Suntem in masura sa va prezentam textul integral al proiectul privind principalele obiective pe care jud. dr. Dan Lupascu le va urmari in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii.
“PROIECT privind principalele obiective ale candidatului judecător DAN LUPAŞCU pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
Sistemul judiciar din România a cunoscut, în ultimele două decenii, transformări importante, reuşind să contribuie decisiv la menţinerea echilibrului social într-o societate marcată de frământări şi conflicte inerente unei perioade de tranziţie.
Cu toate documentele adoptate şi parţial aplicate (strategii, planuri de acţiune, etc.), prefacerile în bine au fost sectoriale, limitate, astfel că justiţia română nu a parcurs întregul proces de modernizare pentru a răspunde pe deplin exigenţelor prezente şi viitoare.
Este nevoie de o nouă abordare a problematicii justiţiei, care presupune înţelegerea corectă a dificultăţilor şi a ordinii fireşti de rezolvare a lucrurilor. Nu poţi trece la „finisaje” şi „decoraţiuni interioare” câtă vreme chiar „temelia” este incompletă, şi am în vedere aici, de exemplu, multitudinea de instanţe şi parchete care se confruntă cu probleme grave de spaţiu şi personal.
De asemenea, nu este suficient să identifici vulnerabilităţile justiţiei, să trasezi „sarcini” pentru alţii, fără a te implica decisiv şi competent în înlăturarea acestora
Veritabila reformă a justiţiei se face zi de zi, în sala de judecată, în unitatea de parchet, etc., dar pentru aceasta trebuie create toate condiţiile.
Vremea „vuvuzelei” în trâmbiţarea reformei trebuie să apună, iar centrul de greutate trebuie să se deplaseze de la „reforma pe hârtie” (deseori „tele-reformă”) la „reforma aplicată”, ale cărei efecte benefice, anticipate, să se producă în egală măsură în toate instituţiile judiciare şi mai cu seamă să fie resimţite de beneficiarii actului de justiţie.
Pentru toate acestea este nevoie, în primul rând, de voinţă politică reală, chibzuinţă şi consecvenţă în rezolvarea problemelor grave ale justiţiei.
Pe de altă parte, asupra măsurilor de reformă consultarea trebuie să fie efectivă, dialogul permanent şi să predomine nu ideea împărţirii în „reformatori” şi „reformaţi”, ci înţelegerea semnificaţiei şi asumarea responsabilă a reformei sistemului judiciar de către toţi cei implicaţi în acest proces. Altfel spus este imperios necesară o nouă „cultură” a reformei justiţiei.
Schimbările preconizate trebuie să plece de la problemele majore ale sistemului: existenţa multor sedii necorespunzătoare; subfinanţarea; insuficienţa personalului şi dezechilibre în alocarea resurselor umane; creşterea continuă a volumului de activitate şi a stocului de dosare vechi; durata excesivă a unor proceduri; practica neunitară; încrederea scăzută în justiţie, ş.a.
Cât priveşte activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu trebuie ignorat faptul că a făcut obiectul unor critici, vizând îndeosebi: strategia de resurse umane; promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; organizarea unor concursuri; evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor; normarea muncii; responsabilizarea sistemului judiciar; comunicarea instituţională şi apărarea imaginii justiţiei, etc.
Ţinând cont de toate aceste aspecte şi având în vedere locul, rolul şi atribuţiile constituţionale şi legale ale Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul realegerii ca membru al acestui organism voi continua să mă alătur efortului comun de a avea un sistem judiciar independent, transparent, responsabil şi eficient, urmărind realizarea următoarelor obiective principale:
1. CONSOLIDAREA INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI ÎN ACORD CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE ŞI ASIGURAREA STABILITĂŢII INSTITUŢIONALE
Independenţa justiţiei constituie piatra unghiulară a democraţiei şi o garanţie esenţială pentru respectarea drepturilor omului. Ea nu poate fi privită separat de funcţiile statului democratic, având un conţinut determinat de standarde internaţionale, transpuse în reglementări interne.
Din această perspectivă, în actualul cadru constituţional, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să militeze, într-o manieră mai convingătoare, pentru dobândirea tuturor elementelor care configurează noţiunea independenţei. În acelaşi timp, este necesar ca, printr-o atitudine constructivă, Consiliul Superior al Magistraturii să se implice în efortul de modernizare a instituţiilor judiciare şi deopotrivă să reprezinte un veritabil „turn de veghe” pentru mutaţiile anunţate (inclusiv cele privitoare la revizuirea legii fundamentale), în scopul prevenirii/înlăturării eventualelor derapaje de la regulile democratice care guvernează justiţia.
