a-şi depune candidatura.
De altfel, potrivit art. 9 alin.11 din aceeaşi hotărâre, Scrisoarea de depunere a candidaturii trebuie să cuprindă şi citez: ”numele, prenumele, data naşterii, data la care judecătorul sau procurorul a fost numit în funcţie, funcţia oficială deţinută de candidat şi denumirea instanţei sau parchetului unde îşi exercită funcţia”.
Ori, domnul judecător Puţura Ovidiu nu îşi exercită funcţia la Tribunalul Bistriţa Năsăud ci este detaşat la Ministerul Justiţiei, împrejurare care este posibil să nu fi fost cunoscută de Comitetul Electoral Local de la nivelul Curţii de Apel Cluj, dacă domnul Puţura Ovidiu nu a completat scrisoarea de candidatură, prin prezentarea reală a situaţiei sale.
Faţă de cele arătate mai sus, având în vedere că în mod greşit Comitetul Electoral Local de la nivelul Curţii de apel Cluj a admis candidatura domnului judecător Puţura Ovidiu, soluţia corectă ar fi fost aceea de respingere a candidaturii ca fiind nulă, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 9 alin.2, soluţie care este prevăzută de art. 10 alin. 3 şi având în vedere că, potrivit art. 4 alin.2 din aceeaşi hotărâre, Comitetul Electoral Permanent supravegheză şi coordonează procedura alegerilor, vă rog să admiteţi plângerea mea şi să dispuneţi modificarea Deciziei contestate, în sensul respingerii candidaturii domnului judecător Puţura Ovidiu ca fiind nulă.
Precizez că sunt îndreptăţită să formulez prezenta plângere prealabilă, întrucât, la data de 04.08.2010, mi-am depus scrisoarea de candidatură pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea tribunalelor şi depun alăturat adresa nr.1075/A din 04.08.2010 prin care a fost înregistrată scrisoarea mea de candidatură la Curtea de Apel Suceava .
14.08.2010
judecător
Axinte Lăcrămioara
Domnului Preşedinte al Comitetului Electoral Permanent”
Nota Juridice.ro: O plangere avand continut corespunzator a fost inaintata si Comitetului Electoral de pe langa Curtea de Apel Cluj.
UPDATE 17 august 2010: Comitetul Electoral Local al Curtii de Apel Cluj a solutionat plangerea formulata de jud. Lacramioara Axinte. Plangerea a fost respinsa.
>> Decizia Comitetului Electoral Local
PDF 
Felicitari pentru demers, pe care il consider just. Sugestia mea este ca ar fi bine sa treceti si textele citate de Cristi Danilet intr-un articol recent pe juridice.ro despre inadmisibilitatea candidaturii membrilor in functie cu activitate permanenta ai CSM, care se aplica prezentului caz cu si mai multa forta. In orice caz, toata stima pentru initiativa.
Multumesc!
In ce priveste candidatura actualilor membri, datorita lipsei de transparenta a CSM dar si a Curtilor de Apel, lista judecatorilor si procurorilor care si-au depus candidatura nu a fost facuta public, astfel incat eu am valorificat o informatie de presa, contestand candidatura domnului judecator Putura, procedura contestarii candidaturilor nefiind reglementata in regulamentul privind alegerile.
Nu am cunostinta, prin urmare, daca Doamna Bejenariu si-a depus sau nu scrisoarea de candidatura, pentru ca doar ea reprezinta tribunalele, alaturi de doamna Labus, careia nu i s-a declarat “”locul”" eligibil.
Impotriva altor candidaturi pot face contestatii alti colegi, care au interes direct si in cazul in care acestea privesc actualii membri CSM, sigur ar putea prelua argumentele lui Cristi Danilet.
Cristi Danilet mentiona articole de lege potrivit carora magistratul trebuie sa functioneze la instanta respectiva, iar dvs. le aveti doar pe cele din HCSM (si astea ar trebui sa ajunga, dar pentru rigurozitate). Regula se aplica pentru orice situatie in care magistratul – neeligibil – functioneaza in alta parte, fie MJ, fie CSM, fie ce-o mai fi. In sensul asta era sugestia mea.
Uite ca se poate.
