JURIDICE
VILAU | ASSOCIATES recrutează avocaţi definitivi    CĂTĂLIN PANŢURU recrutează avocat definitiv    BOTA & PARTNERS recrutează avocaţi    NNDKP recrutează avocat pentru biroul din Braşov    ONV LAW recrutează avocați definitivi    CUNESCU, BALACIU & ASOCIAŢII recrutează avocat senior    SAPE recrutează consilier juridic    IACOB & ALEXANDRU recrutează avocat stagiar sau absolvent
Ştiri
UNBR. Barouri UNNPR. Notariat MJ. CSM. Instanţe PICCJ. DIICOT. DNA. Parchete Universitaria Internaţional Anunţuri

CSM apara independenta si impartialitatea sistemului judiciar impotriva demersurilor lui Adrian Nastase

10 martie 2011 |
2.339 citiri
Print Friendly
 
Studentii la drept nu au voie sa fure

Inspectia Judiciara a dat publicitatii miercuri, 9 martie 2011, Nota IJ cu privire la rezultatul verificarilor efectuate referitoare la unele aspecte din activitatea ICCJ.

Solutia Plenului din data de 3 martie 2011: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit continutul notei Inspectiei Judiciare referitoare la rezultatul verificarilor efectuate cu privire la unele aspecte din activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea cererii de aparare a independentei si impartialitatii sistemului judiciar impotriva demersurilor domnului ADRIAN NASTASE, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, urmand a fi emis un comunicat de presa de catre Biroul de Informare publica si relatii cu mass-media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul concluziilor notei Inspectiei Judiciare.

De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat:

– comunicarea unui raspuns domnului ADRIAN NASTASE, vicepresedintele Camerei Deputatilor si Ministerului Justitiei, in sensul concluziilor notei Inspectiei Judiciare;

– transmiterea materialului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea analizarii;

– transmiterea notei (B) Directiei legislatie, documentare si contencios, precum si Comisiei nr.3 – Eficientizarea activitatii si performanta judiciara a instantelor si parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza oportunitatea modificarilor de ordin legislativ propuse, referitoare la promovarea ori transferul procurorilor in functia de judecator ori la transferul judecatorilor in functia de procuror, precum si cele privitoare la eliberarea din functie a magistratilor;

– transmiterea notei Comisiei nr.3 – Eficientizarea activitatii si performanta judiciara a instantelor si parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea efectuarii de demersuri cu privire la schema de personal a instantei supreme, care inregistreaza o lipsa acuta de personal.

Redam textul integral al Notei IJ:

“N O T A cu privire la rezultatul verificarilor efectuate referitoare la unele aspecte din activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

A. La data de 17 ianuarie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, dispunand a fi efectuate verificari si cu privire la aspectele referitoare la repartizarea aleatorie si in ceea ce priveste aparenta de impartialitate a instantei, in contextul in care la data de 17 ianuarie 2011, a fost inregistrata, sub nr.1/1124/1154, la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare a domnului Adrian Nastase, vicepresedintele Camerei Deputatilor, prin care reclama modul de desemnare in completele de judecata a judecatorilor in cadrul Sectiei penale     a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Un memoriu cu acelasi continut a fost depus de catre domnul Adrian Nastase si la Ministrul Justitiei (fiind inregistrat la data de 13 ianuarie 2011, sub numarul 4027), de unde a fost transmis la Consiliul Superior al Magistraturii, memoriu ce a fost avut in vedere in cadrul verificarilor efectuate.

Domnul Adrian Nastase, in acest memoriu (continutul documentelor depuse la cele doua institutii fiind acelasi) arata ca:

«Trebuie sa va informez asupra unui aspect extrem de grav al evolutiei justitiei din Romania, in ultimii ani.

Dupa cum stiti, timp de 6 ani, din razbunare politica, Traian Basescu, prin procurorii numiti de el la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie mi-a instrumentat zeci de asa-zise „dosare de mare coruptie”. Aceste acuze penale de „mare coruptie” se refera in realitate la cauze civile, pixuri si brichete din campania electorala sau adoptarea unei hotarari de guvern.

Cele trei dosare se afla, in urma solicitarii mele ca Parlamentul sa-si dea avizul favorabil, pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Astazi am avut surpriza sa constat ca noile complete de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt de fapt „complete de executie”, in conditiile in care, in doua (!) din aceste complete, Daniel Morar, procurorul sef al DNA, cel care a instrumentat si comentat public dosarele mele, si-a numit propria consiliera, Ioana Bogdan.

In mod normal, numirea in complete de judecata este aleatorie, iar Ioana Bogdan – numita la Inalta Curte de Casatie si Justitie in urma unui simplu interviu din noiembrie 2010, si in lipsa oricarei experiente si a unei pauze de mai mult de 5 ani ca judecator – face parte din doua complete in cauzele in care se solutioneaza dosarele mele, cauze care se desfasoara in zile succesive.

Desi am solicitat ca Ioana Bogdan sa se abtina ca incompatibila, aceasta a refuzat, iar cererea de recuzare pe care am formulat-o a fost respinsa.

In aceste conditii, rezulta clar ca Directia Nationala Anticoruptie a efectuat operatiile de hartuire politica si juridica impotriva mea, iar acum incearca sa si judece si sa impuna condamnari.

Aceasta numire dovedeste inca o data caracterul profund politic al dosarelor mele.

Credeti ca, in aceste conditii, se mai poate vorbi, in Romania, de o justitie independenta ?

Sunt evidente evolutiile spre un regim dictatorial in Romania, in conditiile in care Traian Basescu a preluat controlul total asupra Guvernului, Parlamentului, Curtii Constitutionale, Parchetului General si, acum, asupra judecatorilor, inclusiv prin presiunea alcatuirii Consiliului Superior al Magistraturii. Gravitatea evolutiilor ma determina sa ma adresez institutiilor europene, cat si altor organisme internationale. »

Ulterior, la data de 21 ianuarie 2011, este inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii, sub nr.1/1629/1154/21 ianuarie 2011, o alta sesizare a domnului Adrian Nastase, vicepresedintele Camerei Deputatilor, prin care reclama, in esenta, aceleasi aspecte referitoare la desemnarea doamnei judecator Ioana Bogdan in solutionarea unei cauze aflate pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mentionand in plus faptul ca, desi a formulat o cerere de recuzare, aceasta a fost respinsa, fara a fi ascultat.

In fapt, domnul Adrian Nastase a aratat ca:

«Am constatat cu surprindere ca la termenul de judecata din 14 ianuarie 2010, in completul investit cu solutionarea cauzei mele a (re)aparut si doamna judecator IOANA BOGDAN, in conditiile in care, la majoritatea termenelor derulate pana in prezent, completul de judecata si-a schimbat, in mai multe randuri, componenta, incalcandu-se inca un principiu al unei judecati echitabile si corecte, respectiv principiul continuitatii judecarii cauzei.

Surprinderea mea este generata de faptul ca in perioada 10.09.2009-01.12.2010, doamna IOANA BOGDAN a fost consilierul Procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ocupand practic un post important in conducerea acestei institutii. Acest aspect este dovedit prin Hotararea CSM nr. 612/10.09.2009.

La data de 25.11.2010, CSM – Sectia pentru judecatori a dat Hotararea nr. 1167 prin care a dispus incetarea detasarii d-nei judecator IOANA BOGDAN la DNA si promovarea  acesteia, ca judecator, la Inalta Curte  de  Casatie  si  Justitie, incepand cu data de 01.12.2010.

Cu evidenta apare faptul ca „metamorfozarea” d-nei consilier al Procurorului sef al DNA, Daniel Morar, in judecator al Inaltei Curti  de  Casatie  si  Justitie si desemnarea „aleatorie” a acesteia in completul de judecata investit sa solutioneze cauzele mele, transforma aceste procese in procese care se desfasoara in mod inechitabil, impartialitatea d-nei judecator fiind, in mod real, pusa sub semnul intrebarii.

Cum poate da dovada de impartialitate doamna judecator Bogdan atat timp cat mai bine de un an a facut memorii, a dat opinii juridice, a solutionat plangeri si alte lucrari pentru si in numele domnului Daniel Morar, seful institutiei care a dispus trimiterea mea in judecata.

Mai degraba, orice cetatean responsabil va gandi ca nominalizarea, in calitate de judecator, a consilierului Procurorului sef D.N.A., in aceste dosare, nu are decat un singur scop, acela de a influenta pe ceilalti membri ai completului de judecata, in legatura cu realitatea acuzatiilor formulate impotriva mea, in sensul constatarii vinovatiei mele si a unei eventuale condamnari. De asemenea, prezenta d-nei judecator in completul de judecata poate constitui si un factor de presiune asupra procurorului de sedinta din cadrul DNA, avand in vedere ascendentul profesional si ierarhic anterior al acesteia.

Apare cu evidenta interesul pe care doamna judecator IOANA BOGDAN il are in solutionarea acestor cauze, in sensul sustinerii acuzatiilor din rechizitoriu, emise de institutia care mai bine de 6 (sase) ani ma hartuieste din punct de vedere uman, social si politic.

Desi, am solicitat in mod respectuos, ca doamna judecator sa se abtina de la judecarea cauzei, aceasta a refuzat, fiind nevoit astfel sa formulez o cerere de recuzare.

Mi-am intemeiat cererea de recuzare pe dispozitiile art. 6 CEDO referitoare la dreptul la judecarea mea in prezenta cauza, de catre o instanta independenta si impartiala, in mod echitabil.

Acesta este unul din principiile fundamentale consacrate in Conventia Europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor omului, principiu care face parte componenta din legislatia interna intrucat prin Legea nr. 30/1994 Romania a ratificat aceasta Conventie. Dupa cum stiti, normele CEDO fac parte din dreptul intern si au preeminenta fata de normele interne, atunci cand vin in contradictie cu ele.

