Sectia pentru judecatori a propus joi, 16 septembrie 2010, presedintelui Romaniei numirea jud. dr. Rodica Aida Popa in functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In aceeasi zi, presedintele a semnat decretul de numire.
Au candidat si Georgeta Barbalata si Nela Petrisor.
Georgeta BARBALATA
Florica Bejinariu: Sa va prezentati evolutia profesionala si proiectul pe care doriti sa-l puneti in practica.
Georgeta Barbalata: Voi incerca sa fac o scurta prezentare a activitatii: am absolvit Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, promotia 1989. De la 1 septembrie 1989 am lucrat ca procuror, apoi ca judecator. Am vechime efectiva in magistratura de 21 de ani. Initial, am optat pentru functia de procuror insa atractia pe care am simtit-o pentru dreptul penal a devenit irezistibila. Ca procuror, am desfasurat activitate de urmarire penala si judiciar si mergand in instanta s-a realizat apropierea de judecatori. Am parcurs toate gradele de jurisdictie, intai la Judecatoria Alexandria, apoi Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti, 3 ani am functionat ca inspector la Ministerul Justitiei, din iunie 2004 fiind promovata la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din 2007 sunt doctoranda la Facultatea de Drept a Univesitatii Nicolae Titulescu iar recent, de la 1 august 2010, sunt purtatorul de cuvant al Inaltei Curti. In legatura cu proiectul referitor la indeplinirea atributiilor specifice functiei de vicepresedinte, as vrea sa prezint pe scurt structura:
In primul capitol – consideratii generale – planul si-a propus sa prezinte rolul si locul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, directiile de actiune pe care le considera utile pentru indeplinirea atributiilor constitutionale, respectiv interpretarea si aplicarea unitara a legii.
Al doilea capitol se refera la locul si rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sistemul instantelor judecatoresti din Romania: potrivit dispozitiilor Constitutiei, Inalta Curte e instanta suprema, cu rolul de a asigura aplicarea si interpretarea unitara a legii. Acest rol fundamental al Inaltei Curti a fost definit inca de la infiintare, de la prima Curte de Casatie in 1861 si functionala efectiv din 1862, functie care s-a pastrat nealterata in pofida schimbarilor legislative. Am reliefat volumul de activitate al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe anul 2009 si pe primul semestru al acestui an pentru a putea avea o imagine de ansamblu in contextul in care imi propun imbunatatirea activitatii Inaltei Curti.
Al treilea capitol priveste rolul vicepresedintelui Inaltei Curti – am prezentat in concret care sunt atributiile vicepresedintelui. Acestea sunt prevazute expres si limitativ insa presedintele Inaltei Curti poate delega orice atributie a sa vicepresedintelui astfel ca exercitarea atributiilor sale se intrepatrund cu cele ale presedintelui si ale celorlalte functii de conducere. Sunt descrise atat atributiile concrete cat si cele pe care le are in cazul suplinirii.
Al patrulea capitol este dedicat specificului calitatilor de manager al vicepresedintelui.
A cincea directie concreta de actiune priveste asigurarea si interpretarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti.
Am prezentat cateva directii din planul de actiune prin asigurarea demersurilor pentru asigurarea jurisprudentei unitare la nivelul sectiilor si a Inaltei Curti, crearea de foldere pentru accesarea hotararilor. Am apreciat necesar sa tratez o problema ce s-a ivit in practica sectiilor in legatura cu sesizarea Sectiilor Unite in cazul mecanismului privind schimbarea jurisprudentei unei sectii. Am evidentiat un exemplu in activitatea Sectiei penale si tot o alta problema de drept ce a aparut la Sectia civila si o alta la Sectia de contencios administrativ.
Am considerat necesar ca vicepresedintele trebuie sa se implice in activitatea de unificare a practicii judiciare, alaturi de presedintii de sectii, prin identificarea problemelor de drept procedural, identificarea si punerea in miscare a mecanismului de rezolvare.
