Suntem in masura sa va prezentam textul proiectului privind principalele obiective pe care jud. Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, le va urmari in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii.

“PROIECT

PRIVIND OBIECTIVELE PROPUSE PENTRU MANDATUL DE MEMBRU AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII 2011 – 2017

Înfăptuirea rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să constituie principala direcţie de acţiune a activităţii Consiliului şi în perioada 2011-2017.

Asigurarea independenţei justiţiei, fundament al statului de drept, presupune acţiunea pe două coordonate principale:

– asigurarea unor mecanisme şi proceduri adecvate care să garanteze respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi protejarea sistemului judiciar de orice influenţe de natură politică, economică etc., respectiv asigurarea independenţei justiţiei la nivel de sistem;

– garantarea independenţei profesionale a fiecărui magistrat în parte, astfel încât activitatea de înfăptuire a justiţiei să fie subordonată în exclusivitate aplicării legii.

Pe de altă parte, independenţa justiţiei presupune cu necesitate eficientizarea funcţionării acesteia ca serviciu public, asigurarea celui mai înalt standard calitativ posibil în actualele condiţii economice şi sociale.

În acelaşi timp, în realizarea principalului deziderat de asigurare a independenţei justiţiei, activitatea pe care Consiliul Superior al Magistraturii o va desfăşura în perioada 2011-2017 trebuie să constituie, în mod firesc, o continuare a activităţii acestuia din primii ani de funcţionare în baza noului cadru legal creat prin dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin prezentul proiect îmi propun o prezentare succintă a principalelor obiective necesar a fi avute în vedere de către Consiliu în perioada următoare, obiective care vizează atât activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în considerarea calităţii în care candidez pentru această funcţie, cât şi a sistemului judiciar, în ansamblul său.

I. OBIECTIVE REFERITOARE  LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Obiectivele generale pe care le voi urmări în calitate de reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii vizează:

- consolidarea cadrului  instituţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- consolidarea rolului fundamental al instanţei supreme în asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către instanţele judecătoreşti.

În acelaşi timp, intrarea în vigoare a noilor coduri (civil, penal, de procedură civilă şi procedură penală) implică stabilirea unor obiective necesare punerii în aplicare a noilor dispoziţii, atât sub aspect instituţional, dar şi al creării premiselor unei practici unitare a instanţelor în aplicarea acestora.

În realizarea obiectivelor generale, pot fi identificate următoarele direcţii principale de acţiune:

I) Iniţierea unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectiv desprins direct din dispoziţiile art. 126 alin. (4) din Constituţie care prevăd „Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică”. Acest act normativ trebuie să aibă ca premisă asigurarea independenţei justiţiei, ceea ce impune în mod necesar:

• reglementarea unor garanţii care sa conducă la asigurarea  unui buget propriu şi dimensionat pentru funcţionarea în condiţii optime a instituţiei;
• reformarea actualei modalităţi de numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în  funcţiile de conducere din cadrul acestei instanţe, sens în care numirea judecătorilor ar trebui făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii, fie la propunerea ÎCCJ, fie cu avizul conform al acestei instituţii, în urma verificării şi constatării înaltului standard profesional şi moral; totodată numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui ÎCCJ ar trebui să fie făcută de CSM la propunerea colegiului de conducere,  iar numirea preşedinţilor la propunerea preşedintelui instanţei, cu consultarea judecătorilor din cadrul secţiei respective;
• asigurarea unui cadru necesar pentru ca eventuala  răspundere  materială şi profesională a judecătorilor să se realizeze cu respectarea unor garanţii adecvate;
• orice verificare care vizează activitatea profesională a judecătorilor instanţei supreme ar trebui făcută, fie de către inspectori cu cel mai înalt grad profesional, fie de către judecători anume desemnaţi de către preşedintele ÎCCJ;
• schimbarea modalităţii de evaluare a activităţii profesionale în cadrul ÎCCJ, în considerarea statutul judecătorilor, în sensul înlocuirii evaluării individuale, aplicabile în prezent, cu evaluarea de sistem;
• menţinerea dar şi respectarea statutului de demnitar al judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu înlăturarea oricăror discuţii de natură a aduce atingere drepturilor astfel conferite (ex. indemnizaţie, paşaport diplomatic, transport, deplasări, locuinţe de serviciu etc.);
• menţinerea dispoziţiilor legale care permit judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la eliberarea din funcţie, accesul, fără examen, în profesii liber ale precum cea de notar sau de avocat;
• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la gestionarea bugetului propriu şi înlăturarea oricăror discuţii referitoare la gestionarea bugetului Înaltei Curţi de către Ministerul Justiţiei;
• asigurarea cadrului organizatoric şi de reglementare, în vederea preluării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor curţilor de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi judecătoriilor.

