Oana Schmidt-Haineala. Proiectul pentru CSM

30 August 2010 - Juridice.ro

742 citiri

Suntem in masura sa va prezentam proiectul Oanei Schmidt-Haineala, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.

Proiect

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei si organism–cheie prin intermediul căruia se înfăptuieşte managementul strategic al sistemului judiciar.

În raport de natura lor, funcţiile CSM vizează:

Cariera şi Formarea Profesională a Magistraţilor

Asigurarea Funcţionalităţii Sistemului Judiciar

Adoptarea Actelor Normative din Domeniul Justiţiei

Respectarea Disciplinei şi Deontologiei de către Membri Corpului Magistraţilor

Gestionarea Problemei Reformării Sistemului Judiciar

Una din problemele acute cu care se confruntă la acest moment România este reforma sistemului judiciar. În acest context, alegerea membrilor CSM, alcătuirea noului CSM şi promovarea unei noi viziuni de management strategic sunt elemente – cheie în evoluţiile viitoare. Procesul electoral se derulează de această dată pe un fond dificil, generat nu doar de problemele sociale şi economice, dar şi de presiunea externă exercitată de organismele europene. Ultimul raport de evaluare a României de către Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare constată “deficienţe importante”. Aprecierile Comisiei Europene denotă în egală măsură îngrijorare, dar şi un nivel ridicat de aşteptări în ceea ce priveşte viziunea şi acţiunile noului CSM.

Ca şi consideraţie prealabilă, apreciez că scopul nostru trebuie să fie instituirea unui sistem judiciar modern, independent, eficient, echidistant, funcţional, compus din magistraţi cu o înaltă pregătire profesionala, cu o ţinută morală corespunzătoare şi puternic motivaţi în a-şi îndeplini misiunea în cadrul societăţii.

Consider că independenţa justiţiei şi independenţa magistraţilor reprezintă în primul rând o responsabilitate şi doar în subsidiar un privilegiu.

Consider că este necesar a fi instituită puterea legii, a sistemului şi nu a persoanelor.

Consider că activitatea unui membru CSM şi a întregului CSM, văzut ca Parlamentul justiţiei, trebuie evaluată periodic după indicatori de performanţă calitativi, cantitativi şi de rezultat.

Consecventă acestor idei şi pregătită să-mi asum toate aceste responsabilităţi, în cele ce urmează, voi prezenta obiectivele strategice a căror aducere la îndeplinire o voi urmări cu perseverenţă în calitate de membru al CSM.

Definirea acestor obiective nu a plecat doar de la analiza sistemului, ci şi de la premisa că CSM este doar unul din actorii cheie, alături de societatea în sine şi de celelalte instituţii interne şi internaţionale.

Eficienţa măsurilor mai sus menţionate trebuie cuantificată. Acest aspect nu se poate realiza în absenta unui mecanism de monitorizare/evaluare.

Personal, îmi propun evaluarea anuală a nivelului la care punctele incluse în prezentul proiect au fost atinse şi actualizarea lor permanentă în baza unui contact permanent cu procurorii, prin intermediul platformei electronice şi în cadrul întâlnirilor ce vor fi organizate.

Teme strategice:

1. Garantarea independenţei sistemului judiciar

2. Accentuarea prezenţei CSM, actor in mecanismul separaţiei si echilibrului puterilor în stat

3. Implicarea activă şi coerentă în relaţionarea cu instituţiile politice şi judiciare internaţionale

4. Reformarea Consiliului Superior al Magistraturii.

TEME STRATEGICE

1. Garantarea independenţei sistemului judiciar

Pentru stabilirea direcţiilor de acţiune, este necesară analizarea valenţelor conceptului de “independenţă”. Acesta poate viza atât aspecte de ordin subiectiv, cât şi aspecte de ordin obiectiv. Astfel, coordonatele garantării independenţei unui procuror vizează:

Asigurarea unei salarizări decente, corespunzătoare interdicţiilor şi incapacităţilor prevăzute de lege, în baza unei legislaţii corecte şi previzibile;

Asigurarea resurselor logistice si umane necesare, sens în care este indispensabilă normarea muncii procurorilor şi redimensionarea schemelor de personal în raport de volumul optim de activitate. Este necesară, de asemenea, şi majorarea numărului de locuri scoase anual la concurs prin INM;

Eliminarea riscurilor şi a factorilor exteriori persoanei magistratului, care pot impieta asupra obiectivităţii judecăţilor şi deciziilor.

