Marius Babici, psihologul care lucreaza in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat intr-un interviu acordat joi, 19 mai 2011, ziarului Puterea:
REF. stresul judecatorului:
“Stresul unui judecător este dat, în primul rând, de suprasolicitarea profesională, definită în termeni de volum foarte mare de activitate intelectuală. În cazul de faţă, volumul de activitate se regăseşte în numărul de dosare pe care judecătorii sunt nevoiţi să le gestioneze în cadrul şedinţei de judecată.
La nivelul instanţelor, cei mai solicitaţi par a fi judecătorii de pe civil, pentru că acolo este şi încărcătura cea mai mare. La nivelul lor s-a indentificat, după o şedinţă de judecată, diminuarea atenţiei concentrate, ca dovadă că omul întâmpină efectiv dificultăţi în a se concentra pe problemele de drept şi pot apărea şi dificultăţi, ca să spun aşa, la nivelul unei anumite neîncrederi în sine, apărută pe fondul volumului mare de dosare care trebuie procesate. Uneori, poate intri în şedinţă insuficient documentat pentru că, efectiv, nu ai timpul fizic să procesezi volumul foarte mare, şi atunci devii, poate, şi uşor nesigur pe tine. Asta este resimţit ca un factor de stres.
Judecatorul roman este foarte pasionat, concentrat pe ceea ce face, foarte conştiincios, de multe ori chiar mult prea pasionat! În astfel de situaţii, s-a ajuns la cazuri în care unii chiar îşi neglijează familia sau relaţiile sociale pentru a se centra foarte mult pe studiu. Pe studiul dosarelor, pe problemele de drept, pe speţe, deci, este un om pasionat şi asta cred că îl defineşte.”
REF. daca apeleaza judecatorul roman la psiholog:
“Apelează şi nu prea. Eu am lucrat la Curtea de Apel Bucureşti. De obicei se intetresează cu privire la copii, la orice alte situaţii conexe actului profesional. Este o anumită rezervă de a apela direct la psiholog, mai ales la cel de la nivelul instanţei, pentru că e şi percepţia asta: „Să nu mă vadă colegul! Oare ce zice despre mine dacă mă vede că mă duc la psiholog?”
PDF 