Concret, voi milita pentru:
a) adoptarea unui act normativ care – în acord cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată – să stabilească poziţia şi importanţa justiţiei în cadrul democraţiei constituţionale (inclusiv prin precizarea faptului că bugetul justiţiei se stabileşte şi se modifică după aceleaşi reguli procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului);
b) instituirea unui mecanism de dialog şi cooperare între puterile statului, precum şi adoptarea unui cod de bune practici în relaţiile dintre instituţiile representative (Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament, Preşedintele României şi Guvern);
c) încheierea „Pactului puterilor privind justiţia”, în accepţia de program multianual de rezolvare a problemelor din justiţie;
d) asigurarea finanţării corespunzătoare a sistemului judiciar;
e) transferul bugetului instanţelor şi a celorlalte elemente patrimoniale aferente de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) revenirea la bugetul justiţiei a sumelor încasate din taxele judiciare de timbru şi atragerea de fonduri suplimentare;
g) asigurarea unor condiţii de lucru normale pentru întreg personalul din justiţie;
h) modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării factorului politic din procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) adoptarea unui act normativ care să detalieze procedura de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor de acte normative vizând autoritatea judecătorească şi să prevadă sancţiunea în cazul nesolicitării avizului ori adoptării actului normativ mai înainte de expirarea termenului legal de avizare;
j) delimitarea normativă a competenţelor Inspecţiei Judiciare faţă de cele ale autorităţilor de audit public.
Cu ocazia revizuirii Constituţiei voi susţine următoarele propuneri:
a) schimbarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul ca în locul ministrului justiţiei să fie inclus un al treilea reprezentant al societăţii civile, pentru înlăturarea oricărei influenţe politice asupra forului supreme al magistraţilor şi lărgirea participării societăţii civile;
b) iniţiativă legislativă pentru Consiliul Superior al Magistraturii în probleme ale autorităţii judecătoreşti;
c) conferirea dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a numi o parte dintre membrii Curţii Constituţionale (asemeni celorlalte autorităţi statale);
d) statut identic între judecători şi procurori;
e) eliminarea autorităţii ministrului justiţiei asupra procurorilor;
f) eliminarea dispoziţiei constituţionale privind cerinţa votului secret în adoptarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii (urmând ca, prin lege organică să se stabilească, eventual, situaţiile în care votul este secret);
g) ridicarea la rang constituţional a dispoziţiei potrivit căreia bugetul şi celelalte elemente patrimoniale aferente instanţelor sunt gestionate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2. RIDICAREA MONITORIZĂRII PE JUSTIŢIE
Din perspectiva atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, condiţionalităţile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare vizează în esenţă: consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie; prevenirea şi combaterea criminalităţii şi, îndeosebi, a corupţiei şi criminalităţii organizate.
Condiţionalităţile din cadrul MCV şi recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei Europene acoperă o paletă largă (dar incompletă) de probleme ale justiţiei române.