Art.7alin1 din lg 317/2004 prevede ca membrii CSM se aleg din randul magistratilor numiti in functie de presedintele Romaniei.Aceasta norma este particularizata in art.2 alin 2 din regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM,potrivit cu care ,magistratii stagiari nu pot fi alesi ca membrii ,acestia fiind numiti in functie de CSM,iar nu de presedintele Romaniei.
Art.58 alin 3 din lg 303/2004,republ,stipuleaza expres ca JUDECATORII DELEGATI IN CONDITIILE ART 58alin1 ISI PASTREAZA CALITATEA DE MAGISTRAT.A avea calitatea de magistrat inseamna a te bucura de statutul de magistrat,configurat de ansamblul drepturilor si obligatiilor prev de lg 303/2004,inclusiv de dreptul de a candida in vederea alegerii ca membru CSM.Dreptul de a candida este un drept fundamental,motiv pt care suprimarea sa nu poate fi dedusa pe cale de interpretare,ci doar din dispozitii exprese de lege.Norma care reglementeaza dr de a candida este prev in art 7 alin 1 din lg 317.Ea are caracter general,reclamand o interpretare similara,interpretului nefiindu-i permis sa introduca restrictii in interpretare pe care norma insasi nu le prevede,asa cum ne arata un bine cunoscut principiu de interpretare al normelor juridice.Acestui principiu i se adauga un altul,care ne spune ca exceptiile sant de stricta interpretare,ele neputand fi extinse la situatii pe care lg nu le prevede,situatie demna de luat in seama ,cu atat mai mult in ipoteza in care e vorba de restrictionari in exercitil unor drepturi.
Legea 317/2004 configureaza un regim juridic diferit cu privire la:dreptul de a candida,dreptul de vot si dreptul de a ocupa functia de membru CSM.
Astfel,dreptul de a candida este reglementat de art 7alin 1,mentionat.
Dreptul de vot este reglementat de art.14 din lege,cu referire la art 9alin 2 din Regulament.
Din economia lg 317/2004 rezulta ca magistratii detasati la alte autoritati decat instante sau parchete nu au drept de vot in cadrul adunarilor generale prev de lg 317/2004!
Dreptul de a candida si dreptul de vot nu pot fi confundate
Disp art 9 alin 2 din Regulament se afla sub titlul “Procedura depunerii candidaturilor”,aratand locul depunerii candidaturii,precizare importanta ,avand in vedere ca,de exemplu in ipoteza depunerii candidaturilor pt ocuparea unei functii de conducere in sistemul judiciar magistratul poate candida pt ocuparea unei functt la orice inst/parchet unde functia de conducere este vacanta,inclusiv la instanta la care nu functioneaza.
In cazul alegerii ca membru CSM candidaturile se depun la inst/parchetul unde indeobste candidatul are drept de vot in adunarea generala.
Aceasta norma nu poate influenta interpretarea disp legale care reglementeaza dr de a candida ,prev in art 2 alin 2 din acelasi Regulament si pt simplul motiv ca aceasta din urma norma se afla in Sectiunea a doua din regulament,intitulata “sistemul electoral”.
Dreptul de a ocupa functia de membru CSM este vizat atat de legea nr 317,cat si de lg 303 si lg 161/2003,acestea din urma reglementand domeniul incompatibilitatilor in exercitiul unor functii,precum cea in discutie.Potrivit reglementarilor legale,in ipoteza in care un magistrat este validat ca membru CSM,acesta trebuie sa observe regimul incompatibilitatilor ,in ipoteza data avand dr si obligatia de a opta asupra functiei pe care intelege sa o exercite in termen de 15 zile DE LA DATA VALIDARII ALEGERILOR! In caz contrar se supune sanctiunilor prev de lg.Constatam ca starea de incompatibilitate dintre calitatea de membru CSM si cea de judecator/procuror nu se iveste decat in cazul celor detasati in cond art 58 alin 1 din lg 303/2004,o alta ipoteza nefiind de imaginat.
Prin urmare constatam ca exista remedii legale pt respectarea spiritului legii,a drepturilor menite a sustine statutul magistratilor.
UN SUBIECT EXTREM DE IMPORTANT este legat de constitutionalitatea disp art 14 din lg 317/2004 in raport cu disp art36-38 ,art 40 din Constitutie,cu ref la art 3 din Protocolul nr 1 si art 11 din CEDO,in legatura cu interzicerea dr de vot pt candidatii detasati in cond art 58 alin 1 teza finala.Contenciosul european in materie evoca o serie de argumente de natura a concluziona asupra acestui subiect.Astept opiniile dv
Cu respect,LB
Legea 317/2004, in art. 14 alin.5 prevede in mod expres ca “”La alegerea membrilor CSM nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau la parchete”", text preluat in art. 7 alin.6 din Regulament.