In aceste conditii, temeiul juridic al cererii mele se circumscrie dispozitiilor art. 6 CEDO si dispozitiilor art. 48 lit. d) C.pr.pen. referitoare la recuzare, intrucat exista imprejurari din care rezulta ca judecatorul este interesat sub orice forma in solutionarea, intr-un anumit mod, a cauzei iar continuarea judecatii in acest fel ar conduce la un proces inechitabil.

Am solicitat admiterea cererii de recuzare si inlocuirea doamnei judecator IOANA BOGDAN cu un alt judecator, desemnat aleatoriu. De asemenea, in baza dispozitiilor art. 52 pct. 2 teza finala C.p.p. am solicitat ca la examinarea cererii de recuzare sa fiu ascultat, in conditiile in care sunt prezent, pentru a asigura egalitatea de tratament cu procurorul, prezent si el in instanta.

Ascultarea mea la examinarea cererii de recuzare a fost respinsa la fel cum a fost respinsa si cererea de recuzare.

Astfel doamna Ioana Bogdan, fost consilier al Procurorului sef al DNA, Daniel Morar si de mai mult de o luna judecator al Inaltei Curti  de  Casatie  si  Justitie a ramas si in completul ce judeca al doilea dosar al meu aflat pe rolul ICCJ.

Revin cu intrebarea: Credeti ca, in aceste conditii, se mai poate vorbi, in Romania, de o justitie independenta? »

In urma verificarilor efectuate, a rezultat ca:

Pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla spre solutionare cele doua dosare penale, in care domnul Adrian Nastase are calitatea procesuala de inculpat.

Din analiza fiselor dosarelor respective, reiese ca primul dintre acestea (…) a fost repartizat aleatoriu la Completul penal denumit C4 din cadrul Sectiei penale a instantei supreme, primul termen de judecata fiind la data de 26 februarie 2009, urmatoarele fiind stabilite la 24 martie, 15 aprilie, 25 mai si 16 iunie 2009, iar dupa o perioada in care s-a aflat la Curtea Constitutionala, a avut termene de judecata la 22 iunie 2010, 28 septembrie, 20 octombrie si 30 noiembrie 2010.

La aceasta data, a fost acordat ca viitor termen 14 ianuarie 2011.

Cel de al doilea dosar (…) a fost repartizat aleatoriu la data de 5 mai 2010 la completul de judecata denumit C6 din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu prim termen la 15 septembrie 2010, apoi cu termene de judecata la 8 octombrie si, respectiv, la data de 9 noiembrie 2010.

La acest din urma termen de judecata, cauza a fost amanata pentru             data de 13 ianuarie 2011.

In data de 10 septembrie 2010, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost publicate 3 posturi vacante de judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin Hotararea nr.1142/18 noiembrie 2010, Sectia pentru Judecatori           a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat indeplinite conditiile prevazute de lege pentru promovarea in functia de judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a mai multor magistrati, printre care si doamna judecator Ioana Bogdan.

Prin Hotararea nr.995/18 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criteriilor prevazute in Anexa 3 la Ghidul privind selectia candidatilor pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea nr.366/13 mai 2010, a hotarat promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a doamnei judecator Ioana Bogdan, judecator la Tribunalul Bucuresti, detasata la Directia Nationala Anticoruptie, incepand cu data de 1 decembrie 2010.

Prin Hotararea nr.1167/25 noiembrie 2010, in raport cu scopul urmarit prin promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, adica acela de a asigura functionarea normala a instantei supreme, Sectia pentru Judecatori         a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, ca urmare a promovarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incetarea detasarii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a doamnei judecator Ioana Bogdan, incepand cu data de 1 decembrie 2010.

Este de mentionat ca anterior datei de 1 decembrie 2010, doamna judecator Ioana Bogdan a detinut functia de judecator la Tribunalul Bucuresti.

Din aceasta functie, prin Hotararea nr.612/10 septembrie 2009 a Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus detasarea dumneaei in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in functia de consilier al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, pentru o perioada de trei ani, cu incepere din data de 14 septembrie 2009.

Ca urmare a promovarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie a doamnei judecator Ioana Bogdan prin „Programarea in sedinta de judecata  pe luna ianuarie 2011 – Fonduri”, intocmita la data de 17 decembrie 2010 de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (…), doamna judecator a fost planificata sa faca parte din completele de judecata care aveau spre solutionare cele doua dosare.

Astfel, in dosarul (…) cu termen de judecata la data de 13 ianuarie 2011, doamna judecator Ioana Bogdan a fost planificata, alaturi de [alti doi magistrati], sa participe la judecarea cauzei respective.

In cel de al doilea dosar (…) cu termen de judecata la data de                     14 ianuarie 2011, doamna judecator Ioana Bogdan a fost planificata, alaturi de doamna judecator (…) si de domnul judecator (…), sa participe la judecarea cauzei.

In dosarul (…), la termenul din 13 ianuarie 2011, asa cum este consemnat in incheierea de sedinta de la acel termen, facand referire la compunerea completului de judecata, inculpatii, prin aparator ori personal, au invocat incompatibilitatea doamnei judecator Ioana Bogdan, sustinand ca dumneaei nu indeplineste garantiile de incompatibilitate ce se cer a fi indeplinite de tribunal, avand in vedere functia detinuta anterior, de consilier personal al procurorului-sef si calitatea de procuror care i-a permis numirea in functie.

Fata de numirea doamnei judecator Ioana Bogdan, care a aratat ca nu formuleaza declaratie de abtinere in cauza, aparatorul unuia dintre inculpati          a formulat cerere de recuzare a doamnei judecator, cerere care a fost insusita si de catre ceilalti inculpati, care au mentionat ca un argument suplimentar in conturarea starii de incompatibilitate in care se afla doamna magistrat Ioana Bogdan este imprejurarea ca detasarea acesteia la Parchetul de pe langa Inalta Curte  de  Casatie  si  Justitie – Directia Nationala Anticoruptie s-a facut din functia de procuror, astfel incat este incalcat dreptul consfintit de art. 6 din C.E.D.O., de a beneficia de un proces echitabil si un tribunal impartial.

In aceeasi ordine de idei, domnul Adrian Nastase, in calitate de inculpat,     a sustinut ca daca va ramane aceeasi compunerea completului de judecata, inseamna ca „a fost trimis in judecata de DNA si ca va fi judecat tot de DNA”.

Un alt inculpat, prin aparatorul sau, a mentionat ca inculpatii trebuie sa beneficieze de garantiile prevazute de C.E.D.O. referitoare la un proces echitabil si la un tribunal impartial, subliniind faptul ca judecatorilor ar trebui sa li se aplice aceleasi restrictii ca cele prevazute de Legea nr. 51/1995 cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat, referitoare la interdictia stabilita in sarcina avocatilor – fosti judecatori sau procurori de a pune concluzii la instantele unde au functionat timp de 2 ani de la intrarea in avocatura.

Analizand cererea formulata privind recuzarea doamnei judecator Ioana Bogdan, completul de judecata care a fost investit cu solutionarea cererii               a apreciat-o ca fiind neintemeiata pentru urmatoarele argumente:

Anterior numirii in functia de judecator la instanta suprema, doamna magistrat Ioana Bogdan a indeplinit functia de consilier al procurorului sef al Parchetului de pe langa Inalta Curte  de  Casatie  si  Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, fiind detasata din functia de judecator din cadrul Tribunalului Bucuresti – Sectia I-a penala, prin Hotararea nr. 612 din10 septembrie 2009            a Consiliului Superior  al Magistraturii – Sectia pentru judecatori.

S-a retinut astfel ca doamna judecator Ioana Bogdan, membru al completului de judecata investit cu solutionarea cauzei respective, nu a detinut functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte  de  Casatie  si  Justitie – D.N.A., ci doar pe aceea de consilier al procurorului sef al D.N.A.

Din enumerarea atributiilor stabilite pentru functia de consilier al procurorului sef directie, prevazute de art. 17 din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2184/C din 2 octombrie 2006, rezulta ca acestea vizeaza, in principal, competente in materia interpretarii legii, excluzand atributii de instrumentare         a dosarelor si de aplicare concreta a legii in cazuri particulare, cu exceptia situatiei prevazute la pct. e) din Regulament, prerogativa care, in fapt, nu a putut fi indeplinita de catre doamna magistrat Ioana Bogdan, avand in vedere calitatea sa de judecator detasat la D.N.A.

Pe de alta parte, din analiza actelor din dosarul de urmarire penala in care    a fost emis rechizitoriul in cauza, nu se constata ca procurorul sef D.N.A. sa fi dispus luarea unor masuri procesuale ori sa fi rezolvat alte cereri ale partilor din dosar, pentru a se putea pune astfel in discutie interventia consilierului procurorului sef directie in solutionarea dosarului.

Prin urmare, fata de considerentele anterior expuse, Inalta Curte a constatat ca in cauza respectiva nu a existat vreo situatie de incompatibilitate dintre cele prevazute de art. 47 din Codul de procedura penala.

In ceea ce priveste aparenta de impartialitate invocata in argumentarea cererii de recuzare, s-a aratat de catre instanta ca jurisprudenta C.E.D.O. recunoaste intr-adevar ca instanta trebuie sa fie impartiala din punct de vedere mintal, prin aceea ca „niciunul din membrii instantei nu ar trebui sa aiba prejudecati sau predilectii personale”, cat si obiectiv, prin aceea ca „trebuie sa ofere garantii pentru a exclude orice indoiala justificata in aceasta privinta”.

Acest ultim criteriu presupune a se analiza daca, independent de comportamentul personal al judecatorului, exista fapte determinate si verificabile care pot justifica indoielile cu privire la impartialitatea sa, avandu-se, prin urmare, in vedere, competenta sa functionala.

