JURIDICE PRO
Cariere juridice
 
TRANSCRIPT INTEGRAL Dezbateri JURIDICE.ro: Penalul ține în loc civilul. Până când îl absoarbe cu totul (art. 239 NCP) / 13 octombrie 2014
Invitaţi: Bogdan Bulai, Andrei Iugan, Irina Kuglay, Mihai Mareș, Augustin Zăbrăuțanu. Moderator: Bogdan Dumitrache

Societate cu raspundere limitata vs. societate pe actiuni

20 iulie 2011 | Natalia STEFANITA
30.528 citiri
Print Friendly
 
Studentii la drept nu au voie sa fure

Societatea comerciala reprezinta un organism autonom, caruia legea i-a conferit personalitate juridica care ofera cadrul optim pentru realizarea unor scopuri sociale, satisfacerea unor interese personale ale unor agenti economici. Cadrul juridic general in materia societatilor comerciale este reprezentat de Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale, republicata (denumita in continuare “Legea”) care se completeaza cu prevederile Codului Comercial, Codului Civil, Codului Fiscal si pentru anumite institutii si cu alte prevederi relevante.

Conform Legii, societatile comerciale sunt de mai multe feluri:
a)    societate in nume colectiv;
b)    societate in comandita simpla;
c)    societate pe actiuni;
d)    societate in comandita pe actiuni;
e)    societate cu raspundere limitata;
f)     societate europeana;

De asemenea, precizam ca tot mai des intalnite in practica sunt si alte doua forme moderne de asociere: grupul de interes economic si grupul european de interes european. Regimul lor juridic este reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

In cele ce urmeaza, vom face o analiza comparativa a societatilor cu raspundere limitata (denumita in continuare “SRL”) si societatilor pe actiuni (“denumita in continuare “SA”), acestea fiind cele mai folosite si mai practice forme de exercitare a unei activitati economice.

Definitii

Societatea pe actiuni este societatea al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patromoniul social ; actionarii raspund numai in limita aportului lor. Societatea pe actiuni este o societate de capital, elementul estential il reprezinta cota de capital investita de actionar – intuitu pecuniae.

Societatea cu raspundere limitata este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patromoniul social ; asociatii raspund numai in limita aportului lor. Constituirea societatii se bazeaza pe increderea si calitatile asociatilor – intuitu personae.

Actionari/Asociat si Capital social

Numarul de actionari in SA nu poate fi mai mic de 2. Legea nu impune pentru aceasta forma de societate un numar maxim de actionari.

SRL poate avea un singur asociat. Legea stabileste ca numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.

Atat actionari, cat si asociatii pot fi persoane fizice si persoane juridice avand cetatenie, respectiv, nationalitate, romana si straina.

Capitalul social necesar pentru infiintarea unei SRL nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei; pentru SA capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei si valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. Aportul in numerar este obligatoriu pentru ambele forme. Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic fiind admise la ambele forme de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.

Adunari generale

In cazul SA pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.

Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati

In cazul SRL adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate.

In cazul SA actionarul trebuie sa se abtina de la vot in cazul in care are interese contrare societatii. Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

De asemenea, actionarii care are si calitatea de membru al organului de administrare nu poate vota nici personal, nici prin mandatar in sedinta adunarii generale a actionarilor in care se discuta descarcarea lor de gestiune sau o alta problema legata de persoana sau administratia lor. Totusi, ele vor putea vota insa situatia financiara anuala, daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv.

In cazul societatii pe actiuni atributiile adunarii generale atat ordinare, cat si extraordinare sunt prevazute expres in lege, la fel si posibilitatea delegarii acestora, in timp ce in cazul SRL obligatiile principale ale adunarii asociatilor sunt trecute exemplificativ in Lege, actul constitutiv fiind cel care reglementeaza atributiile speciale ale adunarii asociatilor.

Excludere asociat/actionar

Excluderea reprezinta o sanctiune societara pentru nerespecatrea obligatiilor asumate de asociati/actionari. Legea prevede in mod limitativ cauzele de excludere din societate. Prin urmare, asociatii/actionarii nu vor putea insera in actul constitutiv alte cauze de excludere.

In cazul SA, actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a)    schimbarea obiectului principal de activitate;
b)    mutarea sediului societatii in strainatate;
c)    schimbarea formei societatii;
d)    fuziunea sau divizarea societatii.

Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial, in cazurile prevazute la lit. a)-c) de mai sus, si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la lit. d).

Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

Precizam ca actionarii au dreptul de a solicita cumpararea actiunilor, societatea insa neavand obligatia sa le cumpere.

Poate fi exclus din societatea cu raspundere limitata asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. Excluderea nu inlatura declansarea raspunderii asociatului administrator pentru faptele sale si nici celelalte sanctiuni prevazute de lege si de actul constitutiv.