2. 1. CONSOLIDAREA TRANSPARENŢEI ŞI EFICIENŢEI ACTULUI DE JUSTIŢIE
Sunt avute în vedere următoarele:
A. Consolidarea capacităţii administrative a Consiliului Superior al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii membrilor săi
Legat de acest aspect voi urmări:
a) elaborarea unui program de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii pentru întreaga durată a mandatului, care să acopere toate domeniile aflate în competenţa sa;
b) stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi clare pentru toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi instituirea unui mecanism eficient de urmărire a realizării acestora (cum ar fi, de exemplu, includerea în raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii a rezultatelor acţiunilor derulate de fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii);
c) revizuirea competenţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii (creşterea competenţelor Plenului; degrevarea de atribuţiile care nu ţin în mod esenţial de rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, etc.); stabilirea cvorumului de
şedinţă şi a cvorumului de vot în funcţie de atribuţia exercitată;
d) îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi asigurarea unităţii de practică (la nivelul Plenului, Secţiilor, precum şi între Secţii), prin prezentarea, în timp util, de către secretarul general sau, după caz, secretarul general adjunct, cu sprijinul direcţiilor de specialitate, a eventualei practici anterioare a Consiliului şi a practicii instanţelor judecătoreşti în problema supusă dezbaterii;
e) reorganizarea comisiilor Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul creării de subcomisii pentru instanţe şi, respectiv, parchete în cadrul comisiei de resurse umane şi, respectiv, comisiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar;
f) înfiinţarea unei comisii pentru coordonarea Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri;
g) prezentarea şi dezbaterea anuală a raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi a raportului privind starea justiţiei în adunarea reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor; abrogarea dispoziţiei legale privind prezentarea acestor rapoarte în Parlament;
h) organizarea de întâlniri între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţi, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi reprezentanţii societăţii civile pentru prezentarea activităţii desfăşurate şi a priorităţilor pentru perioada următoare;
i) sporirea numărului de inspectori judiciari şi îmbunătăţirea procedurii de selecţie şi evaluare a acestora, pe criterii obiective;
j) consolidarea independenţei Inspecţiei Judiciare (de exemplu: sesizarea „proprie” din oficiu asupra unor semnalări din presă; atacarea cu recurs a hotărârilor apreciate ca fiind nelegale şi/sau netemeinice în materie disciplinară, etc.);
k) creşterea vitezei de reacţie şi a eficienţei activităţii Inspecţiei Judiciare;
l) asigurarea transparenţei activităţii Inspecţiei judiciare şi a unităţii de practică la nivelul serviciilor sale;
m) creşterea transparenţei organizării şedinţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a hotărârilor adoptate, prin publicarea pe site-ul Consiliului a tuturor documentelor relevante, inclusiv în materie disciplinară, într-un format clar şi accesibil;
n) revizuirea competenţelor direcţiilor de specialitate din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în ideea eficientizării activităţii;
o) cooperarea cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă în desfăşurarea unor proiecte sau studii (cum ar fi: evaluarea instituţională a funcţionării sistemului judiciar; deontologie profesională; jurisprudenţa CEDO şi CJCE, cu referiri speciale la România, etc.);
p) auditarea periodică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a Inspecţiei Judiciare, atât în privinţa rezultatelor obţinute, cât şi a eficienţei utilizării resurselor;
r) evaluarea periodică a personalului din cadrul aparatului tehnic – administrativ şi din Inspecţia Judiciară;
s) intensificarea relaţiilor internaţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii (multiplicarea contactelor directe cu reprezentanţii Comisiei Europene; parteneriate bi sau multilaterale cu alte consilii; continuarea participării active la activităţile derulate de Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, etc.).
B. Asigurarea coerenţei practicii judiciare şi a conformităţii sale cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE
În pofida eforturilor depuse, Raportul din 20 iulie 2010 al Comisiei Europene reţine că „nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei procesului judiciar şi a consecvenţei jurisprudenţei”, etichetând această stare de lucruri drept o „deficienţă fundamentală a sistemului judiciar din România”.
Asigurarea unităţii de practică judiciară presupune măsuri multiple, care exced sferei de competenţe a instituţiilor judiciare.
Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se implice activ în acest proces, în limitele competenţei sale, sens în care propun următoarele:
a) o reformă profundă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (inclusiv sub aspectul asigurării condiţiilor materiale necesare) care să-i permită să-şi îndeplinească rolul constituţional de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii şi să o transforme într-o veritabilă curte de casaţie;
b) adoptarea şi implementarea urgentă a proiectului de lege pentru unificarea practicii judiciare, elaborat în cadrul Programului finanţat de Uniunea Europeană;
c) continuarea organizării de întâlniri profesionale – pentru asigurarea coerenţei practicii judiciare şi a practicii administrative – între preşedinţii secţiilor de specialitate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) analiza tendinţelor practicii judiciare în materiile care impun intervenţii legislative urgente şi formularea de propuneri corespunzătoare;
e) înfiinţarea în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii a unui colectiv de studiu al jurisprudenţei, diseminarea rezultatelor activităţii acestuia în cadrul formării profesionale şi utilizarea lor drept temei pentru propuneri de lege ferenda;
f) multiplicarea activităţilor de formare profesională continuă (atât la nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat) pentru asigurarea unităţii practicii judiciare;
g) publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti în programul „Jurindex” şi îmbunătăţirea utilizării acestuia (crearea unui motor eficient de căutare; precizarea modului în care hotărârile judecătoreşti au devenit definitive şi irevocabile, etc.);
h) crearea, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, unui forum de dezbatere pe probleme de practică neunitară;
i) consultarea reprezentanţilor altor profesii juridice (avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori judecătoreşti, poliţişti, experţi, etc.) cu privire la problemele de practică neunitară;
j) publicarea, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental – a hotărârilor relevante CEDO şi CJCE, precum şi punerea acestora la dispoziţia magistraţilor;
k) întocmirea unui studiu privind condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi elaborarea – împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental, cu participarea largă a societăţii civile – unei strategii în domeniul cunoaşterii şi respectării drepturilor omului.
C. Îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul resurselor umane şi creşterii eficienţei activităţii sistemului judiciar
Propun următoarele:
a) revizuirea strategiei de resurse umane, atât pe termen scurt, cât şi pe termene mediu şi lung (inclusiv prin previzionarea fluctuaţiilor de personal, cu accent pe ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi modificările de competenţă cuprinse în noile coduri de procedură);
b) redimensionarea schemelor de personal la instanţe şi parchete, în raport de media încărcăturii de dosare pe o perioadă relevantă, cu luarea în considerare a volumului optim de activitate;
c) efectuarea demersurilor necesare pentru ocuparea posturilor vacante de magistraţi, grefieri şi celelalte categorii de personal;
d) adoptarea unor soluţii de urgenţă (ca, de exemplu, realocarea temporară de personal sau redistribuirea posturilor vacante) în ideea rezolvării problemelor presante rezultând din insuficienţa personalului la anumite instanţe
şi parchete;
e) stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor şi parchetelor, a unor indicatori de performanţă prin raportare la durata procedurilor, volumul de activitate, operativitatea, evaluarea internă şi evaluarea externă a calităţii, în acord cu standardele CEPEJ;
f) adoptarea şi implementarea soluţiilor realiste din proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor (simplificarea procedurilor, cu respectarea garanţiilor procesuale; asigurarea celerităţii şi creşterea performanţei sistemului judiciar, prin preluarea anticipată a unor soluţii îmbunătăţite din proiectele noilor coduri de procedură, cum ar fi: citarea şi comunicarea actelor procedurale; contestaţia privind tergiversarea procesului, etc.);
g) îmbunătăţirea activităţii de statistică judiciară (indicatori statistici revizuiţi; preluarea datelor statistice de
la toate instanţele şi parchetele, etc.);
h) îmbunătăţirea proiectului privind stabilirea volumului optim de activitate la instanţe (cooptarea în cadrul grupului de lucru a reprezentanţilor Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii; efectuarea măsurătorilor pentru determinarea timpului de soluţionare a dosarelor; revizuirea gradelor de complexitate, etc.);
i) stabilirea volumului optim de activitate la nivelul parchetelor;
j) reorganizarea instanţelor judecătoreşti în acord cu noile competenţe, ţinând cont de imperativele europene privind asigurarea accesului liber la justiţie şi apropierea justiţiei de cetăţean;
k) îmbunătăţirea sistemului de evaluare a magistraţilorconform propunerilor formulate în cadrul Proiectului finanţat de Uniunea Europeană (revizuirea criteriilor şi procedurii de evaluare; asigurarea imparţialităţii evaluării; eliminarea caracterului „sancţionator” al calificativului „bine”, etc.), în scopul creşterii responsabilităţii
magistraţilor şi a performanţei sistemului judiciar;
l) îmbunătăţirea procedurii de promovare în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete [selecţia riguroasă a comisiei de examinare; posibilitatea contestării rezultatului susţinerii proiectului; revizuirea tematicii şi bibliografiei, cu accent pe aspectele practice; instituirea condiţiei funcţionării efective, o anumită perioadă, la instanţa (parchetul) de unde se doreşte promovarea, etc.];
m) îmbunătăţirea procedurii de numire în funcţii de conducere la instanţe şi parchete (consultarea colectivului de magistraţi; selecţia riguroasă a comisiei de examinare; revizuirea tematicii şi bibliografiei; evaluarea managementului anterior, etc.);
n) îmbunătăţirea procedurii de selecţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (comisie de concurs pentru stabilirea competenţei profesionale; consultarea colectivului de unde provine candidatul şi a colectivului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; motivarea convingătoare a hotărârii, etc.);
o) continuarea demersurilor de implementare a proiectului privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la personalul auxiliar (grefieri principali);
p) continuarea demersurilor de implementare a proiectului privind îmbunătăţirea managementului instanţelor şi introducerea conceptului de „manager de instanţă”;
q) revizuirea procedurii de transfer, delegare şi detaşare a magistraţilor (criterii obiective suplimentare; transparenţă; motivare convingătoare; caracterul excepţional al detaşării în afara instanţelor sau parchetelor,
etc.);
