Suntem in masura sa va prezentam proiectul Cristinei-Andreea Cardasol, prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Zarnesti, pentru functia de membru CSM.
C U P R I N S
Capitolul I
Prezentarea Consiliului Superior al Magistraturii
1.1. Principii de organizare şi funcţionare
1.2. Funcţionarea Consiliul Superior al Magistraturii
Capitolul II
Evaluarea Posibilităţilor de Eficientizare şi Perfecţionarea a Activităţii Consiliului Superior Al Magistraturii
2.1. Disfuncţii identificate în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Propuneri pentru prevenirea şi înlăturarea lor. (Obiective)
2.2. Obiective strategice
Capitolul III
CONCLUZII
Anexe:
Anexa 1 – Aplicarea analizei SWOT în perspectiva exercitării activităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii Puncte tari/Puncte slabe
Anexa 2 – Aplicarea analizei SWOT în perspectiva exercitării activităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii Oportunităţi/Riscuri
Capitolul I
PREZENTAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
1.1. PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
Consiliului Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, din punct de vedere legislativ, misiunea organizaţională este reglementată de Constituţia României, Legea nr. 317/2004 (republicată) privind organizarea judiciară, Strategia de reformă a sistemului judiciar adoptată prin Hotărârea Guvernului României nr.232 din 2005, Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 1346 din 31 octombrie 2007.
“Justiţia nu numai că trebuie înfăptuită, dar este necesar să se perceapă acest lucru.”
Obiectivul fundamental al Consiliului Superior al Magistraturii îl constituie îndeplinirea rolului constituţional şi legal de garant al independenţei justiţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii, îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia, în spiritul prevederilor art.16 din Constituţie care statuează că “Nimeni nu este mai presus de lege”.
Constituţia republicată, prin articolul 133 alin. (1), a conferit Consiliului Superior al Magistraturii nobila şi înalta misiune de „garant al independenţei justiţiei ”. Prin noua reglementare constituţională, Consiliul cunoaşte o firească şi importantă extindere a competenţelor, extindere ce are ca efect consolidarea independenţei sale, şi, pe cale de consecinţă, a autorităţii judecătoreşti, în raport cu legislativul şi executivul.
Independenţa justiţiei este strâns legată de felul în care gândesc oamenii din interiorul sistemului judiciar, de standardele etice, resursele umane şi financiare.
1.2. FUNCŢIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor ce revin acestora.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.
Preşedintele şi vicepreşedintele nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori.
Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului.
Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă.
Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor.
Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.
Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera magistraţilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii privind statutul magistraţilor nr.303/2004 şi ale Legii privind organizarea judiciară nr.304/2004.
Capitolul II
EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE EFICIENTIZARE ŞI PERFECŢIONARE A ACTIVITĂŢII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
2.1. Disfuncţii Identificate în Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Propuneri pentru Prevenirea şi Înlăturarea lor. (Obiective)
1. Lipsa de eficacitate în aplicarea procedurii de apărare a reputaţiei profesionale a procurorului;
Obiective: Acordarea unei atenţii sporite apărării reputaţiei profesionale a magistraţilor prin reacţii prompte.
2. Lipsa capacităţii CSM de a face propuneri legislative, capacitatea de a da aviz consultativ, întrucât în prezent propunerile magistraţilor privind modificările legislative nu sunt avute în vedere.
Obiective:. Modificări legislative care să confere CSM pârghiile de a îşi exprima avizul conform pentru actele normative în domeniul justiţiei, la care să ţină seama de propunerile de modificări legislative formulate de magistraţi, propuneri ce reflectă problemele practice survenite în aplicarea actelor normative.
3. Insuficienta preocupare a CSM în direcţia specializării procurorilor, care să permită un studiu aprofundat al unei/unor categorii de infracţiuni, pe fondul schimbărilor multiple intervenite în legislaţie.
Obiective: Participarea consecventă a procurorilor la seminarii, colocvii şi conferinţe organizate de către P.Î.C.C.J., I.N.M şi M.J. şi posibilitatea de luare la cunoştinţă de îndată a actelor normative nou apărute şi a jurisprudenţei C.E.D.O. şi C.E.J.
4. Lipsa unei viziuni strategice în ceea ce priveşte politica de personal cu consecinţa unui grad scăzut de acoperire al schemei de procurori şi al unei fluctuaţii semnificative de magistraţi înregistrată a fost de natură să amplifice gradul de uzură al colectivelor, în special la nivelor parchetelor de pe lângă judecătorii şi să împiedice o reală specializare a procurorilor pe compartimente de activitate, respectiv o repartizare echilibrată a volumului de activitate.
Aceasta s-a datorat în principal necorelării între momentul validării examenelor de promovare în funcţii de execuţie şi momentul vacantării posturilor ceea ce a determinat ca pentru anumite perioade de timp posturile să rămână blocate.