Asociatul in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a)    in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b)    cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c)    in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

Atat actionarii, cat si asociatii raspund pana la concurenta capitalului social subscris. O alta forma de raspundere poate fi atrasa doar in conditiile limitativ prevazute de lege.

Administrarea SA si SRL

Societatile pe actiuni au un regim special in ceea ce priveste aspectele legate de administrare pentru ca actionarii au posibilitatea sa opteze intre doua sisteme de administrare : fie sistemul unitar, fie sistemul dualist, fara a putea alege ambele sisteme concomitent.

Sistemul uitar se caracterizeaza prin faptul ca exista un singur nivel de administratre si anume cel exercitat de admnistratorul unic sau consiliul de administratie, iar delegarea puterilor de conducere care unul sau multi director este prevazuta in mod exceptional.

Sistemul dualist are un mecanimis bine structurat de conducere si monitorizare, impartit pe doua niveluri de competente : directoratul si consiliul de supraveghere.

SA este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Totusi, societatile a caror situatii financiare fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt obligate sa fie administrate de minimum 3 administratori. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.

Deciziile in cadrul consiliului de administratie se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.

Conform prevederilor Legii, Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, nefiind impus un numar minim sau maxim de directori. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Atunci cand ne aflam in prezenta unei pluralitati de directori, consiliul de administratie are obligatia de a numi pe unul dintre ei director general. Functia de director general poate fi exercitata chiar si de presedintele consiliului de administratie.

In cazul societatilor a caror situatii financiare anuale fac obiectul obligatiei legale de auditare, consiliul de administratie trebuie sa delege conducerea societatii unuia sau mai multi directori, numind unul din ei director general. Directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.

In cazul societatii pe actiuni unele atributiile adunarii generale a actionarilor limitativ prevazute de lege pot fi delegate administratorilor, inclusiv schimbarea obiectului de activitate, exceptand domeniul si activitatea principala a societatii.

SRL este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.

Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii generale a asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.

Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate. In caz de divergenta intre administratori, decizia lor va fi nula. In aceasta situatie asociatii vor decide printr-o hotarare a adunarii generale adoptata cu majoritatea absoluta de voturi prin care vor hotari cu privire la aspectele asupra carora administratorii care lucreaza impreuna nu au reusit sa se pune de acord.

Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.

In cazul in care adunarea asociatilor numeste mai multi administratori acestia nu vor putea colabora ca un veritabil consiliu de administratie, deciziile trebuind a fi luate in unanimitate

Mentionam ca in practica, desi Legea nu prevede aceasta posibilitate in mod expres, in cazul  SRL-ului, se obisnuieste instituirea unui consiliu de administratie.

In cazul SRL, nu exista prevederi speciale privind delegarea conducerii executive, aceasta fiind reglementata prin actul constitutiv.

Conditiile impuse de lege in cazul delegarii atributiilor de conducere de catre Consiliul de Administratie directorilor (conditii de indeplinit de catre directori, administratori, asigurare profesionala, etc) indica SRL –ul drept forma juridica recomandabila in acest caz.

Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 441 din Lege sub sanctiunea nulitatii, administratorul unei societati pe actiuni va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare.

Prevederile sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.

Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor. Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobandire efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul operatiunilor de bursa.

In cazul SRL daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Limitele administratorilor sunt decise de catre adunarea asociatilor si prin actul constitutiv.

Cenzorii

Daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare, societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie de cel putin trei plus un supleant.

Cenzorii sunt numiti si revocati de adunarea generala a actionarilor pentru un mandat de 3 ani si pot fi realesi.

Practic, cenzorii sunt mandatatati sa verifice activitatea desfasurata de administratori, reprezentand un corp intern de control al societatii fiind remunerati cu o indemnizatie fixa determinata prin hotarare adunarii generale ordinara prin care au fost numiti sau prin actul constitutiv..

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Situatiile financiare ale societatilor supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari – persoane fizice sau persoane juridice in conditiile prevazute de Lege.

In cazul SRL-ului, numirea cenzorilor este obligatorie numai in situatia in care numarul asociatilor depaseste 15. In celelalte situatii numirea cenzorilor este lasata la aprecierea asociatilor. Societatile supuse obligatiei de auditare trebuie sa fie auditate de catre auditori financiari.

Obligatiuni

Obligatiunile sunt titluri de valoare emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente. Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni, in timp ce societatea pe actiuni are aceasta posibilitate cu respectarea conditiilor din Lege.

Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei fiind emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.

Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor. Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.

Dividendele

Regimul dividendelor este asemanator pentru ambele tipuri de societate.

Divedenul reprezinta cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat. Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.

Dividendele platite contrar dispozitiilor de mai sus se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.