II) Asigurarea cadrului organizatoric al instanţei supreme, necesar punerii în aplicare a dispoziţiilor noilor coduri; pe baza studiilor de impact privind punerea în aplicare a noilor coduri, dar şi a studiilor asupra creşterii volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sarcină complexă care impune luarea următoarelor măsuri:

• suplimentarea numărului de judecători, magistraţi – asistenţi, personal auxiliar de specialitate;
• repartizarea unui sediu corespunzător pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; cu privire la acest aspect poate fi prezentată ca soluţie mutarea sediului acesteia în actualul Palat de Justiţie, unde în prezent funcţionează Curtea de Apel Bucureşti, clădire cu valoare de simbol pentru justiţia din România, dar şi o eventuală măsură  cu caracter temporar, respectiv identificarea unor locaţii care să permită amenajarea unor sedii separate pentru funcţionarea adecvată a unor secţii;
• asigurarea din  bugetul naţional a resurselor financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei supreme (alocarea cu prioritate a unor fonduri pentru continuarea procesului de informatizare a activităţii ÎCCJ).

III) Asigurarea ocupării posturilor vacante de judecător, magistrat asistent şi personal auxiliar de specialitate, cu respectarea, în principal, a criteriului competenţei profesionale şi a transparenţei procedurilor de recrutare; în acest sens ar trebui adoptate proceduri mai rapide de numire atât a judecătorilor cât şi a magistraţilor asistenţi, dar şi a celuilalt personalul, cu respectarea standardelor de competenţă şi moralitate.

IV) Consolidarea instituţiei recursului în interesul legii, creşterea rolului şi eficienţei acestui mecanism în unificarea jurisprudenţei, precum şi asigurarea calităţii şi accesibilităţii deciziilor pronunţate în interesul legii.

V) Revizuirea competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin reducerea competenţei de a judeca în primă instanţă şi prin limitarea judecării în recurs a chestiunilor de drept, ceea ce ar permite şi o reformare a procedurilor judiciare desfăşurate în faţa instanţei supreme şi, în acest cadru, ar putea fi elaborată, la nivel normativ, o Cartă a procedurii în faţa Curţii, aşa cum există pentru multe instanţe supreme din state ale Uniunii Europene ( Franţa, Germania etc.).

VI) Stabilirea,  împreună cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, a corpului avocaţilor cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

VII) Iniţierea unei propuneri legislative privind înfiinţarea funcţiei de procuror general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie separat de Procurorul General al României.

II. OBIECTIVE REFERITOARE LA SISTEMUL JUDICIAR

Aceste obiective sunt subsumate obiectivului fundamental de îndeplinire a rolului constituţional şi legal al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei.

În acelaşi timp, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să acţioneze, în limitele competenţelor constituţionale, în colaborare cu celelalte instituţii din sistemul judiciar, pentru creşterea eficienţei sistemului judiciar, în acord cu recomandările şi concluziile Comisiei Europene, rezultate din evaluarea progreselor realizate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Pentru promovarea independenţei judecătorilor şi a sistemului judiciar, direcţiile principale de acţiune în care ar trebui să se   acţioneze sunt următoarele:

• consolidarea statutului judecătorilor şi asigurarea stabilităţii acestui statut, în acord cu demnitatea funcţiei şi cu importanţa rolului lor în statul de drept;
• refacerea prestigiului social al judecătorului, care trebuie să constituie un exemplu de profesionalism şi etică profesională;
• redobândirea încrederii societăţii în justiţie, prin asigurarea eficienţei sistemului instanţelor judecătoreşti, a profesionalismului şi integrităţii magistraţilor şi a personalului auxiliar;
• asigurarea unui sistem de venituri salariale pentru judecători, în raport de rolul lor şi de responsabilităţile acestei funcţii;
• raţionalizarea volumului de activitate a judecătorilor, condiţie indispensabilă pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuţiilor de judecată şi pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;
• degrevarea judecătorilor de sarcinile care nu au caracter judiciar, astfel încât activitatea acestora să fie concentrată asupra înfăptuirii actului de justiţie şi a creşterii calităţii acestuia.