In calitatea de coordonator al Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica pe care o are vicepresedintele, am gasit importanta intensificarea activitatii acestei directii pentru a asigura o consultare facila in ceea ce priveste practica neunitara.
Sunt dificultati de moment dar sistemul poate fi imbunatatit.
Alta atributie a vicepresedintelui este prezidarea Completului de 9 judecatori. La Completul de 9 judecatori, volumul de activitate e destul de mare. In 2009 au fost 1225 de cauze si 566 in primul trimestru al acestui an. In ceea ce priveste componenta Completului de 9 judecatori, au fost si sunt discutii. Ma refer la proiectul legii micii reforme. Nu-si gaseste justificarea crearea a 3 complete a cate 5 judecatori.
In ceea ce priveste Completul de 9 judecatori in materie disciplinara, avand in vedere specificul acestor cauze in sensul ca nu se solutioneaza rapid, am considerat necesar sa se continue formula preconizata la inceptul anului, sa se asigure continuitatea unui complet specializat si cred ca rezultatele sunt vizibile. Si rezulatele sunt vizibile.
In ceea ce priveste coordonarea Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica, am facut o serie de consideratii privind activitatea sistemului de informatica. Am reusit sa interconectam sistemul Ecris al Inaltei Curti cu cel al altor instante. Ni s-a dat acces in anumite limite.
Sub un alt aspect, va trebui in perioada urmatoare implementarea versiunii 4 a Ecris 4 si in acest context am aratat masurile pe care le consider necesar a fi luate, masuri specifice ante si post implementare a acestei aplicatii. Va incepe sa functioneze dupa un sfarsit de saptamana si toti cei care lucreaza vor trebui sa lucreze incepand de luni. Sistemul informatic poate fi utilizat pentru alte activitati (postarea pe internet a diverselor materiale).
In ceea ce priveste coordarea Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica, am alocat un subcapitol realizarii strategiei de informatizare a justitiei si am apreciat ca vicepresedintele trebuie sa se ocupe de realizarea unor investitii. E necesar sa cream si o baza de stocare a copiilor de siguranta, in colaborare cu Ministerul Justitiei sau STS in functie de modalitatile de lucru ce vor fi alese.
In ceea ce priveste publicarea periodica a jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin masurile deja propuse privind serviciul informatic, in acest fel se face selectarea hotararilor in vederea publicarii.
Incercam sa realizam si recomandarea Comisiei de a asigura publicarea integrala. Speream ca si Juridex va fi functional penru ca motorul nu da cele mai bune rezolvari.
O alta directie priveste coordonarea Cancelariei Inaltei Curti care cuprinde registratura, grefele si arhivele, personalul conex si auxiliar de specialitate. La nivelul Sectiei comerciale se deruleaza un proiect pilot privind transferul sarcinilor de la judecator la grefier, s-a procedat la extinderea atributiilor magistratului asistent. Am trecut in revista ce presupune acest proiect precum si imprejurarea ca rezultatele sunt beneficie insa in ceea priveste personalul, acesta nu au experienta suficienta pentru redactarea incheierilor, a practicauei, a minutelor.
Tot in ceea ce priveste activitatea Cancelariei, am considerat necesar ca personalul sa parcurga stagii de pregatire, se pot actualiza fisele de post. E necesar sa avem in vedere necesitatea pregatirii pentru ca sunt inca grefieri ca si magistrati asistenti care doar isi deshid calculatorul si doar atat.
Redimensionarea schemei de personal in considerarea intrarii in vigoare a noilor Coduri, vazand studiul de impact la nivelul Sectiei penale ar mai fi necesari inca 175 magistrati. Se estimeaza o crestere de personal la nivelul tuturor sectiilor.
Florica Bejinariu: Cand credeti ca va fi pregatita Inalta Curte sa implementeze Codurile?
Georgeta Barbalata: In primul rand avem nevoie de un spatiu. Insa realmemte spatiul e insuficient. Realmente nu ne putem desfasura activitatea.