Din moment ce textul de lege nu distinge intre participarea in calitate de candidat sau de votant, cred ca interpretarea conform careia, cei detasati nu au drept de vot dar pot candida, este contrara regulii conform careia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.
Daca textul legii 317/2004 nu este destul de lamuritor, Regulamentul o face pe deplin cand prevede in art. 9 alin.2 :”"In procedura de desemnare a candidatilor, procurorii si judecatorii pot candida doar in Adunarea generala in care au drept de vot”", prin urmare, dupa ce regula de interpretare poti sa concluzionezi, ca desi cineva nu are drept de vot in nici o Adunare generala, poate totusi sa-si depuna candidatura?
Regulamentul mai prevede ca Scrisoarea de candidatura trebuie sa cuprinda, printre altele :”"functia oficiala detinuta de candidat si denumirea instantei sau parchetului unde isi desfasoara activitatea magistratul”"
In scrisoarea dvs. de candidatura, ca am inteles ca v-ati depus candidatura, ce ati trecut?
La ce instanta va desfasurati activitatea? Ministerul justitiei?
Despre incompatibilitate nu a vorbit nimeni nimic, pentru ca, sa fim seriosi, e mult pana departe!
As mai adauga un lucru: rolul pe care-l atribuie CSM-ului Constitutia Romaniei , este acela de garant al independentei justitiei.
Este un judecator detasat la MJ, intr-o functie subordonata ministrului Justitiei, independent?
Poate acel judecator, care si-a pierdut independenta, odata cu detasarea, sa garanteze independenta justitiei?
Cu acelasi respect,
Lacramioara Axinte
Daca s-a putut invoca in Cazul Corbu ca legea nu interzice si ca morala poate sa mai astepte, de ce nu ar putea face si altii la fel?… Suportam cu totii consecintele exemplului pe care actualul CSM a inteles a-l da sistemului judiciar si societatii.
Raspunsul doamnei Secretar de Stat, precum si candidatura contestata de colega noastra imi ofera ocazia de a-mi reafirma propunerea pe care am formulat-o in Proiect: in temeiul art. 38 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa sesizeze ministrul justiţiei cu privire la necesitatea modificării art. 58 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 in sensul pierderii / suspendarii calitatii de judecator pe perioada detasarii. Atât timp cât nu desfăşoară activitate de judecător, consider că persoana detasata trebuie să fie suspendata din această funcţie, iar perioada detaşării la altă instituţie să nu fie considerată vechime în magistratură.
Daca bun simt (juridic) avem, insa legea e cea care nu ne permite a-i simti spiritul dincolo de litera ei, oare ce ne impiedica, detasati fiind in Minister, a propune aducerea literei in acord cu spiritul legii?
Ana-Maria PUIU
Referitor la opinia dvs. consider că aceasta pornește de la o premisă greșită. Aceasta vizează faptul că dvs. în momentul de față îndepliniți funcția de judecător.
În realitate, în conformitate cu prevederile art. 58 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, dvs. îndepliniți o funcție de demnitate publică, secretar de stat în Ministerul Justiției, funcție în care ați fost detașată prin hotărârea CSM. În aceste condiții dvs. vă păstrați calitatea de magistrat, însă nu mai îndepliniți și funcția respectivă, aceea de judecător, în cazul dvs. la Curtea de Apel Timișoara.
Art. 13 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 prevede că “Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.”. De asemenea, art. 16 alin 2 lit. din acelaşi act normativ prevede că sunt aleşi membrii ai Consiliului, 3 judecători de la curţile de apel.
Însă, cum am demonstrat anterior dvs. nu mai îndepliniţi funcţia de judecător, ci pe aceea de secretar de stat, funcţii care sunt total diferite.
În aceste condiţii candidatura dvs. nu are cum să fie conformă legii.
Pe de altă parte, după cum menţionaţi în comentariul dvs. legea vă interzice în mod expres dreptul la vot cu ocazia alegerilor pentru CSM. Nici în materia dreptului penal nu există o situaţie similară în sensul că unei persoane îi este permisă participare la o procedură electorală la care nu are dreptul să voteze.