Referitor la acest punct, consider că o atenţie deosebită trebuie deplasată spre calitatea activităţii structurilor poliţiei judiciare şi a structurilor specializate în culegerea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor (spre ex.: Direcţia Generală Anticorupţie, Oficiul Naţional de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, serviciile de informaţii). Introducerea unor standarde de calitate comune pentru informaţiile transmise de aceste organe către parchetele competente este absolut necesară. Se poate crea astfel un front de lucru curat, normat, fluid. Corelativ, se impune modificarea redactării art.66 al. 2 din Legea 304/2004 [1] privind organizarea judiciară, pentru a proteja procurorul de contaminarea informativă. Există în prezent riscul ca modelul “procurorului pro-activ” să se transforme în prototipul procurorului poliţist şi să deviem astfel de la definiţia dată de CEDO unui magistrat, ca fiind acela care judecă o cauză pe bază de probe şi nu pe baza unor informaţii mai mult sau mai puţin complete/dezvoltate. Excesul de zel care a determinat actuala reglementare a art.66 a creat dificultăţi în practică.

Este necesară găsirea variantelor legale pentru trecerea poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public, astfel încât să se creeze posibilitatea reală a coordonării şi evaluării activităţii poliţiei judiciare de către procuror. În acelaşi registru, trebuie avută în vedere nevoia de a se angaja la parchetele nespecializate specialişti în domeniile economico-financiare, după modelul similar adoptat la DNA si DIICOT.

Specializarea procurorilor în domenii prioritare ale criminalităţii, precum spălarea banilor sau infracţionalitatea economico-financiară si conştientizarea faptului că astfel de fenomene infracţionale au devenit mult mai actuale, acute şi periculoase. Este necesară integrarea procurorilor în programe de pregătire, interne si externe şi fluidizarea procedurilor de cooperare judiciară internaţională.

Continuarea eforturilor de asigurare a unităţii practicii judiciare şi realizarea unor schimburi de experienţă care să permită valorificarea şi generalizarea experienţelor pozitive ale procurorilor si organizarea de către CSM a unor dezbateri pentru promovarea noilor Coduri.

Asigurarea condiţiilor normale de lucru pentru procurorii de judiciar, constând în spaţii adecvate la instanţele de judecată, echipamente IT si acces la reţeaua ECRIS a instanţelor de judecată.

Recompensarea procurorilor a căror activitate se evidenţiază în mod deosebit.

Promovarea unor lideri reprezentativi, al căror ascendent profesional, moral şi a căror autoritate să fie incontestabile.

Abordarea unei politici coerente şi promovarea unei practici eficiente în materia apărării reputaţiei magistraţilor.

Indicatori de performanţă:

- stabilizarea legislaţiei în domeniul salariilor şi pensiilor

- creşterea capacităţii funcţionale a Institutului Naţional al Magistraturii, astfel încât să devină posibilă majorarea numărului de locuri de magistraţi scoase la concurs anual

- adoptarea unui set comun de norme privind standardele de calitate a informaţiilor prin organizarea rapidă de consultări cu parchetele şi serviciile prevăzute la art. 66 alin. 2 din Legea nr. 304/2004

- lărgirea accesibilităţii magistraţilor la cursuri si specializări externe şi regândirea programei de formare profesională a INM, inclusiv prin alocarea finanţării necesare

- iniţierea modificărilor legislative necesare trecerii poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public, în urma organizării de consultări publice

- stabilirea unor proceduri interne şi a unor politici de comunicare publică prin aplicarea cărora apărarea reputaţiei de către CSM să nu se realizeze doar formal, prin publicarea unei decizii de admitere a cererilor magistraţilor pe site-ul instituţiei.

