In sedinta de miercuri, 24 noiembrie 2010, Guvernul a adoptat proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si proiectul de Lege privind aplicarea acestui act normativ in anul 2011, a anuntat primul-ministru Emil Boc la finalul sedintei Executivului, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Cele doua proiecte de lege vor fi promovate prin procedura de angajare a raspunderii Guvernului, urmand a fi trimise Parlamentului joi, 25 noiembrie 2010
“Cea mai importanta prevedere a legii care aplica in 2011 Legea-cadru de salarizare este acea ca salariile de baza din luna octombrie 2010 se majoreaza cu 15%. Atat isi poate permite Romania in momentul de fata, tinand cont de realitatile crizei in care inca ne aflam si de necesitatea de incadrare in tinta de deficit de 4,4 % in 2011, o masa salariala de 39 de miliarde de lei pentru 1,290 milioane bugetari. Cresterea economica prognozata conform analizelor efectuate de catre Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala este 1,5-2% in 2011 cu conditia ca Romania sa nu abandoneze drumul reformelor pe care le-a inceput”, a declarat premierul Emil Boc.
Potrivit ministrului Muncii, Ioan Botis, Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice are la baza principiile transparentei, predictibilitatii, sustenabilitatii si echitatii si a fost realizata de o comisie bipartita Guvern-sindicate, sustinuta de experti ai Bancii Mondiale. ” Cel care alege o cariera in sistemul public va sti de unde incepe si cum evolueaza cariera lui. Este o lege echitabila care corecteaza in timp erorile produse in sistemul public in ultimii 20 de ani”.
Ierarhizarea posturilor in sistemul bugetar va avea in vedere existenta a sapte familii ocupationale:
• administratie
• sanatate
• invatamant si culte
• justitie
• cultura
• diplomatie
• aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Ministrul Ioan Botis a apreciat ca proiectele de lege adoptate astazi sunt sustenabile si aseaza sistemul de salarizare bugetara, in timp, in parametri financiari bine determinati. “Si aici as face trimitere la Strategia fiscal-bugetara pentru 2011 – 2013. In aceasta strategie avem bine definiti pasii pe care ii vom urma in ceea ce priveste anvelopa salariala pentru urmatorii ani”, a explicat el.
“Daca pana acum sectorul public nu s-a dezvoltat intr-o corelatie directa cu mediul economic, pentru prima data aceasta lege propune o legatura directa. Si vreau sa spun ca, in documentarul realizat pentru intocmirea legii, specialistii au facut o corelatie directa cu meseriile din mediul privat care ar putea fi compatibile cu ceea ce gasim in sectorul public”, a mai afirmat ministrul Muncii.
Alte prevederi ale Legii-cadru de salarizare stabilesc ca la reincadrarea pe posturi sa fie avuta in vedere si vechimea in munca, aceasta ducand la cresterea numarului de clase de salarizare, respectiv a coeficientului de salarizare corespunzator.
Modul de determinare a salariului, potrivit Legii-cadru, se va face prin inmultirea coeficientului de salarizare aferent clasei de incadrare cu valoarea indicatorului de baza. Pentru anul 2011, valoarea indicatorului de baza este de 600 de lei.
O alta prevedere importanta se refera la soldele militarilor, care vor fi majorate cu inca 5,5%, pentru a se compensa nivelul cotei individuale de contributie la sistemul de asigurari sociale care vor creste incepand cu 2011, ca urmare a impunerii principiului contributivitatii prin Legea sistemului unitar de pensii publice. “Militarii plateau pana acum la sistemul de pensii 5%; ei vor plati de la 1 ianuarie 10,5%, dar solda se va majora cu 5,5 procente, astfel incat contributia pe care o platesc la fondul de pensii sa nu afecteze salariul pe care il primesc in momentul de fata. Cu aceasta ocazie, realizam chiar un sistem integrat al pensiilor din Romania – toti platesc pe baza principiului contributivitatii si au, in consecinta, acces la o pensie rezultata din acest principiu al contributivitatii si nu pe baza de privilegii, asa cum era in trecut”, a explicat premierul Emil Boc.
Primul-ministru Emil Boc a aratat, de asemenea, ca Executivul a aprobat in sedinta o Hotarare de Guvern care stabileste salariul de baza minim brut pe tara la valoarea de 670 de lei fata de 600 de lei cat este in prezent, crestere care acopera nivelul inflatiei pentru anul 2009 si pentru anul 2010.