Toate cele bune.
Dan Enescu
C.Ap.Ploiesti
Doamna Barac,
Cu tot respectul pentru anii in care ati activat in functia de magistrat, mi se pare, la fel ca si multor alti colegi ai mei, ca actuala functie de secretar de stat in Ministerul Justitiei nu este defel compatibila cu postura de candidat CSM. Incerc sa prind sensul rationamentului dvs. dar tot ceea ce un magistrat poate retine din argumentele dvs. este ca doriti cu orice pret o functie, fie in CSM, fie in MJ.
Acum, atat dumneavoastra, cat si domnul judecator Ovidiu Putzura, detasat de asemenea la MJ si de asemenea candidat, ati incercat sa deschideti o Cutie a Pandorei care nu stiu daca va face bine sistemului.
Nu fac parte dintr-un comitet electoral, respect opinia colegilor care i-au validat dumnealui candidatura, ca si a celor care v-au validat-o dvs. dar ca si jurist imi permit sa am o alta opinie.
Intrebarea este extrem de simpla. Din moment ce nu aveti drept de vot, cum puteti candida in Adunarea Generala in care nu aveti drept de vot? Cum adica “indeobste” candidatul are drept de vot? Ori il are, ori nu, nu exista nuante de gri.
Pe mine cei cativa ani de magistratura m-au invatat ca atunci cand incerci sa apelezi la interpretarea mult prea coroborata si repetitiva a unor texte de lege care sunt clare la prima vedere, rastalmacind fiecare cuvant in toate sensurile semantice posibile, ceva scartaie.
De aceea, ca si judecator de Curte de Apel, voi vota candidatii care mi se par concisi in exprimare si directi,nu cei care se justifica in interpretari sofisticate.
Adina Daria Lupea
Curtea de Apel Cluj
Membru UNJR (asociatie profesionala a judecatorilor care intentioneaza sa atace deschis in instanta candidatura dumneavoastra).
E mare bataie pe locurile din CSM, asa se vede de pe site. Noroc ca mai exista judecatori si procurori care nu detin nici o functie nici in CSM si nici in MJ, care n/au facut si nu fac parte din actualul CSM si care candideaza. Aceia trebuie votati, natural tinind seama si de programele lor.
Constat ca multi propun fie sa nu se mai detaseze nimeni nicaieri, fie perioada de detasare sa nu fie considerata vechime in magistratura, cat despre legea si regulamentul de alegeri in CSM, sunt “clare” nu se stie cine poate candida si deci candideaza toti, dar se stie cine nu poate vota, cei detasati, care desi sunt magistrati trebuie sa se abtina.
Acum eu va semnalez o situatie despre care nu vorbeste nimeni. Sunt detasata pe 1 an la UE in calitate de PROCUROR, calitate fara de care selectarea nu era posibila, mai sunt magistratii de legatura, sau magistratii de la Eurojust si Europol (in speta cam toti procurori). Noi lucram la aceste structuri ca personal operativ potrivit calitatii nostre si nu ca functionari. Noi nu avem dreptul sa votam. Detasarea se incheie la citeva luni de la alegerea CSM, nu am avut nici un drept, dar acel CSM imi va controla cariera. Bun.
Apoi unii dintre candidati propun respingerea oricarei detasari in afara sistemului, ignorand angajamentele Romaniei si cooperarea judiciara internationala.
In fiecare zi ma crucesc de cata lupta pentru putere si cata revansa se revarsa din proiectele de candidaturi.
Toti vor sa faca ordine cu magistratii, dar ce/ar fi sa inceapa cu asimilatii…
Nu sunt de acord cu dvs. ca legea 317/2004 sau regulamentul privind alegerile ar fi neclare, si daca aveti timp va rog sa cititi cu atentie cele doua acte normative, doar ca din motive necunoscute, s-a ajuns la o concluzie absurda, ce nu poate fi caracterizata ca rezultatul unei interpretari juridice.
In legatura cu detasarile, eu nu am atins in proiect acest subiect dar nu sunt de acord ca ar trebui eliminate toate detasarile si asta daca ar fi sa luam in considerare situatiile de felul celor in care va aflati sau detasarea in aparatul CSM. Este insa necesar ca detasarile sa fie aprobate in mod responsabil, pentru ca munca celui detasat de la instanta sau parchet o vor face colegii, carora volumul de activitate le creste, riscul de a da solutii gresite creste si el, ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu primesc nici un ban in plus la salariu, ceea ce poate ar recompensa intr-un fel efortul suplimentar depus.
