A numi sau a promova un magistrat în condiţiile art. 125 alin. 2 din Constituţie, respectiv art. 30 alin. 4 şi art. 35 lit. b şi c din Legea 317/2004, art. 31 alin. 1, art. 43 alin. 1 şi 2 şi art. 48 alin. 1 din Legea 303/2004 înseamnă a da semnificaţie juridică examenului susţinut de candidat, prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii fiind exterioare şi ulterioare acestui fapt, având ca efect validarea rezultatelor respectivelor examene prin validare.
Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii organizează desfăşurarea concursurilor sau examenelor în toată gama elementelor care le compun (art. 36 alin. 1 lit. b, c, d, e şi f din Legea 317/2004, art. 43, art. 48 alin. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Legea 303/2004), fără a putea numi direct un judecător sau procuror, în afara examenului de admitere susţinut de candidaţi, neavând atribuţii de examinator în materie.
În consecinţă, la finalizarea acestor proceduri prevăzute de lege, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine doar atributul de a emite hotărârea prin care cel admis sau promovat în urma concursului este numit în funcţie, atribuţiile sale fiind circumscrise organizării procedurilor şi validării rezultatelor. A proceda altfel, prin implicarea sa directă în examinarea candidaţilor înseamnă a expune absolut cariera magistratului controlului Consiliului Superior al Magistraturii devenit prin cumul atât evaluator, cât şi finalizator al procedurilor demarate tot de acest organism, separaţie statuată prin lege tocmai pentru a garanta obiectivitatea evaluării candidaţilor.
Tot astfel, nu se poate trece bariera legală care a consacrat Consiliul Superior al Magistraturii ca organism care asigură garanţiile privind evoluţia profesională şi de administrare a sistemului judiciar, prin transformarea lui în comisie de examinare directă a cunoştinţelor profesionale a candidaţilor, mai ales că cei supuşi examinării sunt judecători cu grad profesional superior unei părţi ai membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fără a mai adăuga componenţa civilă şi politică a acestui organism.
Acesta fiind sistemul legal consacrat privind admiterea în magistratură şi de promovare, este nefiresc ca promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie supusă absolut jurisdicţiei Consiliului Superior al Magistraturii, atât în privinţa evaluării pregătirii profesionale, cât şi cu privire la aspecte deontologice, iar raportul emis de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale, constituite la nivelul Î.C.C.J., să aibă un efect consultativ, ca, de altfel, şi raportul emis de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, diluând astfel nepermis autoritatea profesională exprimată de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe de altă parte, aceste două categorii de acte rămân distincte în viziunea proiectului de lege şi, cu toată greutatea dată de organismele care le-au întocmit, ele îşi păstrează doar un caracter facultativ.
Candidatul este, în viziunea acestei legi, supus unei duble proceduri evaluatorii. O procedură desfăşurată în faţa comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii personale constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura, dublată de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se pronunţă asupra rezultatelor evaluării, prin recomandarea motivată asupra candidatului; procedură derulată în faţa Consiliului Superior al Magistraturii care reia audierea candidatului, punând în discuţie şi aspecte relevate de actele emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv elemente deontologice.
Or, dublarea acestei proceduri în detrimentul poziţiei exprimate de specialişti în domeniu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ignoră autoritatea profesională a celui mai înalt for judecătoresc care s-a pronunţat asupra candidaţilor, lăsând, peste rapoartele şi recomandările emise, posibilitatea de a se infirma o candidatură reţinută ca dezirabilă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mai mult, se pun în discuţie aspecte consemnate în documentele emise de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale şi de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, lucru exclus raţional şi logic, dată fiind poziţia profesională a acestora în ierarhia sistemului judiciar.
Tot astfel, interviul pe teme deontologice, care extinde interviul susţinut în faţa comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu se justifică nici măcar formal, din moment ce raportul anual de evaluare a candidatului include şi o determinare deontologică a conduitei candidatului făcută de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale a cărei membri au fost desemnaţi tot de Consiliul Superior al Magistraturii.
Prevederile referitoare la opinia majoritară a colegilor din rândul cărora provine candidatul exced oricăror proceduri reglementate de lege în privinţa carierei magistratului, neputând fi translate colectiv elemente ce ţin de pregătirea şi individualitatea persoanei candidatului, iar revenirea la practicile dependenţei evoluţiei profesionale de subiectivismul colectiv în toată gama manifestărilor sale ridicată la rang de criteriu de promovare nu reprezintă o garanţie reală şi efectivă, ci un regres absolut.