Florica Bejinariu: Este spatiul unul din elementele esentiale care impiedica intrarea in vigoare a Codurilor?
Georgeta Barbalata: E unul din elementele care nu poate fi neglijat. Incercam sa facem toate eforturile pentru ca la 1 octombrie 2011… dar nu depinde doar de noi.
Florica Bejinariu: E important ca cei care iau decizia sa stie si punctul de vedere.
Georgeta Barbalata: In acest moment e imposibil.
Florica Bejinariu: In repetate randuri si in diverse ocazii s-a invocat durata excesiv de lunga a proceselor de mare coruptie. Ati identificat astfel de cauze si care sunt acestea?
Georgeta Barbalata: Una din cauze a fost invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate si suspendarea proceselor de fiecare data pana la solutionarea lor. Proiectul e in faza finala, se mai afla doar a Curtea Constitutionala. In ceea ce priveste alte masuri de accelerare a solutionarii dosarelor de mare coruptie, activitatea judecatoreasca trebuie sa aiba in vedere independenta judecatorilor. Nu as putrea sa spun ca au fost amanari exclusiv din culpa judecatorilor. Putem sa tinem o evidenta stricta a acestor cauze, sa atragem atentia intr-o oarecare masura.. Ideal ar fi sa le putem pune la dispozitie mai multe sali de judecata.
Florica Bejinariu: Ati rasfoit proiectul de unificare a practicii judiciare?
Georgeta Barbalata: Da
Florica Bejinariu: Completele de 5 judecatori credeti ca ar putea crea probleme?
Georgeta Barbalata: Am facut niste referiri in proiect. Asa cum v-am spus, completele de 3 judecatori in materie civila sunt inutile. Si aici pot aparea probleme. Numarul de judecatori de la Sectia penala este in continua scadere. Practic 15 judecatori se vor afla in aceste complete. Ar trebui ca actuala formula sa fie pastrata sau diminuat numarul la 7, cum a mai fost intrucat asigura caracterul de reprezentativitate.
Virgil Andreies: Inaltei Curti ii revin atributii specifice. E nevoie sa existe o echipa care sa fie deschisa la dialog. Cum credeti ca veti colabora si cu viitorul presedinte?
Georgeta Barbalata: Asa cum deja v-am spus, aceasta e principala activitate pe care ar trebui sa se axeze Inalta Curte. Atributia aceasta revine presedintelui Inaltei Curti. Dar oricand vicepresedintele ii poate tine locul sub acest aspect. Unificarea am avut-o in vedere si la nivelul intregii tari. Intalnirile cu judecatorii din tara sunt importante, e si un grup la CSM in care se sintetizeaza problemele. In cadrul fiecarei Sectii, avem in vedere identificarea acestor probleme. Sa avem in permanenta conlucrarea presedinte-vicepresedinte.
Virgil Andreies: Sa completam schemele de personal.
Georgeta Barbalata: La acest moment, ipotetic vorbind, avem 3 posturi vacante. Impreuna cu domnul Pandrea, mai multe despre colaborarea mea cu dumnealui va poate spune dumnealui. Am apreciat punctele de vedere pe care le elaboreaza doamna Birsan, se dedica exclusiv acestei activitati. Am o colaborare foarte buna cu domnul Bordea, la fel si la nivelul Sectiei civile, e o fosta colega de an, cu care am o colaborare foarte buna.
Exista o propunere pentru functia de presedinte. Am venit impreuna cu doamna presedinta la aceeasi data. Am o relatie buna as putea spune. Sper ca nu m-am hazardat.
Catalin Predoiu: Sediul Inaltei Curti a devenit o vulnerabilitate. O coopereare intre puteri ar fi benefica. Am fixat acest obiectiv in strategie. Cum vedeti concret problema de rezolvat?