r) constituirea unui fond de rezervă special pentru posturile vacante temporar pentru o anumită perioadă (din motive determinate, de exemplu, de concediu de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani);
s) continuarea demersurilor pentru implementare proiectului privind crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor;
ş) creşterea capacităţii şi îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri (constituirea de bază de date cu subiecte de concurs; curricula;; cercetare ştiinţifică; utilizare de fonduri, etc.);
t) asigurarea unei pregătiri corespunzătoare şi instituirea examenului de capacitate pentru persoanele recrutate prin concurs, care nu au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii;
ţ) încurajarea măsurilor de soluţionare a litigiilor prin mijloace alternative (ex.: medierea);
u) îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti pentru a asigura finalitatea actului de justiţie şi a respecta autoritatea constituţională a instituţiilor judiciare.
D. Noile coduri
Socot necesare următoarele măsuri:
a) implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în efectuarea studiilor de impact privind noile coduri;
b) demersuri pentru asigurarea condiţiilor necesare (materiale, umane, financiare, etc.) pentru implementarea noilor reglementări;
c) organizarea temeinică – prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii – acţiunilor de formare profesională în raport de noile reglementări;
d) colaborarea cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi societatea civilă pentru elaborarea unor broşuri gratuite cuprinzând cele mai semnificative reglementări din noile coduri şi desfăşurarea unei campanii de informare publică.
2.2. PREVENIREA ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII ŞI, ÎNDEOSEBI, A CORUPŢIEI ŞI A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
În raport de atribuţiile sale, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să acţioneze în continuare în următoarele direcţii:
A. Asigurarea integrităţii profesionale în sistemul judiciar
Între independenţă şi responsabilitate trebuie să existe un echilibru, iar magistratul nu trebuie să uite că independenţa conferită de lege nu este independenţă faţă de lege, după cum nu este un privilegiu al său, ci o garanţie pentru justiţiabil.
Sunt necesare următoarele măsuri:
a) elaborarea, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie a unei strategii de integritate în sistemul judiciar;
b) clarificarea – în colaborare cu asociaţiile profesionale – problemei competenţei în stabilirea şi revizuirea normelor de conduită morală specifice profesiei de magistrat;
c) monitorizarea cazurilor de încălcare a deontologiei profesionale specifice profesiei de magistrat, inclusiv de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, şi sesizarea Inspecţiei Judiciare;
d) soluţionarea cu celeritate, cu respectarea garanţiilor procesuale, a acţiunilor disciplinare şi a cazurilor de încălcare a normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor;
e) adoptarea unui act normativ care să prevadă că, în principiu, în situaţia în care magistratul este parte într-un proces, cauza respectivă să fie instrumentată, respectiv, judecată de o altă unitate decât cea la care funcţionează (sau a funcţionat) respectiva persoană.
B. Optimizarea activităţii instanţelor şi parchetelor şi specializarea personalului
Referitor la acest aspect, formulez următoarele propuneri:
a) efectuarea demersurilor necesare (în colaborare cu Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) pentru întărirea capacităţii instituţionale şi logistice a instanţelor şi parchetelor;
b) elaborarea unui plan sectorial de măsuri (inclusiv de natură financiară) menite să asigure funcţionarea corespunzătoare a justiţiei;
c) multiplicarea activităţilor de formare profesională a magistraţilor, cu accent pe specializarea în domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii nou apărute (ca, de pildă, cauzele instrumentate de către Agenţia Naţională de Integritate: controlul averilor, incompatibilităţi, conflicte de interese);
d) urmărirea respectării principiului specializării magistraţilor;
e) urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor formulate de către Grupul de lucru privind studierea modului de individualizare a pedepselor aplicate în materie de corupţie (astfel cum au fost însuşite), precum şi a altor studii relevante.