Or, calitatea doamnei judecator Ioana Bogdan, de consilier al procurorului sef D.N.A., cu atributiile prevazute de art. 17 din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, cu exceptia celei de la       pct. e), a carei exercitare este insa conditionata de detinerea prealabila detasarii       a functiei de procuror, nu constituie temei care sa justifice in mod rezonabil temerea inculpatilor ca nu vor fi judecati de o instanta impartiala.

Pe cale de consecinta, nefiind incident niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, Inalta Curte a respins, ca neintemeiata, cererea formulata privind recuzarea doamnei judecator Ioana Bogdan.

In dosarul (…) la termenul din data de 14 ianuarie 2011, (…), aparatorul ales al domnului Adrian Nastase, a aratat ca in temeiul art.6 C.E.D.O. si al art. 48 lit.d C.pr.pen. formuleaza cerere de recuzare a doamnei judecator Ioana Bogdan. In motivarea cererii, a aratat ca in perioada 10 septembrie 2009 –   1 decembrie 2010, doamna Ioana Bogdan a fost consilier al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ocupand practic un post important in conducerea acestei institutii, institutie care a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Adrian Nastase.

A mai aratat ca daca doamna judecator (…) a formulat declaratie de abtinere intrucat este colega cu inculpatul Adrian Nastase la Facultatea de Drept din Bucuresti, in acelasi fel ar fi trebuit sa procedeze si doamna judecator Ioana Bogdan, intrucat a fost consilier al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

Fata de functia pe care doamna Ioana Bogdan a detinut-o in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, aparatorul a considerat ca nu poate fi impartiala, solicitand admiterea cererii de recuzare si inlocuirea cu un alt judecator.

A mai solicitat ca la solutionarea cererii de recuzare sa fie prezent si inculpatul Adrian Nastase, precum si procurorul.

Aparatorul a mai a solicitat sa se aiba in vedere, la solutionarea cererii de recuzare, si imprejurarea ca nu este lipsit de importanta felul in care doamna judecator Ioana Bogdan a fost promovata de la Tribunalul Bucuresti la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa ce a ocupat postul de consilier la procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

Cererea de recuzare formulata a fost insusita de catre unii dintre ceilalti inculpati, dar neacceptata de altii.

Examinand cererile formulate prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, Curtea a constatat ca doamna Ioana Bogdan a fost detasata, in calitate de judecator si a indeplinit functia de consilier al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in perioada 14 septembrie 2009 – 30 noiembrie 2010, asadar ulterior efectuarii urmarii penale in cauza respectiva si trimiterii in judecata a inculpatilor, prin rechizitoriul intocmit la 16 ianuarie 2009.

In aceste conditii, doamna judecator nu a efectuat niciun fel de acte in cauza, atributie care de altfel, in conditiile legii, nu intra in competenta consilierului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu atat mai mult cu cat in speta, dumneaei avea calitatea de judecator.

Pe de alta parte, confirmarea rechizitoriului in conditiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala, nu a fost efectuata de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ci de catre procurorul sef al Sectiei de combatere                        a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie.

In ceea ce priveste participarea doamnei judecator la judecarea cauzei, aceasta – a aratat instanta –  s-a facut conform dispozitiilor regulamentare, doamna judecator fiind inclusa in componenta completului nr. 4, ca urmare a pensionarii unuia dintre membrii acestuia, domnul judecator (…), respectiv                              a promovarii intr-o functie de conducere a altuia, doamna judecator (…).

In aceste conditii, s-a constatat ca doamna judecator a intrat in compunerea completului C4, nu doar in respectiva cauza, ci in toate dosarele ce au fost sau vor fi repartizate aleatoriu acestui complet, indiferent de stadiul procesual (fond sau recurs).

In consecinta – a apreciat completul investit cu solutionarea cererii de recuzare – ca nu exista vreo imprejurare din care sa rezulte ca doamna judecator Ioana Bogdan ar fi interesata, sub orice forma, in solutionarea cauzei, astfel incat cererile de recuzare formulate de catre inculpati nu au fost considerate intemeiate si au fost respinse.

Din raspunsul comunicat de catre conducerea Directiei Nationale Anticoruptie (…) a reiesit ca doamna judecator Ioana Bogdan nu numai ca nu a participat in vreun fel la efectuarea de acte de urmarire penala – acest lucru rezultand din faptul ca detasarea s-a facut din functia de judecator ori pentru ca in mod obiectiv nu avea cum, din moment ce, spre exemplu, unul dintre dosare se finalizase anterior detasarii dumneaei – dar doamna judecator Ioana Bogdan nu a examinat si nici nu a formulat vreo opinie juridica, observatii sau propuneri in niciunul dintre dosarele in care domnul Adrian Nastase a avut calitatea de invinuit si in nici in vreun un alt dosar care putea sa aiba legatura cu acestea.

Potrivit art. 11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si al continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective, text de lege care este reluat si in Regulamentul privind organizarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (denumit, pentru usurinta exprimarii, Regulament), la art.3.

Trebuie precizat ca dispozitiile acestui Regulament, potrivit art.109 din cuprinsul lui, se completeaza cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea nr.387/2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in masura in care aceste prevederi nu sunt contrare celor cuprinse in Regulamentul instantei supreme.

Din analiza dispozitiilor legale, reiese ca doua sunt principiile ce trebuie avute in vedere la activitatea de judecata: repartizarea aleatorie a cauzelor si principiul continuitatii.

Primul tine de repartizarea dosarelor dupa inregistrare in cadrul Sectiei, al doilea principiu se refera la componenta completului de judecata.

In primul rand, s-a constatat ca cele dosare in care domnul Adrian Nastase are calitatea de inculpat au fost repartizate in mod aleatoriu, dupa cum urmeaza: dosarul (…) a fost repartizat aleatoriu la Completul penal denumit C4, iar cel de al doilea dosar (…) a fost repartizat aleatoriu la data de la completul de judecata denumit C6.

Inainte de a face analiza continuitatii in cele doua dosare, apreciem ca sunt necesare scurte consideratii pentru a contura mai bine regimul juridic al acestui principiu, avand in vedere ca atat distribuirea aleatorie, cat si principiul continuitatii sunt strans legate de asigurarea independentei interne si de eliminarea unui potential instrument de ingerinta in actul de justitie.

Prevederile procedurale care asigura aplicarea efectiva a principiului continuitatii completului/judecatorului in solutionarea cauzelor, in principal, in situatiile de incidente procedurale, vin sa completeze principiul distribuirii aleatorii a dosarelor in sistem informatizat, in special prin stabilirea unor criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor intre complete.

Din cele de mai sus reiese ca exista o stransa legatura intre modul de compunere a completelor de judecata si motivele obiective care pot conduce la modificarea acestora, ca o exceptie de la principiul continuitatii, prevazuta de altfel de lege.

La nivelul Sectiei penale, specificul fata de celelalte sectii ale instantei supreme consta in faptul ca are competenta de a judeca si in prima instanta, iar conform art.31 alin.1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, completele de judecata se compun din 3 judecatori ai acestei sectii, care reprezinta o alta diferenta fata de regimul comun, in care completele de judecata se compun cu un singur judecator (art.54 alin.1 din aceeasi lege).

Continuitatea completelor de judecata presupune ca dosarele repartizate unui complet de judecata sa fie judecate numai de acel complet ori daca ele sunt repartizate unui alt complet de judecata, aceasta trecere trebuie sa fie facuta in conditiile prevazute de lege.

In speta, nu este vorba despre o trecere a dosarelor la un alt complet de judecata, ambele dosare ramanand la aceleasi complete stabilite prin repartizare aleatorie.

Aici este cazul sa precizam ca in fisele dosarelor apare ca ar fi avut loc        o modificare a completelor de judecata, spre exemplu, in dosarul (…) este mentionat ca ar fi avut termene la diferite complete, cum ar fi: C2, C6, C7, C3 s.a.

Explicatia acestor mentiuni din „istoricul repartizarii dosarului” consta in aceea ca la nivelul Sectiei penale exista o singura sala de judecata, iar termenele de judecata sunt stabilite si in functie de salile disponibile, sedintele de judecata avand loc si la Sala Sectiilor Unite (sala denumita prescurtat S.U.) ori la cea          a Sectiei de contencios administrativ si fiscal (S.C.A.) sau de la Sectia comerciala (S.C.), iar, in unele situatii, in afara zilelor obisnuite de sedinta.

Avand in vedere aceasta situatie, la nivelul instantei, s-a luat hotararea ca in cazul in care completele de judecata stabilesc alte zile de sedinta decat din cele obisnuite, conform programarilor, sa le fie puse la dispozitie acestora sali de judecata de la celelalte sectii ale instantei, tocmai pentru a nu se suprapune cu zilele in care salile de judecata sunt ocupate de catre celelalte complete de judecata ale Sectiei ori pentru a nu se astepta terminarea sedintelor acestora.

Asadar, completele de judecata, C4 si C6, au avut continuitate in judecarea celor doua dosare, iar mentiunile din fisele dosarelor se explica prin aceea ca        a fost schimbata ziua obisnuita de judecata, care, de multe ori, este asociata cu sala in care are loc efectiv judecata.

Continuitatea presupune nu numai continuitatea completului de judecata, dar si continuitatea judecatorilor care compun completele de judecata.

In speta, trebuie adusa in discutie o alta problema specifica situatiilor in care judecatorii isi incep activitatea la o anume instanta (promovare, transfer, delegare etc.), existand doua modalitati prin care sunt desemnati in completele de judecata ori li se stabilesc complete de judecata: prima, mai putin uzitata, in care li se creeaza complete noi, astfel ca nu li se aloca dosare decat treptat, pe masura inregistrarii si repartizarii lor, si o doua modalitate, prin includerea lor in complete de judecata deja existente.