Georgeta Barbalata: Ceea ce am propus era o solutie alternativa si de moment. La fel ca si CSM …. Locul este in Palatul de Justitie. Am in vedere si construirea unui nou sediu. Dar trebuie sa fim si realisti. Voi incerca sa fac toate diligentele pentru a sensibiliza organele administratiei publice pentru atribuirea unui teren. Realist cred ca mai devreme de 3-4 ani nu se poate face. Sunt magistrati asistenti care stau pe hol. Am crezut ca asa le place.
Lidia Barbulescu: In 2005 nu a fost o greseala manageriala. Sa aiba sediul la Palatul de Justitie era imposibil.
Nela PETRISOR
Florica Bejinaru: Candidati la functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Sectia e un pic modificata decat cea in care anterior v-ati prezentat cariera si proiectul.
Nela Petrisor: Multumesc doamna presedinta, membri ai Sectiei, ma prezint pentru a doua oara si candidez pentru functia de vicepresedinte. Nu vreau sa va retin decat doua minute. Mi-am inceput cariera ca avocat, mi-am continuat activitatea ca judecator la Judecatoria sectorului 3, apoi la Tribunalul Bucuresti, sectia comerciala. La Curtea de Apel Bucurest am promovat in 2006 tot la sectia comerciala. Doua eisoade se cer a fi remarcate: activitatea de la Inspectia Generala care functiona la Ministerul Justitiei, inspector general judecatoresc. Apoi cea de la Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, unde am avut posibiltatea sa imbin pregatirea juridica cu activitatea economica. Nu vreau sa inchei fara sa ma refer la activitatea de formator la INM si SNG. M-am implicat in activitatea comisiilor pentru admitrea la SNG, INM, promovarea in functii de conducere, elaborarea de subiecte. Acesta ar fi scurta mea prezentare.
Proiectul meu porneste de la proiectul pe care l-am depus in vara si care, din pacate, nu a dat rezultate. Am revizuit. Nu mai discut nivelul pregatirii profesionale. Mi-ar placea sa spun ca e o prezumtie absoluta.
Am pornit de la istoric. De unde plecam? Ce avem? Avem o Curte. Ca judecator, nu judec dupa ureche. Am analizat situatia actuala a Inaltei Curti si am identificat vuilnerabilitati care nu sunt diferite de cele ale sistemului (volumul de activitate, inadecvarea schemelor, instabilitate legislativa, increderea in actul de justitie si transparenta actului de justitie). Dupa ce am facut aceasta analiza, ce-mi propun pentru viitor?
Un plan de strategie si unul de care ma ocup zilnic. Am gandit cateva idei de stragie pentru Inalta Curte. Prin anexe, am vrut sa conving memebrii CSM ca sunt un manager bun. Am vrut sa exemplific corect cum gandesc, viitorul Inaltei Curti. In momentul de fata, Inalta Curte nu are o lege de organizare. E un obiectiv strategic. Un regulament in acord cu aceasta noua lege este necesar. Nu pot sa accept ca o serie de agentii din subordinea Guvernului au legi proprii iar Inalta Curte asteapta. Dar nu ma grabesc.
Revenind la obiecivele pe care mi le-am propus, e imposibil sa nu ai colaborare cu celelalte institutii. E absolut necesar ca puterea judecatoreasca sa aiba un dialog cu ceialtil actori din zona puterii legiuitoare.
Pornind de la aceste idei (o noua lege si o colaborare intre puteri).. Eugen Ovidiu Chirovici vorbea de canibalizarea puterii. E absolut necesar ca in acest moment puterea sa se potenteze, nu sunt vorbe goale. Pot astfel sa am sperante la resurse financiare. Si apoi toate acestea le-as gandi prin revitalizarea strategiei de informatica. Cred ca si pentru evaluarea sistemului personal, avem un ghid profesional. Evaluare se face pe criterii stiintifice, punct. Cred ca trec la etapa urmatoare. Cum reuseste o societate multinationala sa-si evalueze anual toti angajatii? Pornind de la niste criterii clare si un sist informatic. In acest moment evaluatorii sunt coplesiti de volumul de activitate. Un anagaj e motivat cand e corect evaluat. Ma intreb ce pot face nu cu bani putini ci cu bani si mai putini. Am promovat un examen, mi l-am introdus eu singur in sistem.
