În perioada 17-18 iunie 2011 s-au desfăşurat, la Facultatea de drept a Universităţii din Strasbourg, lucrările celei de-a XV-a ediţie a Zilelor juridice franco-române, cu tema Dreptul comparat în faţa armonizării drepturilor.
Manifestarea a fost iniţiata în 1967, de Societatea de Legislaţie Comparată din Paris împreună cu Institutul de Cercetări Juridice (ICJ) al Academiei Române, Întâlnirile (devenite, din 1980, Zilele), reprezintand cea mai lungă şi rodnică formă de dialog, schimb de experienţă şi de idei între specialiştii în drept din cele două ţări. Ele au îmbogăţit tradiţia multiseculară a colaborării franco-române în domeniul dreptului, contribuind la realuarea sa după cel de-al doilea război mondial, în condiţiile dificile ale „confruntării contrastante”, şi au pregătit şi realizat „continuitatea în schimbare” după 1989.
Timp de 44 de ani, cu o întrerupere forţată de împrejurările istorice, de 9 ani, între 1983 şi 1992, Zilele juridice franco-române au oferit cadrul propice cooperării multilaterale între juriştii români şi juriştii francezi, fiind reprezentate toate sectoarele profesiei dreptului – cadre didactice, cercetători ştiinţifici, magistraţi, avocaţi, înalţi funcţionari – abordându-se într-o perspectivă comparatistă teme prioritare, aparţinând tuturor domeniilor smenificative ale vieţii juridice. În acest context a avut loc un bogat dialog juridic şi instituţional între asociaţiile profesionale, univesităţi, academii, institute de cercetare, structuri jurisdicţionale etc, care a permis mesajului ştiinţific să ajungă în sferele administrative şi politice. Personalităţi marcante ale vieţii juridice din cele două ţări, care au participat la reuniuni, şi-au pus amprenta asupra lucrărilor, aducând contribuţii ştiinţifice importante, ceea ce a facilitat un schimb de idei reciproc avantajos. Enumerăm, dintre acestea, pe românii: Traian Ionaşcu, Ion Vântu, Eugen Barasch, I. Ceterchi, Gr. Teodoru, V.D. Zlătescu, Ion P. Filipescu, Sanda Ghimpu, Constantin Stătescu, Tudor R. Popescu etc., iar dintre francezi, pe: Marc Ancel, René Cassin, Maxime Letourner, Albert Brunois, Roland Drago, Roger Merle, André Breton etc. Reluate în 1992, din iniţiativa ICJ, cu răspunsul afirmativ şi entuziast al Societăţii franceze, Zilele juridice franco-române şi-au propus noi obiective prioritare, legate de dezvoltarea juridică comună a celor două ţări în cadrul Uniunii Europene şi implicaţiile procesului general de mondializare, în primul rând economică.
Organizată de Societatea de Legislaţie Comparată şi Facultatea de drept, ştiinţe politice şi de gestiune a Universităţii din Strasbourg, cu susţinerea Facultăţii internaţionale de drept comparat şi cu cooperarea facultăţilor de drept a Universităţii de stat şi Universităţii Ecologice din Bucureşti şi cea a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, cea de-a XV-a ediţie şi-a propus să exploreze tema provocărilor procesului de armonizare a dreptului în planul dreptului comparat, plecând de la confruntarea rapoartelor naţionale pe problemele de actualitate, prezentate de specialişti din cele două ţări. În justificarea abordării temei dezbătute s-a plecat de la faptul că dreptul comparat cunoaşte o revizuire indiscutabilă. Utilitatea sa practică se demonstrează concret prin numeroase proiecte de armonizare care privesc sectoarele fundamentale ale dreptului public, ca şi ale dreptului privat, fără a mai vorbi de noile domenii, precum protecţia mediului ori drepturile fundamentale. Dar profundele diferenţe culturale care separă ordinile juridice, chiar apropiate, ori supuse aceloraşi reguli internaţionale, nu trebuie să fie subestimate în demersurile de armonizare a drepturilor, altfel riscând a întâmpina rezistenţe, sau chiar înregistra eşecuri.
Manifestarea a cuprins trei secţiuni:
1. Drept civil: Scurte reflecţii asupra procesului de formare a unui drept european al contractelor (Bénédicte Fauvarque-Cosson, profesor la Universitatea Paris II, Secretar general al Societăţii de Legislaţie Comparată); Regimul matrimonial opţional al participării la achiziţiile din timpul căsătoriei stabilit prin Acordul semnat la 4 februarie 2010 între Germania şi Franţa – un model pentru viitoarea armonizare europeană? (Estelle Naudine, profesor la Facultatea de drept a Universităţii din Strasbourg); Cooperarea judiciară în materie civilă şi dreptul comparat (Aladar Sebeny, conferenţiar universitar, Facultatea de drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca);
2. Dreptul mediului: Schimbările climatice şi evoluţia dreptului mediului (prof. Mircea Duţu, Preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, Directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române); Răspunderea juridică în dreptul mediului (raport român: prof. Marilena Uliescu, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române; raport francez: Marie-Pierre Camproux-Duffrène, conferenţiar la Facultatea de drept a Universităţii din Strasbourg);
3. Drept constituţional: Excepţia de neconstituţionalitate în România, după 20 de ani (Simina Tănăsescu, profesor la Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti); Problema prioritară a neconstituţionalităţii în Franţa, după 1 an (Thierry Rambaud, profesor la Institutul de Studii Politice din Strasbourg).
De asemenea, cu aceeaşi ocazie, a avut loc o masă rotundă cu tema Adeziunea Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prezidată de prof. Corneliu Bârsan, judecător la CEDO (la care au participat: Corneliu Liviu Popescu, profesor la Facultatea de drept a Univeristăţii din Bucureşti, Vlad Constantinescu, profesor emerit la Facultatea de drept a Universităţii din Strasburg, Frédérique Berrod, profesor la Institutul de Studii Politice din Strasbourg şi Dorothée Meyer, conferenţiar la Institutul de Studii Europene din Strasburg).
În cadrul fiecărei teme, autorii şi intervenienţii au relevat aspecte semnificative de drept comparat, tendinţe de uniformizare şi puternicele evoluţii de „europenizare” ale reglementărilor sectoriale, în diferite domenii ale dreptului.
PDF 