Prima situatie are neajunsul ca, in perioada de timp imediat urmatoare, acel complet de judecata are mai putine dosare pe sedintele de judecata, ceea ce creeaza dezechilibre in ceea ce priveste incarcatura completelor de judecata, uneori contrar scopului venirii judecatorului la instanta (completarea schemei si implicit degrevarea celorlalti judecatori).

Aceasta situatie este de evitat uneori si pentru motive tehnice, in ceea ce priveste repartizarea dosarelor, deoarece sistemul informatic poate deveni previzibil la alocarea dosarelor, prin repartizare aleatorie, deoarece programul tinde sa repartizeze dosare completelor care au o incarcatura ori o complexitate cumulata mai mica.

La nivelul Sectiei penale a instantei supreme, la venirea unui judecator nu se pot crea noi complete de judecata, pentru ca nu se poate forma un complet de judecata decat cu trei judecatori, iar prin crearea unui complet nou pentru, sa zicem, trei judecatori, ar fi contrar scopului pentru care a fost ocupata schema, pe fondul lipsei acute de personal.

Astfel, in prezent, la nivelul Sectiei penale, exista un deficit de 7 posturi de judecator, la care se mai adauga, in fapt, alte 3 posturi, pentru ca pentru doi magistrati au fost efectuate propunerile de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru eliberarea lor din functie prin pensionare (n.n. – la data redactarii notei, nu erau publicate in Monitorul Oficial decretele prezidentiale de eliberare din functie, activitate care a avut loc la 4 martie 2011; a se vedea Monitorul Oficial nr.157/4 martie 2011); iar un alt magistrat este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, astfel ca, potrivit legii, isi suspenda activitatea de judecator referitoare la prezenta judecatorilor in completele de judecata; la care se mai poate adauga o situatie, cu totul exceptionala, provenita din faptul ca un domn judecator are probleme grave de sanatate.

Lipsa acuta de personal si volumul mare de activitate reprezinta contextul in care doamna judecator Ioana Bogdan si-a inceput activitatea, ca urmare             a promovarii, astfel ca dumneaei a fost inclusa in complete de judecata deja existente, prin inlocuirea titularilor, pentru motive obiective.

Astfel, prin programarea efectuata de catre presedintele Sectiei penale (…) la data de 17 decembrie 2010, denumita „Programarea in sedinta de judecata pe luna ianuarie 2011”, au fost constituite planificarile pe luna ianuarie 2011, in care doamna judecator Ioana Bogdan a fost desemnata ca titular la completele de judecata de:

– joi, 13 ianuarie 2011, la sala Sectiilor Unite, pentru dosarul (…) apartinand Completului C6, alaturi de [alti doi judecatori] si

– vineri, 14 ianuarie 2010, la aceeasi sala, in dosarul (…), la Completul C6, alaturi de [alti doi judecatori].

In primul rand, trebuie precizat ca activitatea de planificare a activitatii la nivelul Sectiei penale s-a efectuat de catre (…) presedintele Sectiei penale in raport si in conformitate cu art.32 din Regulament, care prevede ca: „presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata si programeaza sedintele de judecata ale acestora”, activitate realizata in virtutea unei alte obligatii, generale, de organizare a activitatii sectiei, prevazuta de asemenea de Regulament (art.31 alin.2 lit.a).

Tot aici este cazul sa precizam, referitor la modul de intocmire lunara si de refacerea planificarilor la nivelul instantei supreme, in special la nivelul sectiei penale, cauza principala a unor asemenea situatii. In afara lipsei acute de personal au intervenit si alte situatii obiective care au generat replanificari si implicit modificari in schimbarea componentei completelor, cum ar fi pensionarile unora dintre judecatori, situatii cu totul obiective.

In ceea ce priveste participarea doamnei judecator Ioana Bogdan la judecarea uneia dintre cauze, aceasta s-a realizat – asa cum a retinut si completul de judecata investirii cu solutionarea cererii de recuzare – conform dispozitiilor regulamentare, doamna judecator fiind inclusa in componenta Completului nr. 4, ca urmare a pensionarii unuia dintre membrii acestuia (…), respectiv a promovarii intr-o functie de conducere a altuia (…).

Si participarea la judecarea dosarului (…) s-a realizat de catre doamna judecator Ioana Bogdan, conform programarilor intocmite de catre presedintele Sectiei penale (…).

De altfel, potrivit art.39 alin.1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, participarea judecatorilor la activitatea de judecata are loc conform programarilor.

Desemnarea doamnei judecator Ioana Bogdan in cele doua complete de judecata, precum si la complete de recursuri, pe fondul repartizarii dumneaei sa participe si la unul dintre Completele de 5 judecatori, pentru o perioada de un an, a creat premisele unui volum mare de activitate si o repartizare care in timp poate fi apreciata ca supraincarcata, fiind creat un dezechilibru in raport cu alte complete de judecata, astfel ca la nivelul Colegiului de conducere s-a luat in discutie reasezarea completelor de judecata pentru dosarele de fond, in raport de    o noua planificare a completelor de judecata.

In sedinta din 19 ianuarie 2010, a avut loc intrunirea Colegiului de conducere al  Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avand ca ordine de zi aprobarea compunerii completelor de judecata in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu art.19 lit.a1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Apreciem ca trebuie prezentata mai intai o explicatie privind atributiile regulamentare in ceea ce priveste intocmirea programarilor si aprobarea lor la nivelul instantei supreme.

La 8 decembrie 2010, a fost publicata in Monitorul Oficial (partea I, nr.819) Hotararea nr.24/2010 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La pct.8 din aceasta hotarare se prevede ca, la art.9, dupa litera a) se introduc doua noi litere, literele a1) si a2).

La lit.a1) este prevazut, ca o noua atributie, suplimentara, a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, faptul ca aproba compunerea completelor de 5 judecatori si a completelor din cadrul sectiilor.

Asadar, daca, anterior introducerii acestui articol, programarea judecatorilor era realizata de catre presedintele Sectiei penale, conform art.32 din Regulament: „presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata si programeaza sedintele de judecata ale acestora”, fara a fi nevoie de aprobarea Colegiului, dupa modificarea art.19 din Regulament, este nevoie si de aprobarea acestui organism colegial de conducere.

In cadrul discutiilor, cu ocazia sedintei din 19 ianuarie 2011 a Colegiului, [presedintele Sectiei penale] a propus Colegiului sa fie de acord cu varianta          a doua de constituire a completelor de judecata, in cadrul sectiei pe care                            o conduce, respectiv aceea in care, cu incepere din 15 martie 2011, se desfiinteaza completul nr.10, judecatorii care compun acest complet urmand a fi repartizati in alte complete, conform art.55 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si modificata, si art.19 lit.j din Regulament.

De asemenea, a solicitat acordul pentru reasezarea completelor de judecata pentru dosarele de fond, in raport cu noua formula, cu pastrarea unei majoritati, pe cat posibil, in vederea respectarii principiului continuitatii, in special pentru dosarele nou-intrate si acelor revenite de la Curtea Constitutionala, dosare in care nu s-a intrat in cercetarea judecatoreasca.

Colegiul de conducere a aprobat componenta completelor de judecata in varianta II, ce a fost propusa, cu desfiintarea completului 10, cu incepere din        15 martie 2011.

In varianta II propusa de catre conducerea Sectiei penale, doamna judecator Ioana Bogdan este titulara a Completului 4, nemaifacand parte si din Completul C6, unde a fost desemnata doamna judecator (…).

Cu ocazia discutiilor din Colegiu, s-a constatat ca Sectia penala are cele mai multe posturi vacante si un volum de activitate mai mare, ceea ce ar putea conduce la repartizarea a cate doi judecatori de la celelalte sectii, solutie care ar putea fi primita cu o oarecare rezerva de catre ceilalti judecatori, dat fiind principiul specializarii, apreciindu-se ca se impune mai degraba sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a rezolva intre timp urgenta promovarii de noi judecatori.

Se observa, asadar, ca doamna judecator Ioana Bogdan a participat la judecarea cauzelor respective in sedintele din 13 si 14 ianuarie 2010, in conformitate cu programarea efectuata (refacuta) la 17 decembrie 2010 de catre presedintele Sectiei penale, criteriile principale de desemnare fiind, pe fondul mare de activitate si a lipsei de personal, includerea doamnei judecator in complete deja existente, in conditiile in care titularii acestora nu mai puteau face parte din acele complete, din motive obiective.

Este adevarat ca inca din data de 11 ianuarie 2011 a fost propusa compunerea completelor de judecata pe anul 2011 de catre presedintele sectiei penale, planificare potrivit careia doamna judecator Ioana Bogdan nu mai face parte din C6, ci doar din C4 fonduri, insa aceasta noua planificare trebuia supusa aprobarii Colegiului de conducere, potrivit modificarilor Regulamentului, iar Colegiul s-a intrunit, pentru prima oara in 2011, la data de 19 ianuarie 2010, in raport de dispozitiile art.29 alin.3 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si modificata, astfel ca vechea programare, mai ales in situatia tranzitorie de competente, intocmita in decembrie 2010, isi producea efectele in continuare pana la noua planificare.

In ceea ce priveste asigurarea conditiilor de impartialitate de catre completele de judecata in care doamna judecator Ioana Bogdan a participat este de aratat ca aceasta chestiune a fost transata de catre completele de judecata care au solutionat cererile de recuzare, retinandu-se in esenta ca nu a existat niciun motiv de natura a fi pusa la indoiala impartialitatea doamnei judecator, lasand la   o parte faptul ca nici doamna judecator, care nu a formulat vreo cerere de abtinere, nu a considerat ca ar exista vreun motiv de natura a-i influenta in vreun fel impartialitatea.