Ma opresc aici. Pentru ca am mai multe obiective pe termen scurt toate subsumate unui oboectiv prioritar – cresterea populatiei in actul de justitie. Nu creste maine. Populatia care nu are incredere in justitie va tinde sa-si realizeze propriile reguli. Asta se intampla cand o institutie nu e creditata cu incredere. De exemplu. Codul rutier. Avem discutii, avem accidente. Ca parinte spunem copiilor, nu conteaza ca e verde, trebuie sa verifici.Iata ca parintele dezvolta o alta regula. Daca justitia ar fi creditata cu incredere nu numai din interior, nu e suficient, trebuie sa creada si celelalte puteri si justitiabilul. Ne dorim un mediu economic aparat de o justitie moderna. Mediul politic nu se dezvolta decat cu o justitie corecta. Mediul social trebuie sa fie aparat tot de o justitie puternica. Asta e viziunea mea asupra a ceea ce e mandatul meu. Inalta Curte nu e doar pirma. Imi doresc sa fie o Curte de Casatie.
Florica Bejinaru: Ce veti face ca aceasta finalitate sa fie atinsa?
Nela Petrisor: Da. Legea in forma actuala prevede in privinta vicepresedintelui o serie de atributii, ele imi pot asigura chiar de maine sa imi realizez obiectivele.
Vicepresedintele Inaltei Curti coordoneaza Cancelaria. Daca aici vom avea o alta imagine, la arhive se cos dosare, se aseaza dosare, altcineva mananca intr-un colt…
Florica Bejinaru: Ce vei face?
Nela Petrisor: Ma gandesc la o redistribuire a atributiilor. Nu cumva condica e scrisa si de Popescu si de Georgescu si Ionescu? Un circuit prin toata instanta pentru identificarea de persoane de dublare a atributiilor. Poate fi gandit un paravan in care se mananca, cu bani putini.
Vicepresedintele se ocupa de activitatea Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica. Voi cere acestei Directii sa-si fixeze obiectivele.
Pasii sunt urmatorii:
- mi-am fixat obiectivele
- discut cu directorul Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica
- acesta discuta la randul sau si stabileste termenul.
Nu inteleg sa fac management dupa ureche.
Florica Bejinaru: Inalta Curte nu are un presedinte numit. Ati avut curiozitatea sa studiati proiectul doamnei Stanciu? Va intreb daca sunt viziuni diametral opuse?
Nela Petrisor: Va marturisesc ca m-am gandit. Pot forma o echipa. Doamna presedinta e specialista in drept penal. Eu sunt civilista. Magistratura asteapta o conducere echilibrata. 75% din activitatea Inaltei Curti nu e activitate penala. Pot sa o ajut. Sunt un om echilibrat ca si doamna Stanciu, restul putem discuta. Prefer ca orice conflict sa-l rezolv pozitiv, sunt o persoana pozitiva, ma vad intr-o echipa cu doamna Stanciu, ma vad cu domnul presedinte Bordea, cu doamna presedinta Curelea, cu colega de la contencios.
Dan Lupascu: Pe domnul Pandrea il vedeti pe undeva? (Zambete)
Nela Petrisor: Da, cum sa nu. Am lucrat foarte bine cu domnul presedinte pe unificarea practicii impreuna cu doamna presedinta Birsan. Sunt o persoana cu care se poate forma echipa, care comunica.
Lidia Barbulescu: Aceste structuri de conducere pot face ceva fara sa aiba si sustinere?