Obiective: – Promovarea unei politici de personal care să aibă ca rezultat ocuparea schemelor de procurori moment în care se va insista pe specializarea procurorilor pe compartimente de activitate şi se va asigura o repartizare echilibrată a volumului de activitate raportat la fiecare procuror, înlăturându-se astfel şi subiectivismul acestui aspect cu privire la orientarea unor dosare către un anumit procuror.
– Întărirea capacităţii operaţionale a unităţilor de parchet prin trecerea Poliţiei Judiciare în subordinea Ministerului Public.
5. Ineficienţa actualului sistem de evaluare profesională care este complicat şi consumator de timp.
Obiective: – Implementarea unui sistem de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor simplu şi eficient – un număr mai mic de criterii şi indicatori decât cel prezent.
- Întocmirea raportului de evaluare pe o perioadă de 3 ani, numai în caz de promovare în funcţii de execuţie sau în funcţii de conducere sau în ipoteza cercetării disciplinare a magistratului.
6. Neadaptarea actualului sistem de pregătire profesională a auditorilor de justiţie din cadrul I.N.M. care nu răspunde aşteptărilor – durata prea mare a studiilor care repetă o parte a disciplinelor din timpul studiilor universitare;
– Pregătirea prea puţin practică a auditorilor de justiţie.
Obiective: Introducerea unui sistem de pregătire profesională a auditorilor de justiţie în care un an să reprezinte aprofundarea disciplinelor de specialitate cu aplicaţii practice în legislaţia internă şi internaţională, practică CEDO; CEJ iar un an să reprezinte practică efectivă la parchete şi judecătorii după care să aibă loc susţinerea examenului de absolvire.
7. Aglomerarea activităţii procurorilor prin impilicarea acestora în activităţi administrative.
Obiective: - Demersuri în vederea identificării de către CSM a pârghiilor necesare şi de a le folosi în mod eficient în vederea degrevării procurorilor de activităţi administrative şi stabiliri unui volum optim de muncă care să dea posibilitaea soluţionării atât calitativ cât şi cantitativ a cauzelor.
– Demersuri în vederea introducerii în schema unităţilor de parchet, la nivel de Curte de Apel a consilierilor de imagine care să aibă ca rezultat degrevarea procurorilor care îndeplinesc atribuţiile purtătorului de cuvânt de la toate nivelurile de parchete – efectuarea unor activităţi în vederea creării unei strategii de comunicare pentru asigurarea unei atitudini proactive în raporturile cu mass-media;
8. Perpetuarea unor reglementări prin care magistraţii sunt obligaţi sub aspectul sancţiunii disciplinare să dea anual o multitudine de declaraţii vizând interdicţii şi incompatibilităţi, ceea ce presupune timp atât în privinţa completării cât şi în privinţa procesării: înregistrare, stocare, publicare pe site-ul instituţiei.
Obiective: Modificări legislative privind declaraţile date conform dispoziţiilor art. 6 şi 7 din Legea 303/2004 în sensul completării acestora la data numirii în funcţie şi actualizarea lor ori de câte ori intervin modificări pe parcursul carierei, sub aspectul sancţiunii disciplinare.
9. Procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este arbitrară şi netransparentă ceea ce provoacă suspiciuni şi pune sub semnul întrebării independenţa procurorului.
Obiective: Instituirea unui sistem transparent de numire în funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin susţinerea unui interviu şi a unui proiect de management în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii care să asigure o promovare bazată pe profesionalism şi să înlăture orice fel de suspiciuni.
2.2. OBIECTIVE STRATEGICE
Garantarea tuturor elementelor care configurează statutul magistratului român în acord cu legislaţia Uniunii Europene;
Formularea propunerilor de modificare a statutului procurorului care să asigure independenţa în condiţiile legii;
Consolidarea independenţei inspecţiei judiciare şi sporirii eficienţei activităţii acesteia;
Propuneri legislative care să vizeze reanalizarea competenţei Plenului şi Secţiilor CSM;
Creşterea transparenţei decizionale a CSM;
Consolidarea statutului CSM organ care asigură coordonarea şi independenţa sistemului judiciar;
Consolidarea şi extinderea atribuţiilor CSM în ceea ce priveşte cariera magistraţilor în special a procurorilor;
Reanalizarea indicatorilor de calitate care să aibă ca rezultat creşterea eficienţei activităţii magistraţilor;
Asigurarea desfăşurării activităţii de urmărire penală şi judecăţii în condiţii de obiectivitate şi imparţialialitate prin eliminarea oricăror forme de presiune sau imixtiune la adresa magistraţilor;
Crearea unui cadru de consultări periodice între C.S.M. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Ministerul Justiţiei şi Asociaţiile Profesionale;
Creşterea rolului Asociaţiilor Profesionale în ceea ce priveşte consultarea CSM în cele mai importante probleme ale sistemului judiciar.