Instantele s-au pronuntat prin incheieri, care sunt hotarari judecatoresti, astfel ca, in raport de dispozitiile legale, care prevad in mod expres ca o cerere prin care este respinsa o recuzare este supusa caii de atac (in speta, recurs odata cu fondul cauzei), controlul judiciar nu poate fi efectuat de catre Inspectia Judiciara, deoarece ar exista o suprapunere si o substituire de competente legale.

De altfel, art. 17 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata prevede ca hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale, iar art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stabileste ca exercitarea dreptului de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

Aparte de precizarea acestor texte legale, este important de mentionat ca doamna judecator Ioana Bogdan nu a avut, in calitatea de judecator detasat in functia de consilier sef al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, nicio legatura cu dosarele respective, astfel ca singura problema in discutie ce ramane de analizat este aceea daca detinerea functiei respective determina vreun caz de incompatibilitate, deoarece ceea ce a fost invocat de fapt de catre inculpati nu a fost situatia dintr-un caz anume, ci una mai generala, legata de functia detinuta anterior.

Or, in acest rationament, incompatibilitatea se refera la statutul profesiei, insa legea nu a stabilit niciun caz de incompatibilitate intre functia de judecator si cea de fost consilier, mai ales ca functia a fost exercitata ca judecator detasat, iar nu ca procuror, cum au lasat sa se inteleaga partile.

Mai mult decat atat, procedura penala stabileste ca nu este incompatibil (cu sensul relativ la compunerea completelor, de aceasta data) chiar judecatorul care     a efectuat in cauza respectiva, ca procuror, anumite acte de urmarire penala, din moment ce poate judeca o cauza penala cu conditia sa nu fi dispus trimiterea in judecata sau sa nu fi pus concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata etc.

Asadar, daca nu exista nicio cauza de incompatibilitate prevazuta de lege, judecatorul trebuie sa participe, ca o indatorire de serviciu, la judecarea cauzelor in care a fost desemnat, mai ales ca refuzul nejustificat de a indeplini o atributie de serviciu poate constitui o abatere disciplinara.

Este adevarat ca judecatorii au obligatia de a se abtine de la judecarea cauzelor in cazurile prevazute de lege, insa acest lucru trebuie privit dintr-o dubla perspectiva: aceea de a se abtine atunci cand intr-adevar exista un motiv de abtinere, dar si semnificatia ca odata desemnat in complet, judecatorul are obligatia de nu se abtine, deci de a judeca, daca nu exista vreun motiv legal de inadecvare in compunerea completului de judecata; in caz contrar, echivaland cu denegarea de dreptate (in sensul generic al acestei sintagme).

Or, in speta, nu s-a constatat nicio cauza legala de incompatibilitate               a doamnei judecator Ioana Bogdan, astfel ca nu s-au constatat indicii ca ar fi fost afectata impartialitatea instantei (complet de judecata).

Revenind la sesizarea formulata de catre domnul Adrian Nastase, este de observat ca dumnealui, dincolo de unele declaratii strict politice (asupra carora nu se pot formula aprecieri, in baza obligatiei de rezerva a oricarui judecator) ori aprecieri pur personale, ce, prin excelenta, nu pot fi decat subiective,                       a sustinut – in esenta – ca «noile complete de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt de fapt „complete de executie”, in conditiile in care, in doua din aceste complete, Daniel Morar, procurorul sef al D.N.A., si-a numit propria consiliera, Ioana Bogdan; ca rezulta clar ca Directia Nationala Anticoruptie           a efectuat operatiile de hartuire politica si juridica impotriva dumnealui, iar acum incearca sa si judece si sa impuna condamnari; ca „numirea doamnei judecator dovedeste inca o data caracterul profund politic al dosarelor”, intrebandu-se (retoric) „daca se mai poate vorbi, in Romania, de o justitie independenta” ».

Se mai arata de catre domnul Adrian Nastase ca „doamna judecator Ioana Bogdan, in calitate de judecator, a consilierului Procurorului sef D.N.A., in aceste dosare, nu are decat un singur scop, acela de a influenta pe ceilalti membri ai completului de judecata, in legatura cu realitatea acuzatiilor formulate, in sensul constatarii vinovatiei si a unei eventuale condamnari”. De asemenea, se sustine ca „prezenta doamnei judecator in completul de judecata poate constitui si un factor de presiune asupra procurorului de sedinta din cadrul DNA, avand in vedere ascendentul profesional si ierarhic anterior al acesteia” (s.n.).

In cele din urma, in unul dintre cele doua memorii, domnul Adrian Nastase conchide ca „sunt evidente evolutiile spre un regim dictatorial in Romania, in conditiile in care Traian Basescu a preluat controlul total asupra Guvernului, Parlamentului, Curtii Constitutionale, Parchetului General si, acum, asupra judecatorilor, inclusiv prin presiunea alcatuirii Consiliului Superior al Magistraturii” (s.n).

Potrivit dispozitiilor legale, organizarea judiciara are ca un obiectiv de baza asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instantele judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente externe.

Puterea judecatoreasca se exercita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si de catre celelalte instantele judecatoresti stabilite de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune in activitatea sa numai legii.

Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice.

Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.

Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor, iar hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in conditiile legii.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a se sesiza din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Din sesizarea formulata de catre domnul Adrian Nastase, sustinuta pe alocuri si public, reiese, ca, pornind de la o situatie particulara a dumnealui, ce provine din calitatea de inculpat in doua dosare penale care se afla pe rolul instantei supreme, aduce in discutie aspecte ce tin de independenta sistemului judiciar, lasand sa se inteleaga faptul ca ar exista implicarea altor autoritati publice in desemnarea completelor de judecata de la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, implicare realizata de catre Presedintele Romaniei, prin intermediul procurorului sef al D.N.A., care, la randul lui, a desemnat un fost consilier pentru a participa la judecarea cauzelor in care domnul Adrian Nastase are calitatea de inculpat, judecator care, la randul sau, va crea presiuni, ingerinte, imixtiuni asupra celorlalti membri ai completului de judecata si, toate acestea, pentru a-l condamna pe dumnealui.

Din verificarile efectuate – ce intra in sfera de atributii a Inspectiei Judiciare – a reiesit ca procurorul sef al D.N.A. nu are din punct de vedere legal nicio atributie in modul de organizare a instantei supreme, motiv pentru care nici nu avea cum sa aiba competenta de a planifica complete de judecata ori de a desemna judecatorii in completele de judecata.

Modul de compunere a completelor de judecata la nivelul instantei supreme s-a realizat de catre presedintele sectiei penale, iar odata cu modificarea competentelor, planificarea a fost aprobata de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in acord cu dispozitiile regulamentare.

Participarea doamnei judecator Ioana Bogdan in cele doua dosare in care domnul Adrian Nastase are calitatea de parte s-a realizat conform programarilor, iar completele de judecata au constatat ca nu exista niciun impediment legal ori regulamentar ca doamna judecator sa nu participe la judecarea celor doua cauze, fiind exclusa orice indoiala referitoare la impartialitatea doamnei judecator, ceea ce impune ca hotararile instantelor de judecata sa fie respectate.

Din discutiile purtate cu membri ai completelor de judecata nu a reiesit ca prin participarea doamnei judecator Ioana Bogdan la completele de judecata le-ar fi fost afectata in vreun fel independenta ori impartialitatea.

De altfel, in situatia contrara, orice judecator are obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei in care functioneaza orice ingerinta in actul de justitie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea sa-i afecteze independenta sau impartialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea.

Rationamentul domnului Adrian Nastase vine sa acrediteze ideea ca pentru ca doamna Ioana Bogdan a detinut anterior functia de consilier al procurorului-sef al D.N.A., atunci inseamna ca procurorul sef si-a depasit atributiile de serviciu, ca doamna judecator Ioana Bogdan nu indeplinea conditiile pentru a fi numita judecator la instanta suprema; ca desemnarea dumneaei in completele de judecata s-a realizat in contra legii; ca scopul dumneaei este de a-i influenta pe ceilalti membri ai completului de judecata, iar acestia isi incalca indatoririle de serviciu prin neanuntarea imixtiunii in actul de justitie; ca actele judecatoresti ale completelor de judecata care au solutionat cererea de recuzare sunt nelegale etc.

Dat fiind faptul ca independenta unui judecator are o dubla natura: institutionala si functionala; afirmatiile facute de catre domnul Adrian Nastase sunt de o gravitate deosebita, deoarece induc opiniei publice mari suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea sistemului judiciar, in primul rand, si         a judecatorilor instantei supreme, in al doilea rand, fiind de natura a afecta autoritatea si prestigiul justitiei, precum si reputatia profesionala a judecatorilor, avand drept consecinta scaderea increderii cetatenilor in sistemul judiciar.

Or, prin genul de rationament inculcat de catre domnul Adrian Nastase, in ochii justitiabililor si ai societatii ca intreg, apare suspiciunea unei complicitati intre judecatori si procurori, care este de natura sa creeze confuzii intre cele doua functii, si – cu toate ca atat judecatorii, cat si procurorii se bucura de independenta, in ceea ce priveste functiile lor – acest lucru nu mai apare ca atare in randul cetatenilor.

In acest sens, in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie se apreciaza in mod constant ca un rol important in asigurarea independentei si impartialitatii judecatorului il au si aparentele (cauzele Findlay versus Regatul Unit, 25.09.1997, Mc Gonnell versus Regatul Unit, 8.02.2000), astfel incat afirmatiile formulate de catre orice alta autoritate (al doilea memoriu este transmis initial cu antetul Camerei Deputatilor, sau cu mentiunea functiei, aspecte apreciate ulterior de catre petitionar ca  « „inabilitate” legata de folosirea antetului») trebuie sa elimine orice suspiciune privind afectarea independentei judecatorilor.