Nela Petrisor: Nu. Nu veneam azi daca nu imi evaluam propria mea pozitie. Mi-am facut propria mea analiza de risc. Nu-mi doresc din vanitate, din orgoliu, ci pentru colegii mei o Curte pe care o merita.
Catalin Predoiu: Cum ati vedea rezolvata problema sediului?
Nela Petrisor: Sediul e un element de reprezentare. Palatul de Justitie nerenovat impunea mai mult respect decat sediul actual. Dar depinde de ce posibilitati financiare ai la acest moment. Sa ridici alt sediu, poate ca da, cu finantari externe. Si daca nu voi avea? Pot sa ma gandesc la o Curte nu cu 300, ci 50-60 de judecatrori, care sa fie o Curte de Casatie. Deci modificam atributiile.
Lidia Barbulescu: Noile coduri care urmeaza sa fie aplicate permit o asemenea perceptie?
Nela Petrisor: Nu. Dar o lege a Inaltei Curti ar putea permite. Casatia franceza nu are 120 de juecatori cat avem noi acum.
Florica Bejinaru: Solutia de a aduce competenta in functie de sediu nu era o solutie pe termen lung?
Nela Petrisor: Curtea se descurca si acum comparabil cu ceea va fi. La Sectia comerciala ne lipsesc 5 judecatori. La Sectia penala tragedia e si mai mare. Judecatorii sunt capabili sa reziste. Aseara am ajuns tarziu acasa desi sedinta nu a fost foarte incarcata (75 de dosare), colegii de la Sectia penala aveau 100 si ceva.
Functioneaza pe avarie acum Inalta Curte.
Florica Bejinaru: Daca vreti sa completati ceva.
Nela Petrisor: Nu. Proiectul dezvolta proiectul din luna iunie care nu a convins, poate ca nici eu. Am adus un document care sper sa va fie de folos (in original decretul de promulgare a lui Alexandru Ioan Cuza privind infiintarea Curtii de Casatie). Va doresc sa luati decizia inteleapta. Il recuperez dupa.
Rodica Aida POPA
Florica Bejinaru: Sectia e un pic modificata fata de ultima prezentare, o sa va rog o scurta prezentare a carierei profesionale si a proiectului.
Rodica Aida Popa: Mi-am inceput cariera profesionala la 1 septembrie 1989, cand am absolvit Facultatea de drept in calitate de sef de promotie, diploma de merit – 10, mi-am dorit sa fiu judecator, continui sa cred ca e cea mai furmoasa, mai provocatoare meserie pe care ti-o permite Facultatea de drept. In acelasi timp, din 1997 m-am dedicat profesiei de formator la INM. 13 ani de formare de serii de magistrati, care cred ca si-au pus amprenta si asupra mea si asupra lor. Este si aceasta o latura extrem de interesanta si provocatoare. Dublat acestei duble optiuni, am incercat sa ma formez eu la randul meu, am foarte multe de invatat inca asa cum cred ca avem cu totii. Am fost implicata in numeroase seminarii, stagii atat in tara cat si in strainatate. Am fost 4 ani si vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti. Am incercat sa imbin aptitudinile profesionale cu cele manageriale. Am continuat ca judecator la Sectia Penala la Inalta Curte si aici am incercat sa ma implic in procesul de unificare, am fost primul judecator raportor al Inaltei Curti. Sunt reprezentantul Romaniei in Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni. Este o latura extrem de provocatoare pentru ca vi in contact cu experientele altor state.
In ceea ce priveste proiectul meu de management legat de funcita de vicepresedinte, as incepe cu o marturisire. Am plecat la acest drum considerand ca am o experienta manageriala in a organiza, coordona intr-o echipa noutati legislative interesante, provocatoare care schimba mentalul. Colegii m-au sustinut.
Proiectul de management e concentrat pe trei componente:
1. independenta
2. competenta
3. transparenta.
Pentru aceasta, am identificat cinci puncte:
Primul se refera la dinamizarea procesului de interpretare si aplicare a legii prin identificarea problemelor de practica neunitara.