PDF 
Nu este o majorare cu 15%.
Este o nouă DIMINUARE, dar cu 10% de această dată (25% – 15%).
Nu pentru 2 luni, sau 6 luni ci, pentru 1 AN cel puţin.
Mai mult, totalul veniturilor în anul 2011 va fi mai mic raportat la total venituri 2010, având în vedere durata diminuării şi faptul că nu se va mai acorda al 13-lea salariu şi prima de vacanţă.
Aceasta este o analiză simplistă şi priveşte numai valoarea nominală a veniturilor. Dar, e suficientă pentru a concluziona că veniturile vor fi mai mici.
Raportat la puterea de cumpărare, cu siguranţă veniturile vor fi nu mai mici, ci cu mult mai mici.
Revenind la aşa zisa creştere cu 15%, care de fapt este o diminuare cu 10%, eu socotesc că este o nouă restrângere a dreptului la muncă, respectiv a dreptului la salariu ca un corolar al dreptului la muncă, ce trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe de constituţionalitate ca şi măsurile luate prin Legea 118/2010.
Oare cu pensiile cum s-ar fi procedat începând cu 1 ian. 2011, dacă s-ar fi putut diminua şi acestea la plată cu 15%? Le-ar fi „mărit” proporţional cu mărirea de la salarii? Să zicem, cu un 9%?
Nu . Ar fi fost puşi în situaţia să le micşoreze expres cu diferenţa până la 15%, respectiv cu 6% , întrucât dreptul la pensie nu ar fi fost afectat prin diminuarea iniţială cu 15%, ci pensia în plată.
Aşa că, nu s-ar fi putut susţine o mărire de la 1 ian. 2011 a însăşi pensiei, de vreme ce dreptul la pensie era acelaşi (cel stabilit prin decizia de pensionare) şi neatins în substanţa lui prin diminuarea iniţială de 15%, ci s-ar fi putut susţine că este DOAR O MĂRIRE A PENSIEI diminuate aflată ÎN PLATĂ.
Or, dreptul la pensie (stabilit prin decizia de pensionare) este una şi pensia în plată (de la ghişeu), este alta
Şi, pentru că aşa zisa mărire nu era egală cu diminuarea iniţială, rezultă clar că „mărirea” nu ar fi fost decât o nouă diminuare care trebuie să fie justificată constituţional.
Exact la fel se pune problema şi cu salariile.
Diminuarea de 25% este temporară şi a operat numai la nivelul salariului în plată, iar nu la nivelul substanţei dreptului (stabilit prin legea în vigoare).
Măsura fiind temporară, cuantumul salariilor în plată revine DE DREPT la cel dinainte de reducere (corespunzător încadrării din legea în vigoare), odată cu trecerea termenului de 6 luni. Revenirea operează chiar în puterea legii care a stabilit termenul, salariile nefiind îngheţate la 31 dec. 2010 în aşteptarea unui alt act normativ.
Aşadar, prin noua lege, autorii ei au luat ca sistem de referinţă salariul în plată pe care îl socotesc în mod greşit îngheţat şi îl măresc (o operaţiune juridică bizară căci confundă salariul în plată de la ghişeu cu dreptul la salariu) şi, prin noile încadrări, prin noul algoritm de calcul (simplu sau sofisticat, nu mai contează), diminuează practic însuşi salariul ca drept, deci substanţa lui.
Diminuarea este definitivă.
Nu se ştie dacă şi când vor mai fi recuperate celelalte 10 procente.
Daca o sa fiti investita cu solutionarea unei cereri de genul acesta oare o sa ceara doamna Barac sanctionarea dvs? e “mai putere” puterea executiva decat celalalte puteri :S
Revin si arat: diminuarea nu este de 10%, este mai mare. Diminuarea de 25% s-a calculat la salariul intreg, de 100%. Or, “cresterea” de 15% nu se calculeaza in mod corespunzator la cuantumul intreg initial (iunie 2010), ci la cel diminuat, respectiv la cel de 75% (reper oct. 2010). Deci la un salariu de 1000 lei, s-au luat 250 lei. Nu se dau indarat 150 lei (15% din 1000 lei), ci 15% din 750 lei, respectiv 112,50 lei. Asadar, s-ar da inapoi mai putin de jumatate din ce s-a luat.