Dat fiind ca prin afirmatiile formulate s-a adus atingere credibilitatii justitiei, prin prezentarea publica a unor suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea magistratilor, atat sub aspect institutional, ca sistem judiciar, cat si functional, la nivel individual, apreciem ca, in baza art.30 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art.75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se impune publicarea rezultatului verificarilor, cu propunerea de a fi admisa cererea de aparare a independentei si      a impartialitatii sistemului judiciar.

Concluzii:

1. Cu ocazia participarii doamnei judecator Ioana Bogdan la judecarea dosarelor penale aflate pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in care domnul Adrian Nastase are calitatea de inculpat au fost respectate dispozitiile legale si regulamentare in ceea priveste repartizarea aleatorie si modul de compunere a completelor de judecata, precum si continuitatea acestora;

2. Modul de desemnare a doamnei judecator Ioana Bogdan in completele de judecata s-a realizat in conformitate cu programarile efectuate de catre presedintele Sectiei penale, (…), iar inlocuirea membrilor completelor de judecata, ca o exceptie de la principiul continuitatii judecatorului, s-a realizat din motive obiective;

3. Din verificarile efectuate, conjugat cu dispozitiile instantelor judecatoresti, care au apreciat asupra motivelor de recuzare in ceea ce priveste incompatibilitatea doamnei judecator Ioana Bogdan si asupra aparentei de impartialitate, s-a constatat ca prin participarea doamnei judecator la judecarea cauzelor respective nu s-au incalcat dispozitiile legale relative la independenta si impartialitatea instantei;

4. Afirmatiile domnului Adrian Nastase, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, care, prin sesizare, dar si prin sustineri publice, a indus suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea instantelor de judecata, sunt de natura a afecta prestigiul justitiei, precum si reputatia profesionala a magistratilor, ceea ce reclama apararea sistemului judiciar si a magistratilor impotriva acestor acte.

*           *           *

B. Intr-o lucrare anterioara a Inspectiei Judiciare, s-a dispus disjungerea in ceea ce priveste aspectele referitoare la modul de stabilire a judecatorilor care compun completele de judecata si a programarii sedintelor de judecata la nivelul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si conexarea acesteia la lucrarea de fata, avand in vedere ca exista unele aspecte comune, referitoare la  modul de desemnare a judecatorilor in completele de judecata, pe fondul lipsei acute de personal si a volumului mare de activitate.

Verificarile au fost determinate de faptul ca la datele de 1 octombrie 2010 si 2 octombrie 2010, domnul Victor Cornoiu-Jitarasu a participat la judecarea unor cauze penale la instanta suprema, la Sectia penala in calitate de judecator, desi decretul de eliberare din functia de procuror si de numire in functia de judecator     a fost publicat luni, 4 octombrie 2010.

Prin Rezolutia Comisiei de disciplina pentru judecatori, data in dosarul (…), s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.h din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, insa a fost sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la posibila savarsire de catre domnul Victor Cornoiu-Jitarasu a unei fapte prevazute de legea penala, in conditiile participarii dumnealui la sedintele de judecata din 1 si 2 octombrie 2010, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a-i fi publicat decretul de numire in functia de judecator.

Din verificarile efectuate in lucrarea respectiva, a reiesit ca in data de          11 ianuarie 2010, pe pagina de internet a Consiliul Superior al Magistraturii, precum si pe cea a instantei supreme, Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost publicate trei posturi vacante de judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin Hotararea nr.686/9 septembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a hotarat promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie – Sectia penala a domnului Victor Cornoiu-Jitarasu, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data eliberarii din functia de procuror si a numirii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decret al Presedintelui Romaniei.

Este de observat ca, prin aceeasi hotarare, s-a hotarat promovarea in functia de judecator la instanta suprema a inca doi magistrati, dar care anterior au detinut functia de judecatori, astfel ca in privinta dumnealor in hotararea Plenului s-a prevazut ca promovarea va avea loc incepand cu data de 1 octombrie 2010.

Referitor la situatia in care persoana care candideaza a detinut anterior functia de procuror, adica a domnului Victor Cornoiu-Jitarasu, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, prin Hotararea nr.743 din 16 septembrie 2010, inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii de eliberare din functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data de 1 octombrie 2010, ca urmare a promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, a propunerii de numire in functia de judecator la instanta suprema incepand tot cu 1 octombrie 2010.

La 30 septembrie 2010, a fost semnat de catre Presedintele Romaniei, Decretul (nr.935) privind eliberarea din functie a unui procuror si numirea sa in functia de judecator, in care se arata: „(…) avand in vedere Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.743/2010, Presedintele Romaniei decreteaza: Articol unic. – Domnul Victor Cornoiu-Jitarasu se elibereaza din functia de functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si se numeste in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Faptul semnarii decretului reiese dintr-un comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale – Departamentul comunicarii publice, transmis si postat pe site-ul Administratiei Prezidentiale la data de 30 septembrie 2010, adica in aceeasi zi cu data semnarii.

Din verificari, a mai reiesit si ca la data de 17 septembrie 2010 – adica imediat dupa data de 16 septembrie 2010, cand s-a hotarat in privinta domnului Victor Cornoiu-Jitarasu de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii de eliberare din functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a numirii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data de          1 octombrie 2010 – la nivelul Sectiei penale a instantei supreme, s-a intocmit „Planificarea judecatorilor in sedintele de judecata pentru luna octombrie 2010”, astfel ca, in acord cu propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu a fost planificat in sedintele de judecata incepand cu data de 1 octombrie 2010.

Astfel, asa cum reiese din „Programarea in sedinta de judecata pe luna octombrie 2010, fonduri” din data de 17 septembrie 2010, ora 12, domnul Victor Cornoiu-Jitarasu a fost planificat sa participe la sedinta de judecata din                  1 octombrie 2010, la cea din data de 6 octombrie 2010, la sedinta din                   19 octombrie, precum si la alte sedinte de judecata, dar de  recursuri, cum ar fi, spre exemplu, cea din data de 7 octombrie 2010 s.a.m.d.

Totodata, la nivelul Sectiei penale s-a (re)configurat la data de                    17 septembrie 2010 si „Planificarea completelor de serviciu la domiciliu pentru cazuri urgente”, pe luna octombrie 2010, astfel ca domnul Victor Cornoiu-Jitarasu a fost planificat in zilele de sambata, 2 octombrie 2010, si de duminica, 3 octombrie 2010, la completul de recursuri.

Activitatea de planificare a activitatii la nivelul Sectiei penale s-a efectuat de catre (…) presedintele Sectiei penale in raport si in conformitate cu art.32 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, articol care prevede ca: „presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata si programeaza sedintele de judecata ale acestora”, activitate realizata in virtutea unei alte obligatii, generale, de organizare a activitatii sectiei, prevazuta de asemenea de Regulament (art.31 alin.2 lit.a).

Din verificari, a reiesit ca domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu a luat cunostinta de planificare la scurt timp de la intocmirea ei, constatandu-se ca nu      a formulat vreo obiectie legata de desemnarea in completele de judecata incepand cu 1 octombrie 2010, mai ales ca data coincidea cu data propunerii de numire.

In aceasta situatie, la datele de 1 octombrie 2010 si 2 octombrie 2010, adica dupa ce a fost adus la cunostinta opiniei publice printr-un comunicat de presa la    30 septembrie 2010 chiar de catre Administratia Prezidentiala ca decretul de numire in functie din 30 septembrie 2010 fusese semnat de catre Presedintele Romaniei, domnul Victor Cornoiu-Jitarasu a participat la sedintele de judecata, fiind important de precizat ca participarea la sedintele de judecata a fost rezultatul propriei aprecieri a domnului judecator, neexistand vreo discutie cu conducerea instantei legata de imprejurarea ca nu ar trebui sa participe in sedinta pe motiv ca inca nu este publicat decretul de numire in functie.

De altfel, aprecierea a pornit de la faptul ca decretul produce efecte de la data semnarii, mai ales ca faptul semnarii fusese adus la cunostinta publica.

La 6 octombrie 2010, presedintele instantei supreme (…) a emis Ordinul nr.218 al Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, referitor la incadrarea domnului Victor Cornoiu-Jitarasu.

Impotriva acestui act, domnul  judecator Victor Cornoiu-Jitarasu a formulat   contestatie la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care – in esenta – contesta numirea ca judecator cu incepere de la 4 octombrie 2010, data publicarii decretului prezidential, aducand ca argumente faptul ca actul administrativ individual a fost pus in executare din data de 30 septembrie 2010, mai ales ca pe 1 si 2 octombrie 2010 a facut parte din componenta completelor de judecata, participand in sedintele de judecata.

De asemenea, domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu a mai aratat si ca pe luna octombrie 2010 a primit salariul integral pentru toata luna octombrie 2010, precum si faptul ca situatia de incertitudine este de natura a-l afecta prin prisma art.1 din Hotararea nr.122 din 22 martie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (articol care se refera la vechimea continua si neintrerupta in magistratura, de care legea leaga anumite efecte juridice).

Prin Hotararea nr.26 din 8 decembrie 2010 a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a dispus (la pct.2) „Respinge contestatia formulata de catre domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu impotriva Ordinului nr.218/6 octombrie 2010 al Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Este de mentionat ca in motivarea Hotararii nr.26 din 8 decembrie 2010 a Colegiului de conducere s-a apreciat ca data numirii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie este data publicarii in Monitorul Oficial, „daca in cuprinsul acestuia nu se mentioneaza o alta data, situatie care se regaseste in cazul in discutie (s.n.).

Din verificari, a mai reiesit si ca domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu     a formulat la data de 29 noiembrie 2010 o cerere pe care a adresat-o Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cererea inregistrata sub nr.342/29 noiembrie 2010), prin care a solicitat aprobarea eliberarii din functie prin pensionare incepand cu data de 1 decembrie 2010, mentionand totodata ca solicita sa fie inscrisa, atat in hotararea Consiliului Superior al Magistraturii, cat si in decretul de eliberare din functie data de 1 decembrie 2010.