Dinamizarea uniformizarii practice trebuie sa imbrace si o alta latura (nu numai prin initiative personale, prin MCV) ci chiar prin proiectul pe care Inalta Curte l-a propus in cadrul proiectului Phare. Desigur ca mica reforma a imbinat si a preluat din acest proiect al Inaltei Curti venind cu propriile elemente de nouatate preluate de la Inalta Curte (specializarea judecatorilor de exemplu). Acest tip de a trece de la o specialitate la alta inseamna un castig profesional.
In permanenta constanta si noutatate inseamna elementele care compun Inalta Curte.
A doua directie se refera la intensificarea pregatirii judecatorilor, magistratilor asistenti, am putea porni de la ceea ce chiar Consiliul Consultativ al Judecatorilor prin Avizele nr 4 si 9 au facut-o. Daca formarea repezinta una din cheile pregatirii de calitate, reprezinta si o cheie a increderii cetatenilor in justitia lor. Pregatirea profesionala trebuie elaborata printr-o strategie. Ea trebuie facuta numai intr-o cooperare a presedintelui cu presedintii de sectie, vicepresedintele si mai ales cu judecatorii. De acea, as spune ca e important de a aloca un interes semnificativ organizarii intalnirilor intre judecatorul roman si judecatorul national de la CJCE (doamna judecator Camelia Toader ramane un judecator al Inaltei Curti, care a dat proba de foc), de la CEDO (prin domnul profesor Birsan am dobandit un plus de onoare in ceea ce inseamna un adevarat judecator european). SI judecatorul european se imbogateste, se innobileaza din sursa judecatorului national.
Profesorii, experti specialistii in materia dreptului comercial, civil, procedura civila, penal, procedura penala… poate ar trebui sa avem mai multe intalniri, discutii.
Stagii ale judecatorilor la Inalta Curte pentru a fi mai aproape de activitatea de judecata care se face la Inalta Curte. Cea mai vie sursa de contact a actului de justitie e sa participi la sedintele de judecata, la Sectiile Unite. Judecatorii vor fi mai motivati in a-si depune candidatura pentru Inalta Curte.
La nivelul magistratilor asistenti e foarte mult de lucru, trebuie sa fie indrumati, impreuna cu INM care sa asigure o baza comuna de experienta.
Cursurile de informatica si limba straina cu care s-au obisnuit consider ca trebuie sa reprezinte o preocupare si in formarea acestroa
A treia directie se refera la Cancelaria, Directia de legislatie, studii, documentare si informatica juridica: sub aspectul flexibilizarii schemelor de personal, va trebui sa avem un numar suficient de personal care lucreaza in grefa, arhiva de 5, 9 sa asigure ceea ce priveste o normare suficienta. Repartizarea aleatorie trebuie adecvata rapid pentru ca am facut propuneri pentru imbunatatirea formarii informatice. Secolul XXI va trebui sa aloce mai multi bani pentru sistemul informatic. Sunt curti de casatie care au toate dosarele scanate in materie civila si comerciala. Poate e un deziderat provocator, dar e necesar. E posibil cu mai multa persuasiune. Realizarea unor celule de drept comercial, european, constitutional. S-a dovedit importanta eficientizarea Sectiilor Unite de a sesiza Curtea Constitutionala inainte de promulgarea legilor.
Florica Bejinaru: Imi perimiteti sa va intrerup…
Rodica Aida Popa: Concluzionez imediat, comunicarea cu presa… Omul nu e niciodata mai liber daca isi supune pasiunea ratiunii, ci ratiunea justitiei.
Florica Bejinaru: Credeti ca e pregatita Inalta Curte sa puna in practica cele 4 coduri? Opinia dumneavoastra cu privire la momentul la care Inalta Curte ar putea fi pregatita?