Capitolul III
C O N C L U Z I I
Prin structura proiectului prezentat se intenţionează implementarea unor sisteme care să ducă la efiencitizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii prin consultarea permanentă a magistraţilor şi adoptarea unor măsuri urgente care să determine ca rezultatele să devină performanţe şi prin instituirea cărora să sporească eficienţa profesională, să se înlăture barierele de comunicare cu aceştia , fapt ce va dezvolta o legătură constructivă şi va determina îndeplinirea obiectivelor propuse.
Printr-o implicare activă se vor găsi oportunităţi în vederea asigurării unor spaţii corespunzătoare de lucru care să înlăture stresul locului de muncă.
Pledez pentru mai multă transparenţă în ceea ce priveşte problemele sistemului, care sunt pârghiile sistemului pentru a le putea rezolva şi evidenţierea problemelor care nu se pot rezolva, mai multă transparenţă în activitatea CSM ceea ce denotă responsabilitatea pentru acţiunile fiecăruia dintre membrii.
Voi manifesta deschidere prin colaborarea permanentă cu magistraţii în vederea semnalării de către aceştia a problemelor cu care se confruntă şi găsirea soluţiilor pentru rezolvarea lor.
Voi promova o strategie bazată pe iniţierea unor schimbări legislative care să ducă la scăderea numărului de cauze având ca rezultat optimizarea volumului de muncă.
Ca să fii un lider adevărat, nu trebuie doar să fii foarte competent într-un domeniu, dar, şi să ai încredere în tine, să dai altora încredere la rândul tău iar prin acţiunile tale să duci întotdeauna la bun sfârşit ceea ce ţi-ai propus.
Această dublă dimensiune a rolului unui lider îl face atât de valoros pentru orice domeniu, el asigurând şi performanţă individuală cât şi cea a celor pe care îi reprezinţi.
“Înainte să devii un lider succesul înseamnă să te dezvolţi.
Când ai devenit lider succesul înseamnă să-i ajuţi pe alţii să se dezvolte”
(Jack Welch)
Anexa nr. 1
ANALIZA SWOT
Aplicarea analizei SWOT în determinarea obiectivelor pentru exerciarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
| Puncte tari | Puncte slabe |
|
1.CSM este garantul independenţei justiţiei. |
1. Legea 317/2004 nu defineşte această noţiune şi nici nu oferă pârghiile necesare CSM pentru realizarea acestui obiectiv.
|
|
2. CSM are funcţia de purtător de cuvânt al magistraţilor; |
2. Insuficienta mediatizare a rezultatelor muncii magistraţilor pentru a îmbunătăţii imaginea publică a acestora.
|
|
3. CSM coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii; |
3. Actualul sistem de pregătire profesională a auditorilor de justiţie nu răspunde aşteptărilor – durata prea mare a studiilor care repetă o parte a disciplinelor din timpul studiilor universitare;
- pregătirea prea puţin practică a auditorilor de justiţie. |
| 4. Conform prev. art. 36 lit.d Legea 317/2004 CSM organizează şi validează concursurile de numire in magistratură şi numire în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor; |
4. Lipsa de viziune strategică asupra ocupării posturilor de magistraţi; |
Anexa nr. 2
ANALIZA SWOT
Aplicarea analizei SWOT în determinarea obiectivelor pentru exerciarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
| OPORTUNITĂŢI | RISCURI |
| 1. Consolidarea independenţei magistraţilor.
|
1. Prin mediatizarea unor informaţii nereale se ajunge la discreditarea magistratului iar apărarea cu întârzâiere a reputaţiei este lipsită de eficienţă. Lipsa de eficacitate a procedurii de apărare a reputaţiei profesionale a procurorului; Eventualitatea unor campanii negative în presa locală cu riscul exacerbării unor lipsuri mărunte şi afectării imaginii şi credibilităţii actului de justiţie în sens general; |
| 2. Consolidarea statutului de magistrat al procurorului. | 2. Posibilitatea modificării Constituţiei cu repercursiuni asupra statutului procurorului şi imixtiuni politice în actul de justiţie. |
| 3. Modificări legislative privind declaraţiile prevăzute de Legea 303/2004 în sensul completării acestora la data numirii în funcţie şi actualizarea lor ori de câte ori intervin modificări pe parcursul carierei, sub sancţiune disciplinară. | 3. Potrivit actualelor reglementări magistraţii sunt obligaţi sub aspectul sancţiunii disciplinare să dea anual o multitudine de declaraţii vizând interdicţii şi incompatibilităţi, ceea ce presupune timp atât în privinţa completării dar şi în privinţa procesării (înregistrare, stocare, publicare pe site-ul instituţiei) |
| 4. Implicarea activa în creşterea trasparenţei actului de justiţie | 4. Subfinanţarea sistemului judiciar . |
PDF 