În vederea îndeplinirii obiectivului general vizând creşterea eficienţei sistemului judiciar şi, implicit, a realizării condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, este necesar să se acţioneze în următoarele direcţii principale:

• consolidarea capacităţii administrative a Consiliului Superior al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii membrilor săi;
• îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul perfecţionării criteriilor de selecţie şi promovare a judecătorilor în vederea creşterii eficienţei activităţii sistemului judiciar;
• pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în mod corespunzător a noilor coduri;
• asigurarea unei practici judiciare unitare şi în conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE.

În realizarea celor două obiective generale, pot fi identificate următoarele obiective specifice.

I. Obiective vizând consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului judecătorilor şi procurorilor

- stabilirea conţinutului şi mijloacelor de asigurare a independenţei justiţiei, în acord cu standardele general recunoscute ale Uniunii Europene, prin:

• recunoaşterea de către celelalte puteri a justiţiei ca domeniu de interes naţional şi asigurarea finanţării corespunzătoare a sistemului judiciar;
• transferul bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• revenirea integrală în bugetul justiţiei a sumelor încasate din taxele judiciare de timbru;
• păstrarea reprezentării majoritare a judecătorilor şi procurorilor în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în eventualitatea revizuirii Constituţiei;

- aplicarea deplină a principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin:

• instituirea unui mecanism de dialog şi colaborare între puterile statului, precum şi a adoptării unui cod de bune practici în relaţiile instituţionale;
• promovarea unei propuneri legislative în sensul ca bugetul justiţiei să fie stabilit după aceleaşi reguli procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului;
• formularea unei propuneri legislative care să detalieze procedura de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor de acte normative privind activitatea justiţiei şi care să prevadă sancţiunea nesolicitării avizului;
• formularea unei propuneri legislative care să stabilească întinderea eficienţei juridice a avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la bugetele instanţelor şi parchetelor şi să interzică rectificarea bugetelor justiţiei, fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

- garantarea statutului magistratului român, în acord cu standardele general recunoscute ale Uniunii Europene, prin:

• promovarea unei propuneri de garantare, prin lege organică, a tuturor elementelor care configurează statutul magistratului, pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în cariera profesională, inclusiv prin asigurarea unui sistem de venituri salariale în concordanţă cu rolul şi responsabilităţile funcţiei ;
• întărirea statutului magistratului procuror în vederea asigurării deplinei independenţe profesionale;

- îmbunătăţirea imaginii publice a magistratului român, prin:

• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor cu mecanismele societăţii civile;
• consolidarea relaţiei cu mass-media, inclusiv prin creşterea gradului de participare a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii şi a purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete la activităţile acestora;
• soluţionarea cu celeritate de către Inspecţia Judiciară a lucrărilor privind semnalările din presă în legătură cu pretinsa conduită necorespunzătoare a magistraţilor, precum şi a cererilor referitoare la apărarea independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale.

II. Obiective care vizează creşterea eficienţei sistemului judiciar

– consolidarea capacităţii administrative a Consiliului Superior al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii membrilor săi, prin:

• stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi individuale actualizate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
• reorganizarea comisiilor şi colectivelor compuse din membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi stabilirea unor programe anuale de activitate;
• organizarea unor întâlniri periodice între membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi magistraţi, în care să se prezinte activitatea desfăşurată şi priorităţile pentru perioada următoare;
• organizarea unor întâlniri periodice între membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi conducătorii de instanţe şi parchete pentru dezbaterea problemelor importante privind sistemul judiciar;
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi asociaţiile de magistraţi;
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi reprezentanţi ai societăţii civile;
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţi ai altor profesii juridice;
• consolidarea independenţei Inspecţiei Judiciare (de exemplu: sesizarea „proprie” – din oficiu – asupra unor semnalări din presă, atacarea cu recurs a hotărârilor apreciate ca fiind nelegale şi/sau netemeinice în materie disciplinară etc.) şi sporirea eficienţei activităţii Inspecţiei;
• creşterea transparenţei activităţii Inspecţiei Judiciare şi asigurarea unei practici unitare la nivelul celor două servicii;
• soluţionarea cu celeritate a acţiunilor disciplinare, cu respectarea garanţiilor procesuale;
• reexaminarea obiectivelor şi consolidarea capacităţii şi organizării inspecţiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficientă pe investigarea disciplinară;
• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la funcţionarea Inspecţiei Judiciare pe lângă Plenul CSM.
• introducerea unei evaluări anuale a performanţei Inspecţiei Judiciare;
• ocuparea posturilor vacante din cadrul Inspecţiei şi îmbunătăţirea procedurii de selecţie a inspectorilor judiciari, pe criterii obiective şi cu asigurarea reprezentativităţii regionale;
• evaluarea personalului din cadrul aparatului tehnic – administrativ şi din Inspecţia Judiciară;
• promovarea unei propuneri legislative privind revizuirea competenţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii (creşterea competenţelor Plenului, degrevarea de atribuţiile care nu ţin în mod esenţial de rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii etc.); stabilirea cvorumului de şedinţă şi, respectiv, a cvorumului de vot în raport de natura atribuţiei exercitate;
• revizuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul creşterii eficienţei activităţii sale;
• creşterea transparenţei organizării şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a hotărârilor adoptate, prin publicarea pe site-ul Consiliului a tuturor documentelor relevante, inclusiv în materie disciplinară, într-un format clar şi accesibil;
• îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi asigurarea unităţii de practică (la nivelul Plenului, Secţiilor, precum şi între Secţii);
• îmbunătăţirea motivării hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii;
• continuarea procesului de consultare a magistraţilor asupra anumitor hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin intermediul Reţelei Naţionale a Adunărilor Generale;
• cooperarea cu asociaţiile profesionale şi cu societatea civilă în desfăşurarea unor proiecte sau studii (de exemplu: evaluarea instituţională a funcţionării sistemului judiciar, deontologie profesională, jurisprudenţa CEDO ce vizează România etc.);
• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii;
• continuarea organizării unor conferinţe de presă, în care să fie prezentate problemele de interes public ale sistemului judiciar;
• intensificarea participării reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la dezbateri publice privind sistemul judiciar;
• revizuirea paginii de internet a Consiliului, în sensul unei mai bune structurări a informaţiilor oferite;
• intensificarea relaţiilor internaţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii (multiplicarea contactelor directe cu reprezentanţii Comisiei Europene, parteneriate bilaterale sau multilaterale cu instituţii similare, continuarea participării active la activităţile derulate de Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare etc.);

- îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul resurselor umane şi creşterii eficienţei activităţii sistemului judiciar, prin:

• revizuirea strategiei de resurse umane, atât pe termen scurt, cât şi pe termene mediu şi lung (inclusiv prin previzionarea fluctuaţiilor de personal, cu accent pe  ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi modificările de competenţă preconizate);
• redimensionarea schemelor de personal la instanţe şi parchete, în raport de media încărcăturii de dosare pe o perioadă relevantă;
• efectuarea demersurilor necesare pentru ocuparea posturilor vacante de magistraţi, grefieri şi celelalte categorii de personal;
• stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi calitativi privind activitatea instanţelor şi parchetelor, în acord cu standardele CEPEJ;
• îmbunătăţirea activităţii de statistică judiciară (indicatori statistici revizuiţi, preluarea datelor statistice de la toate instanţele şi parchetele etc.);
• evaluarea proiectului privind stabilirea provizorie a volumului optim de activitate la instanţe şi efectuarea măsurătorilor pentru determinarea timpului de soluţionare a dosarelor;
• stabilirea volumului optim de activitate la nivelul parchetelor;
• creşterea eficienţei sistemului actual de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor, în scopul creşterii responsabilităţii magistraţilor şi a performanţei sistemului judiciar;
• îmbunătăţirea procedurilor de promovare în funcţii de execuţie şi funcţii de conducere la instanţe şi parchete;
• continuarea demersurilor de implementare a proiectului privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la personalul auxiliar (grefieri principali);
• continuarea demersurilor de implementare a proiectului privind îmbunătăţirea managementului instanţelor şi introducerea conceptului de „manager de instanţă”;
• revizuirea procedurii de transfer, delegare şi detaşare a magistraţilor;
• continuarea demersurilor pentru implementarea proiectului privind crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor;
• creşterea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii în ceea ce priveşte formarea iniţială şi continuă şi luarea de măsuri în vederea garantării unor standarde profesionale pentru toţi magistraţii;
• îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri (curicula, cercetare ştiinţifică, utilizare de fonduri etc.);
• multiplicarea activităţilor de formare profesională a magistraţilor, cu accent pe specializarea în domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii nou apărute (cauzele instrumentate de către Agenţia Naţională de Integritate: controlul averilor, incompatibilităţi, conflicte de interese);
• efectuarea demersurilor necesare (în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) pentru întărirea capacităţii instituţionale şi logistice a instanţelor şi parchetelor;

- pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în mod corespunzător a noilor coduri, prin:

• implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în efectuarea studiilor de impact privind noile coduri;
• elaborarea, pe baza studiilor de impact privind punerea în aplicare a noilor coduri, a unor propuneri de redimensionare a schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor şi, ulterior, a unor propuneri de redistribuire a personalului;
• organizarea, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, a acţiunilor de formare profesională în raport de noile reglementări;
• colaborarea cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi  reprezentanţii altor profesii juridice în vederea organizării unor acţiuni  de formare comune în raport de noile reglementări;

- asigurarea unei practici judiciare unitare şi în conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE, prin:

• continuarea organizării de întâlniri profesionale pentru asigurarea unificării practicii judiciare şi a practicii administrative (eventual şi la nivel teritorial) între preşedinţii secţiilor de specialitate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, reprezentanţii Comisiei de unificare a practicii judiciare şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• analiza tendinţelor practicii judiciare în materiile care impun intervenţii legislative urgente şi formularea de propuneri corespunzătoare;
• multiplicarea activităţilor de formare profesională continuă (atât la nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat) pentru asigurarea unei practici judiciare unitare;
• publicarea, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental, a hotărârilor relevante ale CEDO şi CJCE;
• consultarea reprezentanţilor altor profesii juridice (avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori judecătoreşti, poliţişti, experţi etc.) cu privire la problemele de practică neunitară;
• crearea, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, a unui forum de discuţie pe probleme de practică neunitară;
• continuarea implementării unor proiecte privind unificarea practicii judiciare.

Din această perspectivă, necesitatea continuării şi dezvoltării proiectelor începute de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2005-2010, precum şi valorificarea experienţei dobândite în „administrarea” justiţiei în această perioadă, atât prin prisma „paşilor înainte” în reformarea justiţiei, dar şi a analizei neîmplinirilor din această perioadă, constituie premisele prezentului demers.

Închei prin a sublinia faptul că începând cu anul 2003 am înţeles să mă implic permanent dar mai ales activ în toate evenimentele importante  care au marcat esenţial activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,  Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar în general,  dar şi  în acţiuni care au vizat apărarea statutului şi intereselor  judecătorilor instanţei supreme.

Pentru apărarea independenţei justiţiei şi a reputaţiei profesionale a judecătorilor, cu prilejul diverselor întâlniri oficiale sau în mass-media, am recurs întotdeauna la poziţii clare şi ferme, subliniind, de fiecare dată, importanţa şi rolul judecătorului în apărarea drepturilor într-o societate democratică.

Consider că, alături de colegii mei magistraţi, am reuşit ca, în ciuda multor presiuni, să menţinem neştirbit statutul magistratului ca garanţie pentru un sistem judiciar independent şi puternic.

Judecător

Lidia Bărbulescu

Articole conexe

• Traian Basescu: “Ma tem ca exista o puternica amprenta politica in atitudinea la varful justitiei”
• Alina Ghica aleasa membru CSM
• Validarea candidatilor pentru functia de membru CSM
• Curtea de Apel Bucuresti. Candidat alegeri CSM 2011