2. Accentuarea prezenţei CSM, actor in mecanismul separaţiei si echilibrului puterilor in stat

Se realizează prin:

Implicarea activă în dezbaterile comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei;

Promovarea unei iniţiative legislative prin care avizul dat de CSM actelor normative din domeniul justiţiei să fie unul conform, obligatoriu şi nu doar consultativ;

Depunerea diligenţelor necesare pentru auto-administrarea financiară a sistemului judiciar;

Credibilizarea CSM si depunerea tuturor eforturilor necesare pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare in domeniul justiţiei.

Indicatori de performanţă:

- redactarea unui proiect de constituţie care să prevadă în continuare statutul de magistrat al procurorului şi să prevadă garanţiile de independenţă şi stabilitate inerente exercitării profesiei de magistrat, precum şi o durată de 4 ani pentru exercitarea mandatului de membru în CSM

- creşterea gradului de încredere publică în sistemul judiciar şi în actul de justiţie, aspecte măsurabile prin sondaje de opinie periodice, realizate inclusiv cu sprijinul unor ONG-uri vizibile şi active pe zona justiţiei

- constatarea de către Comisia Europeană, cu ocazia viitorului raport de progrese pe justiţie al României, că menţinerea Mecanismului de Cooperare si Verificare nu se mai impune faţă de îndeplinirea tuturor celor patru condiţionalităţi.

3. Implicarea activa şi coerentă în relaţionarea cu instituţiile politice si judiciare internaţionale

Referitor la asigurarea reprezentării României în unele structuri şi organisme internaţionale, trebuie avută în vedere posibilitatea ca, în ceea ce priveşte luările de poziţii ce vizează sistemul judiciar, elementele de mandat să fie avizate şi de CSM.

Desemnarea unor membri CSM care să răspundă de relaţionarea externă şi să asigure reprezentarea organismului la structurile europene şi internaţionale, în momentele şi chestiunile de importanţă deosebită pentru sistem, de tipul misiunilor de peer review ce au loc în contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare, evaluărilor inter statale în cadrul diferitelor mecanisme de evaluare sectoriale, dezbaterea rapoartelor de evaluare a României în organisme gen GRECO, MONEYVAL, ONU.

De asemenea, o altă chestiune importantă este desemnarea reprezentanţilor României la diferite structuri sau organisme internaţionale gen Agentul Guvernamental la CEDO sau GRECO – Consiliul Europei. Este necesar ca selecţia acestor persoane să fie efectuată de CSM pe baza unor criterii clare şi transparente, iar marja de opţiune a decidentului politic să se încadreze în propunerile formulate de CSM, într-un mecanism oarecum asemănător numirii procurorilor în unele funcţii de conducere. Aceasta ar fi o reală garanţie de profesionalizare a modului de desemnare a acestor persoane şi totodată, de responsabilizare şi a CSM.

Indicatori de performanţă:

- modificarea legii şi semnarea unui protocol cu Guvernul României, astfel încât elementele de mandat ale persoanelor care participă la reuniuni/grupuri de lucru/consilii/alte evenimente internaţionale unde se dezbat chestiuni de interes strategic pentru justiţie, să fie avizate în prealabil şi de CSM, iar în situaţiile în care din delegaţia română fac parte şi reprezentanţii CSM, mandatul să fie comun

- modificarea legislaţiei astfel încât desemnarea reprezentanţilor României la anumite structuri sau organisme internaţionale cum ar fi Agentul Guvernamental la CEDO să se facă pe baza unei selecţii transparente, pe criterii de competenţă, experienţă şi abilităţi.

4. Reformarea Consiliului Superior al Magistraturii

Realizabilă prin:

Elaborarea şi implementarea unor standarde de management al calităţii, nu doar în activitatea interna a CSM, ci şi la instanţe şi parchete; astfel de proceduri de lucru standardizate există şi sunt utilizate de instituţiile statelor europene dezvoltate de aproximativ 14 ani. La nivelul ţării noastre misiunea cea mai importanta este să formăm specialişti în domeniul managementului calităţii conform standardelor europene.