Cu privire la cererea domnului Victor Cornoiu-Jitarasu, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care solicita eliberarea din functie, prin pensionare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in sedinta din data de     16 decembrie 2010, a hotarat sa inainteze catre Presedintele Romaniei propunerea de eliberare  din functie, prin pensionare, a domnului Victor Cornoiu-Jitarasu, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data de 01.12.2010, apreciind ca in privinta inscrierii in decretul Presedintelui Romaniei a datei de      01 decembrie 2010, ca fiind data de la care opereaza eliberarea din functie, Consiliul Superior al Magistraturii nu are competenta a se pronunta, in acest sens  fiind aplicabile reglementarile specifice regimului constitutional al actelor Presedintelui Romaniei.

Ulterior acestei hotarari, domnul judecator Victor Cornoiu-Jitarasu               a formulat la data de 20 decembrie 2010 o noua cerere, de modificare a datei de pensionare din 1 decembrie 2010 in 16 decembrie 2010, motivat in principal de imprejurarea ca la data de 10 decembrie 2010 a participat la sedinte de judecata.

Pe baza acestei cereri rectificatoare, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la motivarea Hotararii nr.1140/16 decembrie 2010, a propus Presedintelui Romaniei eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului Cornoiu Jitarasu-Victor, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data de 16 decembrie 2010.

In motivarea hotararii Plenului, se mai arata, reluandu-se mentiunile din dispozitivul hotararii pe scurt, ca „referitor la inscrierea in decretul Presedintelui Romaniei a datei de 16 decembrie 2010 ca fiind data de la care opereaza eliberarea din functie a domnului judecator, Plenul apreciaza ca in aceasta privinta sunt aplicabile reglementarile specifice regimului constitutional al actelor Presedintelui Romaniei, Consiliul Superior al Magistraturii neavand competente in aceasta materie”.

Inainte de a analiza aceasta situatie se impun cateva consideratiuni cu privire la posibilitatea legala de a accede in aceasta functie.

Astfel,  potrivit art.52 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit, alaturi de alte conditii, functia de judecator in ultimii doi ani la tribunale sau curti de apel si care au o vechime in functia de judecator si procuror de cel putin 12 ani.

Insa, prin Decizia nr.866/2006 a Curtii Constitutionale (sesizarea fiind formulata de catre domnul Victor Cornoiu-Jitarasu, care a invocat exceptia de neconstitutionalitate), aceste dispozitii ale articolului 52 alin.1 au fost declarate neconstitutionale, in partea care conditioneaza promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie de indeplinirea functiei de judecator in ultimii doi ani.

Insa pentru situatia in care o persoana a detinut anterior functia de procuror la tribunale ori curti de apel – si, cu atat mai mult, se subintelege, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie -, cuvantul promovare are sensul juridic de trecere ori de transfer din functia de procuror in cea de judecator; cu alte cuvinte, cuvantul promovare are intelesul deplin, in acord cu ierarhia instantelor judecatoresti, in cadrul autoritatii judecatoresti, doar pentru situatia in care un judecator accede la instanta suprema, pe cata vreme un procuror nu poate promova in functia de judecator (dupa cum niciun judecator nu poate promova in functia de procuror), deoarece s-ar crea impresia ca Ministerul Public este subordonat ori ca se afla la un nivel ierarhic inferior Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Din decizia Curtii Constitutionale reiese, interpretand per à contrario, ca      o persoana care a detinut anterior in ultimii doi ani functia de procuror, poate candida pentru promovare la instanta suprema, motiv pentru care se impune ca transferul – singura institutie juridica aplicabila, potrivit art.65 ali.1 lit.c din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – dintre cele doua functii sa se realizeze prin decret prezidential de eliberare din functia de procuror si, respectiv, de numire din functia de judecator.

Asadar, daca in cazul judecatorilor care promoveaza la instanta suprema nu este necesar vreun decret de numire, fiind suficienta hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit atributiilor prevazute in art.35 lit.c din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in cazul procurorilor care promoveaza la Inalta Curte de Casatie si Justitie mai este necesar si decretul de numire in functia de judecator, situatie in care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii indeplineste atributia din art.35 lit.a din aceeasi lege, in care se arata ca Plenul propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor.

Cu privire la data la care are loc numirea unui procuror in functia de judecator, in lege nu se arata in mod expres cand persoana dobandeste efectiv functia de judecator, astfel ca trebuie prezentat un alt caz care ar putea fi aplicabil prin analogie (mai ales ca dupa decizia Curtii Constitutionale nu au fost puse de acord prevederile legale – declarate neconstitutionale – cu dispozitiile Constitutiei).

Astfel, dupa anumite cazuri din practica, s-a pus in discutie care este data la care un judecator are dreptul la plata pensiei, acest drept fiind legat implicit de data eliberarii din functie, ca urmare a pensionarii, astfel ca s-a prevazut in mod expres in lege (art.85 alin. 3 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor) ca plata pensiei se face de la data prevazuta in decretul Presedintelui Romaniei ca fiind cea a eliberarii din functie sau, in cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a decretului Presedintelui Romaniei de eliberare din functie.

Asadar, doua sunt momentele de la care are loc efectiv eliberarea din functie, ca urmare a pensionarii:

– de la data prevazuta in decretul prezidential de eliberare din functie sau

– in cazul „lipsei unei asemenea date”, de la data publicarii in Monitorul Oficial a decretului de eliberare din functie.

Este adevarat ca potrivit art.100 din Constitutia Romaniei este prevazut ca nepublicarea decretului in Monitorul Oficial atrage inexistenta decretului, dar problema in discutie pleaca de la premisa – reala, evident – ca decretul, ca act consacrat constitutional, exista din data de 4 octombrie 2010, astfel ca se impune    a se analiza daca decretul cuprinde vreo data de eliberare din functie si de numire in cuprinsul lui sau nu precum si daca este aplicabila prin analogie situatia de la pensionare pentru identitate de ratiune si totodata de simetrie juridica.

Daca exista o asemenea data, analiza trebuie continuata pentru a se departaja doua subcazuri, adica daca acea data este anterioara publicarii decretului sau este ulterioara acesteia, dupa cum in situatia alternativa in care nu exista vreo asemenea data, atunci data eliberarii din functie se poate aprecia ca este data publicarii in Monitorul Oficial.

Pentru a putea concluziona daca decretul cuprinde vreo data a eliberarii din functie trebuie reanalizate dispozitiile constitutionale si cele legale.

In art. 78 din Constitutie, denumit Intrarea in vigoare a legii, este prevazut expres ca legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la   3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Din cele de mai sus reiese ca legiuitorul constituant, pentru a pune capat unor dispute teoretice si practice anterioare revizuirii Constitutiei, a stabilit in mod expres ca daca exista o data de intrare in vigoare a legii in corpul ei, aceasta nu poate fi decat ulterioara publicarii, iar nu si anterioara.

In cazul decretelor prezidentiale nu este prevazut (art.100 din Constitutia Romaniei) decat ca in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete, care se publica in Monitorul Oficial, iar in cazul unor situatii concrete, cum este cazul pensionarii, legea (art.85 alin.3 mai sus-amintit) stabileste ca plata pensiei se face la data prevazuta in decretul Presedintelui Romaniei ca fiind cea          a eliberarii din functie, de unde reiese ca este posibil ca o asemenea data sa fie atat ulterioara publicarii decretului, cat si anterioara, deoarece acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa faca acest lucru.

Atributia de numire in functia de judecator se efectueaza de catre Presedintele Romaniei potrivit art. 94, care stabileste, sub denumirea de „Alte atributii Presedintele Romaniei”, si pe cea de numire in functii publice, in conditiile prevazute de lege (lit.c din articolul respectiv), raportat la art.125 alin.2 care prevede ca judecatorii numiti de catre Presedintele Romaniei sunt inamovibili.

Potrivit art.134 alin.1 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si                        a procurorilor, (…), in conditiile legii.

Avand in vedere ca in situatia de fata sunt aplicabile si dispozitiile              art. 61 din Legea 303/2004, in cele ce urmeaza vom prezenta textul incident al acestui articol de lege: „(1) La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii, in functia de judecator, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in prezenta lege. (…) (3) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile prevazute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.”

Reiese [astfel] ca propunerea de numire este un act al Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea este un act al Presedintelui Romaniei.

Ca orice act juridic de propunere, acesta poate fi aprobat, insusit etc. in totalitate sau partial, dupa cum poate fi si respins.

In situatia refuzului numirii de catre Presedintele Romaniei, acest act juridic trebuie adus la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii, in forma expres prevazuta de lege.

Daca actul nu este respins, inseamna ca propunerea, prin publicarea decretului, a fost aprobata, insusita etc.

Se observa ca Hotararea nr.743 din 16 septembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii contine propunerea de eliberare din functia de procuror si, corelativ, – ca urmare a promovarii, prin act distinct – de numire a domnului Victor Cornoiu-Jitarasu in functia de judecator la instanta suprema incepand cu data de 1 octombrie 2010.

In continutul Decretului Presedintelui Romaniei este prevazut, inainte de dispozitivul acestuia, ca „se are in vedere Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.743”.

Dar aceasta hotarare cuprinde propunerea ca eliberarea si, respectiv, numirea sa se faca incepand cu data de 1 octombrie 2010, de unde se ridica intrebarea daca nu cumva este posibil ca actul de numire sa isi produce efectele incepand cu data de la data de 1 octombrie 2010.

Potrivit regulilor generale de interpretare a elaborarii actelor, trimiterea la dispozitiile unui alt act este considerata ca fiind facuta la intregul sau continut, iar exceptia este aceea a trimiterii doar la unele dintre dispozitii, insa acest aspect trebuie precizat ca atare. Asadar, daca in decret s-a facut trimitere la hotararea Plenului, fara alte precizari, ar rezulta si interpretarea ca a fost avuta in vedere data trecuta in hotarare, care nu mai putea fi influentata ori conditionata de data publicarii decretului.