Sunt abuzive, cred eu, si detasarile care cuprind intreaga cariera a judecatorului si procurorului. Mi se pare ca nu este just ca o persoana, care isi pastreaza calitatea de magistrat, dar in realitate a indeplinit o perioada foarte scurta de timp functia de judecator sau procuror, sa beneficieze de exemplu, de dreptul la pensie de serviciu.
In acelasi timp, cred ca ratiunea pentru care a fost interzis judecatorilor si procurorilor, detasati la alte institutii decat instante si parchete, de a participa la alegerea membrilor CSM, vine din atributia constitutionala de a fi garantul independentei justitiei.
Un judecator sau procuror detasat la o alta institutie nu mai este independent, devine subordonat ierarhic, astfel incat nu mai poate constitui o garantie a independentei justitiei.
In legatura cu asimilatii, daca o sa cititi proiectul meu, il gasiti pe juridice, o sa vedeti ca parerea mea este ca trebuie abrogat art. 87 din legea 303/2004 care asimileaza personalul de specialitate juridica judecatorilor si procurorilor.
Sigur este parerea mea, Consiliul Superior al Magistraturii nu are drept de initiativa legislativa, dar poate propune MJ modificarea actelor normative care privesc sistemul judiciar.
Daca dvs. vi se pare nedrept ca detasarea va va expira in curand si cariera va depinde de un CSM pe care nu ati avut posibilitatea sa il votati, atunci cum vi se pare, dincolo de faptul ca este nelegal, incercarea judecatorilor detasati la MJ de ani de zile, care fiind subordonati ministrului justitiei au semnat acte care produceau efecte nedorite in sistemul judiciar (cum ar fi note prin care s-au redus salariile), judecatori si procurori care au dat aviz de legalitate unor acte normative declarate ulterior neconstitutionale, de a candida pentru alegerea ca membru CSM. Credeti ca perspectiva ca in CSM sa intre asemenea colegi, pare dreapta?
Va las pe dvs. sa dati raspunsul, cu scuzele de rigoare daca am fost prea explicita.
Lacramioara Axinte
Asimilatii in primul rand ar trebui sa constituie o “prioritate” pentru viitorul CSM.
Ca sa incerc sa va raspund la intrebari din perspectiva unui magistrat “de scaun” care nu a fost niciodata delegat sau detasat in peste 12 ani si nici nu a solicitat acest lucru, nu sunt de plano de acord cu faptul ca detasatii nu au drept de vot, mai ales ca detasarea ar trebui sa fie, de principiu, temporara, dar acest lucru a fost stabilit prin regulamentul actualului CSM.Dar, atata vreme cat regulamentul este in asa fel, trebuie respectat si ar trebui respectat pe de-a intregul, nu pe bucatele.
Nu sunt in principiu nici in dezacord cu detasarile, dar cu conditia sa fie efectiv temporare, deci sa nu depaseasca trei ani. Atunci deja nu mai putem vorbi de un magistrat care cunoaste sistemul ci de un tehnocrat mai degraba care a pierdut contactul cu realitatea din care candva a provenit.
Daca se regaseste ceva impins spre limita cu privire la detasari in proiectele unor candidati, este pentru ca sistemul lucreaza sub schema de foarta multa vreme si la cote de avarie.In sistem, exista multa aversiune fata de detasati pentru ca sunt perceputi de multe ori ca si persoane care exercita o munca pur adminsitrativa, fara tangenta prea mare cu activitatea de magistrat.Si, ca sa spunem lucrurilor pana la capat pe lume, nu oricine care solicita o detasare o si obtine, in consecinta exista si perceptia acordarii detasarilor (mai ales in anumite institutii) strict pe criterii clientelare.