Este esenţială orientarea întregii activităţi spre o eficientizare a colaborării între toate instituţiile de aplicare a legii, trecându-se de la atenţia acordată propriilor procese de muncă, la orientarea asupra proceselor desfăşurate împreună cu partenerii din lanţul relaţional.

Orientarea activităţii în domeniul afacerilor europene în zona accesării de către CSM, inclusiv în parteneriat cu alte instituţii din sistemul intern şi cu instituţii corespondente din alte ţări, a programelor europene ce presupun finanţări externe, astfel încât să fie atrase fonduri europene necesare pentru eficientizarea activităţii, chiar în actualele condiţii financiare. Spre exemplu, atare finanţări rezultate din proiecte derulate în parteneriat cu Ministerul Public, ar putea duce la dotarea procurorilor criminalişti cu instrumentele de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime, la cooptarea lor în programe de specializare cu partenerii externi, etc.

Regândirea modalităţii de evaluare a magistraţilor.

Analizarea funcţionalităţii inspecţiei judiciare a CSM din punctul de vedere al recrutării inspectorilor si al degrevării acestora de aşa zisa activitate de “soluţionare a petiţiilor”.Activitatea inspectorilor luati individual şi a inspecţiei în ansamblul ei trebuie evaluată anual, după criterii de eficienţă clar definite, de o manieră care să permită remedierea deficienţelor sesizate, de altfel, şi în Raportul Comisiei Europene. Consider ca target-ul inspecţiei judiciare ar trebui să fie managementul şi indicatorii relevanţi, iar criteriile de performanţă trebuie să fie cunoscute încă de la preluarea mandatului pentru funcţii de conducere şi pe baza acestor criterii să fie efectuate verificările ulterioare. De asemenea, la evaluările făcute de inspecţia judiciară trebuie avute în vedere recomandările făcute de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si chestiunile care sunt prioritare, in viziunea Comisiei.

Îndeplinirea acestor obiective nu este posibila in absenta evaluării capitalului uman existent, context in care se impune, pe lângă majorarea numărului de locuri scoase la concurs de INM şi reanalizarea situaţiei detaşărilor de magistraţi in aparatul tehnic al CSM si la alte autorităţi, pe alte funcţii decât cele de conducere/coordonare. Trebuie analizat în ce măsură interesul sistemului nu este mai bine servit prin prezenţa lor în parchete, respectiv în sălile de judecată;

Reducerea mandatului membrilor CSM la 4 ani;

Stabilirea unui calendar de întâlniri periodice cu magistraţii şi respectarea strictă a acestuia;

Consultarea procurorilor, prin intermediul platformei electronice, cu privire la aspecte esenţiale ce ţin de organizarea şi funcţionarea sistemului, ce urmează a fi supuse votului.

Modificarea percepţiei magistraţilor asupra relaţiei lor cu membrii CSM. Este deosebit de important de avut în vedere că membrii aleşi ai CSM exercită un mandat încredinţat de colegii lor şi că între ei trebuie să existe o comunicare permanentă şi o relaţie de respect reciproc, nu de subordonare.

Indicatori de performanţă:

- definirea, adoptarea şi implementarea urgentă a unor standarde de management al calităţii pentru CSM, parchete, instanţe şi inspecţia judiciară

- realizarea unei modificări legislative în sensul efectuării evaluării profesionale anuale şi iniţierea consultării imediate a parchetelor si instanţelor

- evaluarea anuală a inspectorilor judiciari si a activităţii Inspecţiei judiciare

- modificarea competenţei inspecţiei judiciare şi limitarea ei la abaterile disciplinare, verificarea respectării normelor de procedura şi a standardelor de management

- reanalizarea situaţiei detaşărilor, regândirea oportunităţii lor şi, acolo unde este cazul, în special în ceea ce priveşte aparatul propriu al CSM, încetarea unora dintre acestea

- consultarea permanentă şi dialogul permanent cu magistraţii, iar în raport de aspectele rezultate, modificarea structurală a obiectivelor membrului CSM

ANEXĂ

PROCUROR,

OANA-ANDREA SCHMIDT-HĂINEALĂ

[1] Art. 66 alin. (2) – “Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.”