Prezenţa psihologului vizat în art. 523 este o inovaţie discriminatorie care nu poate fi statuată în promovarea ierarhică profesională, câtă vreme ea nu este prevăzută nici pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi nici pentru restul sistemului judiciar, cu excepţia funcţiilor de conducere ocupate prin concurs, dată fiind împrejurarea că atribuţiile acestora se extind, înglobând, pe lângă activitatea de judecată, şi competenţe manageriale.
În aceste condiţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarea procedură de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- Rămâne câştigată cauzei numirea comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale a candidaţilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, la recomandarea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- Comisia, în urma interviului, elaborează un raport de evaluare a fiecărui candidat pe care îl înaintează colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- Colegiul de conducere, luând în considerare raportul transmis, precum şi celelalte elemente definitorii pentru statutul de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv aspectele deontologice, înaintează plenului Consiliului Superior al Magistraturii numele candidatului ce urmează a fi supus validării şi emiterii hotărârii de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Documentul astfel înaintat are semnificaţia juridică a unui aviz conform.
- În cazul în care comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale întocmeşte rapoarte de evaluare negative, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite o hotărâre prin care solicită Consiliului Superior al Magistraturii iniţierea unei noi proceduri de promovare.
LEGEA 303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR
| Nr. crt. | Text în vigoare | Modificare | Varianta Asociaţiei Magistraţilor din România | Observaţii |
| 1 | Art. 52
alin. (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul “foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani. |
Art. 52
alin. (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv, cel puţin 5 ani, funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din ultimii 10 ani ca judecător sau procuror, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani. |
Art. 52
alin. (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv, cel puţin 5 ani, funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din ultimii 10 ani ca judecător sau procuror, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18 ani. |
Aceasta este şi vechimea necesară judecătorilor de la Curtea Constituţională şi se justifică prin maturitatea profesională, echilibru, acumulări cognitive şi rafinarea raţionamentului juridic şi de gândire în general, structurarea deplină a personalităţii individuale şi profesionale. |
| 2 | alin. (4) Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le analizează şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de un raport consultativ asupra promovării, în termen de 10 zile de la primire. | alin. (4) Judecătorii sau procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de documentele prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de orice alte înscrisuri considerate relevante de candidat, inclusiv lucrări de specialitate publicate, precum şi, după caz, de opinia majoritară motivată, adoptată prin vot deschis, de judecătorii sau procurorii din cadrul secţiei instanţei ori parchetului la care îşi desfăşoară activitatea , la colegiul de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 10 zile de la publicarea postului vacant. | alin. (4) Judecătorii sau procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de documentele prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de orice alte înscrisuri considerate relevante de candidat, inclusiv lucrări de specialitate publicate, la colegiul de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 10 zile de la publicarea postului vacant.
[Se elimină „precum şi, după caz, de opinia majoritară motivată, adoptată prin vot deschis, de judecătorii sau procurorii din cadrul secţiei instanţei ori parchetului la care îşi desfăşoară activitatea”.] |
Este exclusă promovarea prin vot colectiv, din cauza subiectivismului ce se poate substitui valorii individuale a candidatului. |
| 3 | — | Art. 521
alin. (1) În scopul evaluării şi verificării pregătirii profesionale a candidaţilor, la nivelul fiecărei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care au fost depuse candidaturi, se constituie câte o comisie formată din 3 judecători din cadrul secţiei. |
— | — |
| 4 | — | alin. (2) Comisiile de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. | — | — |
| 5 | — | alin. (3) Evaluarea şi verificarea pregătirii profesionale a fiecărui candidat se face de către comisia constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura, pe baza criteriilor şi a procedurii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. | — | — |
| 6 | — | alin. (4) În vederea evaluării şi verificării pregătirii profesionale, candidaţii vor susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura. | — | — |
| 7 | — | alin. (5) Procedura de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale se finalizează prin elaborarea, de către comisia constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura, a unui raport consultativ asupra promovării, motivat, care se înaintează, spre aprobare, colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. | alin. (5) Procedura de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale se finalizează prin elaborarea, de către comisia constituită la nivelul secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost depusă candidatura, a unui raport de evaluare asupra promovării, motivat, care se înaintează, spre aprobare, colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. | Raportul întocmit de comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale instituită de Consiliul Superior al Magistraturii la recomandarea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate fi consultativ, în condiţiile în care actul elaborat de specialiştii la cel mai înalt nivel dă girul valorii propunerii avansate. |
| 8 | — | Art. 522
alin. (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobă raportul consultativ asupra promovării şi emite, pe baza acestuia, o recomandare motivată cu privire la candidat. |
Art. 522
alin. (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îşi însuşeşte raportul de evaluare al Comisiei şi, în urma analizării şi a celorlalte criterii prevăzute de lege, emite hotărârea de nominalizare a candidaturii ce urmează să fie supusă validării şi emiterii hotărârii de numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Consiliul Superior al Magistraturii. |
Hotărârea colegiului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are valoarea juridică de aviz conform. Întreaga procedură are loc în baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii .
A da altă valoare hotărârii colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înseamnă a lipsi de autoritate decizia forului profesional de cel mai înalt grad, Consiliul Superior al Magistraturii, arogându-şi astfel atribuţii examinatorii, ce exced chiar şi celor reglementate în legislaţia în vigoare. Nu poate fi consultativ un raport emis de judecători aflaţi în ierarhia profesională superioară. |
| 9 | — | alin. (2) Candidaturile depuse, însoţite de documentele prevăzute la art. 52 alin. (4), raportul consultativ asupra promovării şi recomandarea motivată a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 52 alin. (4). | alin. (2) Hotărârea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de nominalizare a candidaturilor ce urmează a fi supusă validării de către Consiliul Superior al Magistraturii, însoţită de documentaţia prevăzută la art. 52 alin.4 [modificat de Asociaţia Magistraţilor din România], raportul de evaluare al comisiei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale şi documentele care au susţinut candidatura se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 52 alin. (4). În cazul în care comisia de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale întocmeşte rapoarte de evaluare negative, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite o hotărâre prin care solicită iniţierea unei noi proceduri de promovare. | Derivă din observaţia precedentă, separând astfel atribuţiile ce revin unor entităţi diferite: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – autoritate profesională judecătorească; Consiliul Superior al Magistraturii – autoritate administrativă. |
| 10 | — | Art. 523
alin. (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. |
— | — |
| 11 | — | alin. (2) În vederea promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, candidaţii îşi susţin candidatura în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot pune candidaţilor întrebări referitoare la aspecte privind conduita şi deontologia profesională şi la împrejurări rezultate din cuprinsul raportului consultativ şi a recomandării motivate primite din partea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. | Se elimină | — |
| 12 | — | alin. (3) La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine candidatura participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi a competenţelor umane şi sociale ale acestora. | Se elimină | — |
| 13 | — | alin. (4) Pentru fiecare candidatură depusă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre prin care admite sau respinge motivat promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. | Pentru fiecare candidatură depusă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre de validare şi numeşte ori invalidează motivat candidatura nominalizată de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie | În acest mod, Consiliul Superior al Magistraturii îşi păstrează prerogativele legale astfel cum sunt consfinţite în dispoziţiile legale în vigoare privind organizarea şi validarea examenelor şi concursurilor de promovare, configurându-se astfel unitatea structurală a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materie. |
| 14 | — | alin. (5) Criteriile şi procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se stabilesc prin Regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. | alin. (5) Criteriile şi procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se stabilesc prin Regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, corelat cu art. 521 alin. (3). | — |
| 15 | — | Art. 57
alin. (81) În interesul serviciului, magistraţii asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent şef, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. |
— | — |
| 16 | Art. 67
alin. (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în această funcţie. |
Art. 67
alin. (1) Prim magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie. |
— | — |
LEGEA 304/2004 PRIVIND ORGANIZAREA JUDICIARĂ
| Nr. crt. | Text în vigoare | Modificare | Varianta Asociaţiei Magistraţilor din România | Observaţii |
| 17 | Art. 29
alin. (1) b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; |
Art. 29
alin. (1) b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobă raportul consultativ asupra promovării, emite recomandarea motivată cu privire la candidat şi le înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; |
Art. 29
alin. (1) b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îşi însuşeşte raportul de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale şi, în urma verificării şi a celorlalte criterii prevăzute de lege, emite hotărârea motivată de numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către Consiliul Superior al Magistraturii; |
Textul se coroborează cu dispoziţiile inserate în Legea nr. 303/2004, separând astfel atribuţiile celor două instituţii: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – autoritate profesională judecătorească; Consiliul Superior al Magistraturii – autoritate administrativă. |
| 18 | — | alin. (1) b1) propune Consiliului Superior al Magistraturii comisiile de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale, care elaborează raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. | alin. (1) b1) propune Consiliului Superior al Magistraturii comisiile de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale, care elaborează raportul de evaluare asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. | Corelare cu sensul modificărilor. |
prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU
Judecator, Inalta Curte de Casatie si Justitie
PDF 