Rodica Aida Popa: Intregul sistem are o problema daca e pregatit sau nu. Inalta Curte nu trebuie privita rupta ci in intreg sistemul. Nu va pot da o data fixa. Cand vor fi implementate, vor fi necesare ca studiile de impact sa fie facute. Rolul Inaltei Curti trebuie sa fie delimitat numai in problemele de drept. Nici nu as putea face o predictie, ci cu sprijinul CSM, poate va cere consultatie CSM, in a gasi impreuna solutii de implementare. Inseamna costuri, trebuie sa stie si puterea executiva. Nu le putem amana foarte mult (avem Cod penal care nu a intrat niciodata in vigoare). Hai sa facem un efort cu totii de a implementa cat mai profesionist nu cat mai rapid.
Florica Bejinaru: In ceea ce priveste proiectul referitor la mica reforma, actul de justitie va fi mai eficient, mai transparent?
Rodica Aida Popa: In ceea ce priveste competenta Inaltei Curti, o parte isi vor gasi o aplicare eficienta si corecta, au fost propuse chiar de Inalta Curte. Daca ma intrebati sub aspectul competentei in materie penala, va insemna o degrevare, o parte din cauze sunt luate la nivelul curtilor de apel, se elimina dublul control la nivelul lui 278 indice 1. E interesanta propunerea facuta de legiutor sub aspectul initierii de 6 complete, cu specializari pe materii. Exista critici la nivelul Inaltei Curti asupra filosifiei Completului de 9, exista critici ca aceste complete de 5 sunt neviabile din punct de vedere al spatiului. Sunt observatii de o parte si de alta. Sunt pertinente in ceea ce priveste specializarea. Interesanta repartizarea aleatorie la Completele de 5. Ramane problema spatiului. Cea mai spinoasa. O solutie provizorie pentru Inalta Curte ridica si problema viabilitatii.
Florica Bejinaru: Este o propunere pentru numirea in functia de presedinte al Inaltei Curti, ar urma sa faceti echipa cu doamna Stanciu. Intrebarea e daca ati avut curiozitatea sa vedeti proiectul dansei de management si daca ati constatat masuri care sa fie divergente si cu privire la care cum credeti ca le-ati putea pune de acord.
Rodica Aida Popa: Marturisesc ca nu am facut un studiu aprofundat al proiectului domniei sale. Cu siguranta avem elemente comune dar si opinii contradictorii. Elementele comune care ne apropie sunt aplecarea si aprofundarea intregului corp al magistratilor in sensul larg si a gasi cele mai bune mijloace de a pregati judecatorii si magistratii asistenti la un nivel performant. Am lucrat la intocmirea minutelor, a deciziilor de recurs in interesul legii. Sub aspectele elementelor de concretete cred ca nu e nicio problema. Opinii diferite nu inseamna si solutii contradictorii.
Catalin Predoiu: In ceea ce priveste implementarea codurilor, cum credeti ca ar putea vicepresedintele sa ajute avand in vedere ca acum e la nivel legislativ?
Rodica Aida Popa: O implicare la Comisiile juridice ale Parlametului de a aduce propunerea de amanare a punerii in aplicare. 2011 e un termen asumat. Putem vedea ce reactii au celelalte puteri .Daca studiile de impact concluzioneaza ca e necesara amanarea 6 luni sau inca un an… Propuneri fundamentate. Suntem stat cu drepturi depline in UE.
Lidia Barbulescu: Alocarile bugetare sunt singurele necesare pentru implementarea codurilor?
Rodica Aida Popa: Problema e ca trebuie sa existe unitate in cea ce priveste spatiul, oamenii, resursele. Si factorul uman trebuie modelat din perspectiva codurilor. Societatea civila care sa accepte ca aceasta e o provocare, oameni suntem si sa ne acorde un ragaz.
Catalin Predoiu: Nu trebuie folosit termenul de amanare. Cel putin din perspectiva Ministerului Justitie nu va fi nicio problema sa primim opinii pe aceasta tema.
Pentru Juridice.ro, Alina Matei
PDF 
