Presedintele Traian Basescu a declarat marti, 21 iunie 2011, cu privire la revizuirea Constitutiei:
“Am stabilit ca, în cel mai scurt timp, adică imediat după sosirea la Cotroceni a hotărârii Curţii Constituţionale, să înaintez Parlamentului, Camerei Deputaţilor proiectul de revizuire a Constituţiei, având ca principal obiectiv respectarea votului românilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat şi pe care îl voi respecta. În plus, aş vrea să fac câteva comentarii legate de comunicatul deocamdată, deci legate de comunicatul Curţii Constituţionale în urma analizei proiectului. Spre exemplu, în ceea ce priveşte articolul 44, alineatul 8, din care în propunerea mea am eliminat formularea “caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Este vorba de dobândirea averilor. Vreau să înţelegeţi foarte clar că averea este protejată, dar nu avem dreptul să protejăm şi hoţia. La articolul 44, înainte de această formulare “caracterul licit al dobândirii se prezumă” există formularea “averea dobândită licit nu poate fi confiscată”. Deci Constituţia dă garanţii celor care deţin averi licite că nimic nu li se poate întâmpla. Din acest motiv am solicitat eliminarea excesului, care punea sub protecţie averile ilicite. În acest sens, vreau să ştiţi că nu am făcut întâmplător această propunere de revizuire a Constituţiei, este vorba de Decizia-cadru 2005 a Consiliului European, JAI, din 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea. Această decizie este obligatorie pentru toate statele membre şi trebuia implementată până în martie 2007. Singurul stat membru al Uniunii Europene care prin Constituţie contravine deciziei Consiliului este România. De aceea nu voi revizui textul proiectului propus şi voi insista ca Parlamentul să ia în consideraţie propunerea de text aşa cum a fost înaintată. Această decizie a Consiliului este obligatorie pentru toate statele membre şi ea vizează şi confiscarea extinsă a averilor. Adică cei care astăzi, în România, când intră într-o anchetă penală îşi mută imediat proprietăţile pe rude, pe prieteni, pe nu ştiu ce, nu ar mai putea să facă acest lucru în cadrul procesului de confiscare extinsă pe care îl cere decizia Consiliului, JAI, al Uniunii Europene şi care este obligatorie pentru toate statele membre. Deci voi menţine formularea în proiectul de revizuire a Constituţiei.
Mai aflăm din acest comunicat, la punctul 2, că persoanele publice în funcţie de ministru sau de deputat, e vorba de punctele 3 şi 4 din comunicat, prin reducerea imunităţii, au un drept fundamental afectat. Imunitatea nu este un drept fundamental nicăieri în această lume. Şi vreau să cred că în hotărâre nu o să apară că parlamentarilor şi miniştrilor li se afectează un drept fundamental. Nicăieri, în Constituţia României, imunitatea nu este definită ca fiind drept fundamental, nicăieri, în lumea civilizată, imunitatea nu este definită ca drept fundamental. Şi aş vrea să vă reamintesc că poziţia din comunicat, din comunicatul Curţii Constituţionale, este contrară a ceea ce s-a făcut la revizuirea Constituţiei în 2003. Atunci s-a restrâns imunitatea. Deci atunci nu era drept fundamental, dintr-o dată a devenit drept fundamental. Iar acum propunerea mea a fost să limităm imunitatea la activitatea politică parlamentară în Parlament şi în afara Parlamentului, dar la activitate politică. Dacă dai în cap unuia pe stradă, de ce trebuie să ai alt tratament decât cel al oricărui cetăţean? Ca urmare, voi menţine în proiectul ce-l voi transmite Parlamentului ambele propuneri, atât cea privind garanţiile pentru averile ilicite şi scoaterea prezumţiei de licit a averilor de orice tip ar fi ele. Pentru averile licite, există garanţie în Constituţie. Nu este nevoie să dăm o garanţie şi hoţilor, pentru că, de fapt, nu apărăm nimic, nu apărăm interesul public prin această formulare. Interesul public este ca statul să recupereze banii furaţi şi să-i pună la dispoziţia cetăţenilor.
În rest, nu am observaţii majore, legat de punctele de vedere exprimate de Curtea Constituţională, chiar dacă am îndoieli că nu este o soluţie bună mărirea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Ce mi se pare jenant, însă, şi nu pot să nu fac această menţiune: am avut mari speranţe legate de noul CSM. Poziţia cu privire la caracterul licit al dobândirii ca fiind prezumat pentru orice tip de avere, vine exact de la CSM, nu de la Curtea Constituţională. Mă tem că noul CSM s-a îmbolnăvit repede de racilele vechiului CSM. În rest, în ceea ce priveşte Constituţia, sunt mulţumit că propunerile cu privire la implementarea referendumului au fost validate de Curtea Constituţională, că propunerile cu privire la accelerarea proceselor de instalare a Guvernului, de suspendare a Preşedintelui, de clarificare a relaţiei Preşedinte – Prim-ministru în procesul de remaniere au fost acceptate. De asemenea, extrem de important a fost faptul că a fost acceptat ca deficitul bugetar să nu depăşească 3%, iar orice procent de deficit să fie destinat strict investiţiilor şi nu consumului. De asemenea, a fost acceptată extinderea reţinerii pentru 48 de ore şi foarte important, a fost acceptată propunerea de modificare cu privire la judecătorii care trebuie să se supună nu numai legii, dar şi Constituţiei, şi hotărârilor Curţii Constituţionale. Deci, cred că, pe fond, Curtea Constituţională a avut o abordare constructivă în scopul fluidizării relaţiilor între instituţiile statului. În Parlament nu am îndrăznit să fac o asemenea propunere în proiectul de modificare, dar în discursul pe care îl voi avea în Parlament voi face un apel la parlamentari ca în procesul de revizuire a Constituţiei să găsim o formulă să inserăm în Constituţie şi faptul că primul furnizor de prosperitate pentru orice cetăţean este munca. Am prezentat aceste puncte de vedere coaliţiei, care a fost mult mai interesată de evoluţii, şi am primit asigurarea că se vor mobiliza ca pe timpul vacanţei parlamentare să lucreze la proiectul de Constituţie, pentru a analiza atât observaţiile Curţii Constituţionale, cât şi cele ale Consiliului Legislativ. În orice caz, ţin să mulţumesc Curţii Constituţionale pentru nivelul înalt de cooperare şi înţelegere a propunerilor pe care le-am făcut. Nu sunt constituţionalist, echipa cu care am lucrat este o echipă care m-a însoţit în tot mandatul, dar şi oameni care au lucrat la propunerile de revizuire a Constituţiei şi, în acelaşi timp, propunerile pe care le-am făcut reprezintă expresia a mai bine de şase ani de mandat în funcţia de preşedinte al României. Cred că va fi o Constituţie mai clară. Vreau să fiu foarte bine înţeles: eu consider principiile Constituţiei României ca fiind extrem de bune, sănătoase, dar Constituţia are nevoie de nişte ajustări, în mod deosebit, pentru clarificarea relaţiilor între instituţii şi, sigur, ea trebuie adaptată şi evoluţiilor României. Constituţia nu este un act pe care să nu-l mai atingi niciodată. Mai ales cu o ţară care a trecut un lung proces de tranziţie.”
PDF 
