Motto: Fundamentul justiţiei este buna credinţă, adică statornicia şi sinceritatea afirmaţiilor şi a acordurilor.
Cicero, Off. 1,7
Întâlnirea ministrului justiţiei cu reprezentanţii magistraţilor desfăşurată în ziua de 31 august 2010 ne oferă prilejul să reflectăm asupra principalelor probleme ale justiţiei româneşti.
La 18 ani de la intrarea în vigoare primei legi de organizare judiciară de după 1990, care marchează începutul reformei în justiţie, România face încă obiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi are enorme probleme privind volumul de activitate, cadrul legislativ pe care îl aplică, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea şi subfinanţarea cronică a sistemului de justiţie.
Adoptarea celor patru coduri, promovarea proiectului Legii privind măsuri de accelerarea a soluţionării proceselor, în condiţii normale ar trebui să constituie o provocare pentru toţi magistraţii, să constituie un prilej nu de armonizare, dar în orice caz de coordonare a eforturilor generale pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ.
Din păcate, întâlnirea la care am participat cu aproape o săptămână în urmă mi-a creat sentimentul că justiţia suferă de aceleaşi boli ca întreaga societate românească: aproape toţi vrem să demolăm, puţini sunt cei care vor să construiască.
Personal am un sentiment de satisfacţie pentru faptul că am contribuit la unificarea ca mod de acţiune, a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. Este, cu certitudine, un mare câştig pentru independenţa justiţiei.
Cred, însă, că în acest moment ar trebui să extindem această unitate de acţiune, conştientizând că este interesul nostru să punem la dispoziţia societăţii un cadru legislativ mai bun, mai eficient, mai sigur şi de ce nu, să contribuim la o creştere a credibilităţii justiţiei.
În calitate de magistraţi care exercităm zilnic aprecierea răspunderii juridice a persoanei, trebuie să ne asumăm, deci ca orice parte, responsabilitatea stării sistemului în ansamblul său, fără să trecem greutatea răspunderii eşecurilor acestuia doar pe umerii unuia sau altuia.
Iată de ce, în momentul în care s-a dat startul pentru alegerea unui nou Consiliu Superior al Magistraturii, în care se pregăteşte punerea în aplicare a noilor coduri, şi nu în ultimul rând când subfinanţarea sistemului atinge cote nebănuite, când magistraţii sunt ameninţaţi cu o lege de salarizare care nu le recunoaşte drepturile câştigate, Asociaţia Procurorilor din România lansează un apel la unitate.
Nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici ministrul justiţiei, nici asociaţiile profesionale nu pot face faţă, singuri, provocărilor care stau în faţa justiţiei româneşti, azi.
Căutând ceea ce ne apropie şi evitând cu grijă ceea ce ne separă, putem contribui la un salt calitativ în viaţa justiţiei româneşti.
Cred că este momentul!
Procuror Constantin SIMA
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
PDF 
Titlurile care conţin semnul întrebării sunt tipice tabloidelor senzaţionaliste.
Ascund de regulă bârfe neverificate.
Nepotrivit.
…de unde se vede că Justiţia e tributară aceloraşi moravuri pe care poporul le are. Deci nu e nicio tensiune, nu trebuie schimbat nimic. Magistraţii întreabă: unitate? Sindicatele răspund: unitate!
Sincer ader la concluziile colegului de mai sus ( Alberto K) , mai urmeaza sa postam subiecte de genul : “Este justitia oarba? ” sau ” Pitipoana din balcani poarta ciorapi?” .
Pe de alta parte recunosc ca m-am plictisit pe la jumatatea lecturii articolului . Cu tot respectul pentru domnul procuror , americanii au o vorba buna : “CENZURAT”. ( cu schuzele de rigoare pentru expresie).
De unde atata unitate si fratie si “hai sa dam mana cu mana” sistemul juridic nu este unuitar si nu va fi niciodata .Asta este clar si toate CENZURAT cu unitatea exista poate doar pentru a oferi celor din afara ideea “de mai bine” . Asa ceva nu exista , suntem rai , ne mancam intre noi , murim de dorul caprei vecinului si suntem rautaciosi . Firea noastra ca natie este una destul de primitiva cu instincte de autoconservare acut dezvoltate in anii de evolutie . Nu reusim sa ne intelegem si ne certam ca la usa cortului in Colegii , ce sa mai spunem de o unitate nationala.
Sigur voi fi inteles gresit , tot respectul pentru cei ce au viziuni pozitive , dar mos craciun nu exista din pacate . Tara moare sau poate este vanduta deja si noi ne batem capul cu unitate …. asta e culmea ironiei .
Sa vedem cati magistrati vor fi “unitari” unii cu ceilalti si ” vor lupta pentru binele sistemului ” cu 1500-2000 lei in buzunar …in conditiile in care ba au o rata la banca pentru o casa de 1.500 lei ( ca na …la naiba trebuie sa ai si o casa ) , sau in conditiile in care INM-ul te*a repartizat la zdrulea pe pajisti prin capul nevazut al tarii si nu iti mai decontraza chiria .
Cu respect pentru vizionari !