C. Creşterea capacităţii de interacţiune şi cooperare instituţională a instanţelor şi parchetelor cu alte structure statale cu atribuţii în domeniul infracţionalităţii, inclusiv cu structuri internaţionale
Consiliul Superior al Magistraturii s-ar putea implica pentru: a) încheierea unor protocoale de colaborare (de exemplu, cu Ministerul Administraţiei şi Internelor; Departamentul pentru Luptă Antifraudă, alte instituţii specializate);
b) sprijinirea acţiunilor Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cooperarea sistemului judiciar cu structuri internaţionale.
3. RECUNOAŞTEREA ŞI CONSOLIDAREA STATUTULUI EUROPEAN AL MAGISTRATULUI ROMÂN
Împrejurări recente (dezbateri la proiectele de lege privindsalarizarea unitară, pensionarea, măsurile de austeritate, eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante, ş.a.) au readus în discuţie elemente ale statutului magistratului, aruncând o umbră de îndoială asupra drepturilor câştigate prin lege, semănând incertitudinea şi nesiguranţa în sistem, cu efecte nocive evidente. În acest context, apreciez necesare următoarele:
A. Întărirea şi garantarea tuturor elementelor care configurează statutul magistratului român, în acord cu standardele general recunoscute ale Uniunii Europene
Concret voi acţiona pentru:
a) instituirea unui mecanism de dialog şi cooperare între puterile statului, adoptarea unui cod de bune practice în relaţiile dintre instituţiile reprezentative şi semnarea „Pactului puterilor privind justiţia”;
b) promovarea unei propuneri de garantare, prin lege organică, a tuturor elementelor care configurează statutul magistratului, pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în cariera profesională;
c) salarizarea corespunzătoare; menţinerea pensiei de serviciu; executarea hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale restante;
d) promovarea unor măsuri de protejare a sănătăţii personalului din justiţie.
B. Promovarea identităţii de tratament juridic între judecători şi procurori
În prezent, deşi se vorbeşte despre independenţa judecătorilor şi independenţa procurorilor, din păcate, cele două noţiuni au accepţiuni diferite.
Consolidarea statutului procurorului şi eliminarea factorului politic din cariera acestuia este în beneficiul justiţiei, dar mai ales a justiţiabilului. În acest scop, este necesară revizuirea Constituţiei pentru eliminarea autorităţii ministrului justiţiei asupra procurorilor şi identitate de statut juridic între cele două categorii profesionale.
4. ÎMBUNĂTĂŢIREA IMAGINII PUBLICE A MAGISTRATULUI ROMÂN ŞI CREŞTEREA ÎNCREDERII ÎN JUSTIŢIE
Consiliul Superior al Magistraturii are un rol deosebit în crearea imaginii justiţiei române, sens în care trebuie să se manifeste transparenţă şi să promoveze o comunicare eficientă.
Acceptând şi valorificând critica constructivă, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să-şi consolideze capacitatea de a avea reacţii ferme şi rapide la încercările de intimidare sau discreditare a justiţiei, de subminare a autorităţii publice a acesteia.
Apreciez necesare următoarele măsuri:
a) continuarea implementării şi îmbunătăţirea strategiei de comunicare la Consiliul Superior al Magistraturii, instanţe şi parchete;
b) consolidarea relaţiei cu presa, inclusiv prin creşterea gradului de participare a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii şi a purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete la activităţile mass-media;
c) soluţionarea cu celeritate de către Inspecţia Judiciară a lucrărilor privind semnalările din presă în legătură cu pretinsa conduită necorespunzătoare a unui magistrat (abateri disciplinare, încălcări ale Codului deontologic), precum şi a cererilor referitoare la apărarea independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale;
d) crearea unui cadru adecvat pentru aducerea la cunoştinţa opiniei publice a hotărârilor adoptate în material apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a magistraţilor;
e) angajarea de specialişti cu experienţă în domeniul comunicării în aparatul Consiliului Superior al Magistraturii;
f) stabilirea unei proceduri clare în legătură cu posibilitatea consultării şi/sau obţinerii de fotocopii de pe documentele interne ale Consiliului Superior al Magistraturii.
PDF 
O MARE PARTE DIN CELE PROPUSE PUTEAU FI REALIZATE PANA ACUM DE DOMNUL LUPASCU.
IN REST, VORBE FRUMOASE SI NICIO SCUZA.