In astfel de conditii, este aproape firesc si poate chiar si uman, ca si magistrat, fie ca esti procuror sau judecator, sa privesti cu o anumita reticenta spre o categorie care este perceputa ca fiind “privilegiata” pentru ca a gasit o portita de a pierde contactul direct cu justitia si justitiabilii pentru o perioada indelungata de timp, in vreme ce cei ramasi sa spunem “pe baricade” se confrunta zi de zi cu o justitie tot mai putin competitiva, cu lipsa resurselor materiale, cu o salarizare incerta de la o luna la alta, se afla permanent sub presiunea mass-mediei, a opiniei publice si sub spectrul aplicarii unor sanctiuni disciplinare, inclusiv pentru interpretarea gresita a normelor procedurale.
Din aceasta perspectiva, si cred ca nu ma puteti contrazice foarte mult, detasatii au o soarta ceva mai fericita.
Nu cred ca este vorba de acel vechi proverb romanesc cu “sa moara si capra vecinului” ci mai degraba este vorba de reactia unei parti din sistem care se simte dezavantajata.Poate pe nedrept.
ADL
In primul rind mi-ar place sa stiu cu cine stau de vorba. In al doilea rand va felicit pentru cariera dvs. de 12 ani de magistrat de scaun si va respect. Vreau sa va spun, insa, ca desi perceptia celor care n-au fost niciodata delegati sau detasati este una de aversiune fata de “clienti” ai celor ce conduc sistemul, situatia de care pomeneam nu concorda. Ar fi important pentru toti magistratii sa stie urmatoarele :
1. Exista posturi la institutiile internationale despre care suntem informati oficial la servici. Aceste pozitii se deosebesc de cele din tara in primul rind pentru ca selectia nu se face la noi ci la Bruxelles, la Haga, Geneva, samd, de catre comisiile lor, deci… nu e vorba de pile. Desigur cu magistratii de legatura sau cei numiti de acasa se poate suspiciona oricat, dar la ce foloseste, ei vor exista in virtutea apartenentei nostre la UE.
2. Colegii nu aplica in general pentru ca multi fie nu stiu limba, fie nu pleaca in necunoscut, fie au familii si nu vor sa plece de acasa, fie sunt interesati de pozitiile din tara, de avansari sau alte motive.
3. Nu va dati serama ce batalie dau statele sa-si plaseze si sustina oameni in aceste locuri, se face lobby de nivel si din aceasta perspectiva sa pui obstacole si celor care reusesc sa treaca de selectii, e chiar ca si cu capra vecinului.
4. Desigur nici o detasare nu ar trebui sa depaseasca 3 ani, de obicei nu depaseste pentru ca nici acele oferte nu dureaza la infinit.
5. Recomand tuturor colegilor sa aplice pentru o detasare la institutiile internationale, va fi atat pentru ei cat si pentru noi un castig de experienta inedita si chiar un “privilegiu” dar nu in sensul utilizat de dvs. ci unul pozitiv de deschidere si reprezentare a sistemului si tarii noastre care trebuie sa fie prezente asa cum celelalte state obisnuiesc. In plus se invata si un alt tip de disciplina si rigoare care nu ar prejudicia cu nimic sistemul cand ar fi importate in tara.
Va multumesc ca mi-ati raspuns si chiar daca o sa vi se para patetic sunt mandra sa reprezint Romania oriunde m-as afla.
Ma semnasem anterior, intr-o postare pe acest topic, dar voi reveni cu semnatura intreaga.
Este foarte bine ca vorbiti, din punctul meu de vedere. Poate asa eliminam si niste idei preconcepute despre detasati.Aveti dreptate, pe mine singurul criteriu care m-a impiedicat sa aplic a fost familia si copilul. Si cunosc ce lobby fac statele sa isi pastreze oameni capabili in astfel de pozitii.
Poate ca problema se punea mai acut in raport cu detasarile in tara, din care multe sunt motivate pe ideea de a lua o pauza in munca.
Sunt convinsa ca reprezentati Romania cu succes si este firesc sa va simtiti mandra.
Mi-a facut placere dialogul cu dumneavoastra,
Adina Daria Lupea
Judecator Sectia Penal, Curtea de Apel Cluj
[...] Candidatii Ministerului Justitiei sunt d-na. Lidia Barac, secretar de stat, respectiv d-ul. Ovidiu Putura, directorul Directiei [...]
[...] Putura: In legatura cu contestatia precizez ca raspunsul este implicit deoarece daca apreciam ca nu am dreptul sa candidez nu mi-as fi [...]
[...] cum se cunoaște deja, am contestat candidatura judecătorului Ovidiu Puțura, prin acțiune in contencios administrativ impotriva [...]