Este binecunoscut ca actele administrative isi produc efectele doar pentru viitor, insa tot la fel de adevarat este si ca un act administrativ poate produce efecte si pentru trecut, fiind vorba in special de actele administrative recognitive, adica acele acte care constata sau recunosc drepturi si obligatii care au luat nastere prin fapte juridice anterioare emiterii lor, astfel ca efectele juridice se vor produce din momentul in care s-au produs respectivele fapte juridice.

Asa se poate explica si de ce pentru emitentul unui act administrativ apar drepturi si obligatii din momentul adoptarii actului, nemaiputand, spre exemplu, sa-l revoce ori sa-l retraga decat in conditii legale, dupa cum exista obligatia de             a-l aduce la cunostinta celor interesati, in speta, fiind obligatoriu ca actul odata semnat sa fie trimis spre publicare etc.

Apreciem ca dublul caracter juridic al decretului de numire – administrativ si constitutional – arata si de ce, desi inexistent din punct de vedere al indeplinirii conditiilor constitutionale pana la data de 4 octombrie 2010, totusi decretul, odata semnat, mai bine-zis emis, reprezenta o realitate juridica, de care nu se poate face abstractie, inca din data de 30 septembrie 2010.

Asadar, desi decretul este publicat la data de 4 octombrie 2010, data de la care el exista, potrivit art.100 din Constitutie, se pune intrebarea daca efectele actului se poate referi la o situatie juridica incepand cu 1 octombrie 2010.

Este adevarat ca aceasta data nu este prevazuta in mod direct, expres in decret, mai bine-zis in dispozitivului acestuia, insa se poate analiza daca aceasta nu este cuprinsa implicit in actul la care se face referire in decret, care cuprinde propunerea de numire.

Or, propunerea, din punct de vedere juridic, face corp comun cu acceptarea ei, astfel ca cele doua nu pot fi disociate, mai ales ca legea stabileste ca numirea nu se poate face decat la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu este lipsita de importanta nici imprejurarea ca, la data de 30 septembrie 2010, Administratia Prezidentiala a emis un comunicat de presa prin care s-a adus la cunostinta opiniei publice ca decretul de numire a fost semnat, pentru ca, chiar daca acest act nu exista juridico-formal din perspectiva dispozitiilor constitutionale, reiese totusi ca semnarea a avut loc anterior datei de la care era propus a produce efecte numirea in functie (semnarea la 30 septembrie 2010, adica anterior datei de 1 octombrie 2010, denotand intentia de a fi produse consecinte juridice), efecte ce au fost definitiv stabilite prin publicarea decretului la data de 4 octombrie 2010, dar se pune intrebarea daca are efecte retroactive in ceea ce priveste data aplicarii situatiei juridice la care se refera.

Consideratiile de mai sus nu aduc cu nimic atingere dreptului de apreciere al conducerii instantei supreme, care a emis un ordin in ceea ce priveste activitatea domnului judecator Victor Cornoiu-Jitarasu, ordin ce a si fost contestat la Colegiul de conducere, fiind astfel supus unei proceduri care se afla inca in curs de desfasurare, atata vreme cat si aceste acte pot fi supuse cenzurii unei instante judecatoresti.

Evident ca in raport cu cele stabilite de catre Colegiul de conducere al instantei supreme, planificarea la nivelul Sectiei penale a judecatorilor in sedintele de judecata a domnului judecator Victor Cornoiu-Jitarasu apare ca fiind gresita, deoarece planificarea a fost efectuata pentru o persoana care avea inca functia de procuror la data propusa: 1 octombrie 2010.

Aprecierile diferite ale continutului decretului de eliberare din functie demonstreaza in fond existenta lacunelor legislative, care conduc la interpretari in sprijinul carora pot fi aduse argumente atat pro cat si contra, ceea ce impune in primul rand reanalizarea dispozitiilor legale si consacrarea expresa a acestor situatii in acord cu prevederile constitutionale. Acesta este si motivul pentru care se poate aprecia ca se pot formula puncte de vedere diferite asupra uneia si aceleiasi chestiuni juridice.

Pentru aceste motive, formulam urmatoarele

Propuneri de lege ferenda:

– modificarea art.52 din l, astfel incat sa se prevada in mod expres, in afara conditiilor deja existente, ca pot promova la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii de la curtile de apel si tribunale si ca pot trece in functia de judecator si procurorii de la tribunale, curti de apel ori de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

–  in cazul in care are loc trecerea din functia de procuror in cea de judecator (fiind valabil si pentru situatia trecerii din functia de judecator in functia de procuror, inclusiv la transferuri), sa se prevada in lege in mod expres ca data eliberarii/numirii sa fie data din actul de propunere sau cea din actul de numire, care este decretul prezidential ori, in lipsa unor asemenea date, aceasta sa fie data publicarii decretului prezidential;

– totusi, consideram ca trecerea unei date anterioare publicarii decretului (publicare care nu poate fi anticipata la data propunerii de numire, dat fiind faptul ca nu este prevazut un termen expres in care Presedintele Romaniei sa se pronunte sau in care sa fie publicat decretul dupa semnare), in cazul trecerii din functia de procuror in cea de judecator (si invers) ar putea pastra controversa, astfel ca apreciem ca cea mai buna solutie ar trebui sa fie aceea in care sa se prevada in mod expres in lege ca numirea in functie sa isi produca efecte fie de la data prevazuta in decret, cu conditia sa fie ulterioara publicarii acestuia; fie, in lipsa ei, data publicarii decretului prezidential;

– pentru identitate de ratiune, s-ar putea modifica si art.85 alin.3 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata in privinta eliberarii din functie, ca urmare a pensionarii, fiind recomandabil ca data sa fie ulterioara publicarii decretului, pentru a fi evitate situatiile in care sedinta de judecata are loc chiar in ziua publicarii decretului, dat fiind faptul ca e posibil ca Monitorul Oficial sa fie cunoscut efectiv doar a doua zi de la publicare (Precizam ca la data redactarii prezentei note nu era publicat inca in Monitorul Oficial decretul de eliberare din functie prin pensionare al domnului judecator Victor Cornoiu-Jitarasu, insa – n.n.- a fost publicat ulterior acestei date – a se vedea Monitorul Oficial nr.157/4 martie 2011);

Fata de cele de mai sus,

P RO P U N E M:

1. Inaintarea notei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru       a analiza si a dispune asupra concluziilor prezentate si a propunerilor formulate;

2. Admiterea cererii de aparare a independentei si impartialitatii sistemului judiciar impotriva demersurilor domnului Adrian Nastase, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, care, prin sustineri publice, a creat in mod nefondat suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea magistratilor;

3. Comunicarea unui raspuns in sensul notei domnului Adrian Nastase, vicepresedintele Camerei Deputatilor, precum si Ministerului Justitiei;

4. Transmiterea materialului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru luarea masurilor ce se impun rezultate din continutul notei;

5. Transmiterea notei (B) la Directia Legislatie, Documentare si Contencios, precum si Comisiei nr.3 – Eficientizarea activitatii si performanta judiciara a instantelor si parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza oportunitatea modificarilor legale propuse, referitoare la promovarea ori transferul procurorilor in functia de judecator ori la transferul judecatorilor in functia de procuror, precum si cele privitoare la eliberarea din functie a magistratilor;

6. Transmiterea notei Comisiei nr.3 – Eficientizarea activitatii si performanta judiciara a instantelor si parchetelor din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, in vederea efectuarii de demersuri cu privire la schema de personal a instantei supreme, care inregistreaza o lipsa acuta de personal;

7. Comunicarea notei Biroului de Informare publica si relatii cu mass media al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a lua masuri de competenta acestuia, in sensul celor ce vor fi dispuse de catre Plen.

Inspector judiciar


Cuvinte cheie: , ,
UJMAG


Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

10 cărţi juridice preferate


UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Directia Nationala Anticoruptie
Centrul de Studii de Drept European
Camera de Comerti si Industrie a Romaniei
Baroul Ilfov
Consiliul de Mediere
ARDAE
Curtea de Arbitraj Comercial si Maritim Constanta
Centrul de Excelenta Academica
Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii
Uniunea Colegiilor  Consilierilor Juridici
Centrul de Strategii Aplicate
Universitatea Alexandru Ioan Cuza - Facultatea de Drept
Universitatea de Vest - Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative
Universitatea Romano-Americana
Universitatea Lucian Blaga- Sibiu - Facultatea de Drept Simion Barnutiu
ELSA Romania
ELSA Bucuresti
ELSA Timisoara
ELSA Oradea
ELSA Cluj
Asociatia Studentilor in Drept
UN YOUTH ROMANIA
Liga Studentilor Romani din Strainatate
isoLEX
GRIMBERG
Wolters Kluwer Romania
ESET
FAIRSOLVE
BONDOC & ASOCIATII
PIPEREA & ASOCIATII
SAVESCU & ASOCIATII
KINSTELLAR
POPESCU LAW GROUP
DLA Piper
HOTCA & ASOCIATII
STANCULESCU GABUREAC
SORA & ASOCIATII
SERBAN & ASOCIATII
CATUNA & ASOCIATII
RADULESCU MUSOI
FRUNZA & ASOCIATII
OGLINDA NEMES VOICU
CRISTINA GHICA
DOBRINESCU DOBREV
IONESCU SAVA
VILAU & ASOCIATII
LEAUA & ASOCIATII
VASILIU MICLEA
CMS Romania
DRAGOMIR & ASOCIATII
SINESCU NAZAT
DUNCEA STEFANESCU & ASOCIATII

Dezbateri juridice