Cesiunea partilor sociale si a actiunilor

Partile sociale detinite de asociati in cadrul unei societati cu raspundere limitate pot fi transmise catre asociati si catre terti. In cazul transmiterii catre terti cesiunea se va face numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

Hotararea adunarii asociatilor astfel adoptata trebuie va fi depusa la registrul comertului in termen de 15 zile pentru a fi mentionata in registrul si pentru a fi publicata in Monitorul Oficial, partea a IV-a, oferind astfel creditorilor sociali si oricaror altor persoane prejudiciate prin aceasta hotarare posibilitatea de a formula cerere de opozitie in termenul de 30 de zile de la publicare, solicitand instantei repararea prejudiciului cauzat prin cesiunea partilor sociale. De asemeanea, instanta poate dispune ca asociatul care intentioneaza sa cesioneze partile sociale sa raspunda civil daca sunt indeplinite conditiile acestei forme de raspundere.

In lipsa unei opozitii, transmiterea partilor sociale va opera la data expirarii celor 30 de zile de la publicarea hotararii asociatilor in Monitorul Oficial partea a IV-a. In cazul in care a fost formulate o opozitie, transferul va opera la data comunicarii hotararii de respingere a acesteia.

Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.

Fata de terti transmiterea are efect numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.

Inainte de a enumera modurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor trebuie sa facem precizarea ca transmiterea dreptului de proprietate produce efecte in functie de tipul actiunilor transmise.

Astfel, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala (imprimate pe suport fizic) se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata (sunt evidentiate prin inscriere in cont, dovada lor facandu-se printr-un extras de cont) se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator (pot fi emise doar in forma materializata detinatorul acestora fiind recunoscut drept actionar) se transfera prin simpla traditiune a acestora.

Legea permite ca prin actul constitutiv actionarii pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

Orice restrictie cu privire la transferul actiunilor trebuie inserata expres in actul constitutiv.

Reducerea capitalului social

Conform prevederilor Legii in cazul ambelor tipuri de societati capitalul social poate fi redus prin:
a)    micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b)    reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c)    dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, capitalul social mai poate fi redus prin:
a)    scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b)    restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c)    alte procedee prevazute de lege.

Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Majorarea capitalului social

Capitalul social al SA-ului se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.

Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune persoanei desemnate de directorul general al Registrului Comertului numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi.

Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.

Aceasta hotarare trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.

Aporturi in creante nu sunt admise.

Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

In acest sens, legea consacra faptul ca exercitarea dreptului de preferinta aupra actiunilor noi se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat (in functie de sistemul de administrare) daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. Ratiunea acestui drept de preferinta consta in dorinta legiuitorului societar de a mari capitalul social fara schibarea structurii acestuia, cu mentinerea cotelor de participare a actionarilor la capitalul social.

Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.

Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.

Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.

In cazul SRL-ului capitalul social poate fi majorat prin emisiunea de parti sociale noi sau prin majorarea valorii nominale a partii sociale existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura, precum si prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu parti sociale ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.

Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a partilor sociale poate fi hotarata numai cu votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. In cazul majorarii capotalului social.

In cazul majorarii capitalului social asociatii au un drept de preferinta asupra partilor sociale noi doar daca au inscris acest drept in actul constitutiv, intrucat acest drept nu este consacrat prin dispozitiile Legii.

Registrele SA si SRL

In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina prin grija consiliului de administratie sau directoratului, respectiv prin grija organelor in cauza:
a)    un registru al actionarilor;
b)    un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c)    un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere;
d)    un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor;
e)    un registru al obligatiunilor;
f)     orice alte registre prevazute de acte normative speciale.

Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare, precum si cea a actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital.

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat.

Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor si registrului obligatiunilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru.

Procedura de tinere a registrelor in cazul SRL-ului este mult mai simpla pentru ca in cazul acestei forme de societate administratorii, care raspund personal si solidar, trebuie sa tina un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.

Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.

Dizolvarea si lichidarea SRL-ului si SA-ului

Dizolvarea

Incetarea existentei celor doua tipuri de societati impune parcurgerea a 3 faze:

1. Dizolvarea care cuprinde anumite operatii care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii; in cadrul acestui proces, desi puternici afectata, personalitatea juridica a societatii este restansa la activitatile aferente lichidarii si radierii.

2. Cea de a doua etapa – lichidarea – cuprinde acele operatiuni de lichidare a patrimoniului societatii, care privesc plata creditorilor si impartirea soldului intre asociati. In aceasta faza, societatea continua sa-si pastreze o personalitate juridica restansa. Numai dupa parcurgerea fazei dizolvarii se poate trece la faza lichidarii.

Prin exceptie, in cazul SRL-ului asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, prin votul unanim al asociatilor, si modul de lichidare al Societatii, respectiv modalitatile de repartizare si de lichidare ale societatii. O astfel de hotarare poate fi luata numai daca asociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

In aceasta situatie, transmiterea dreptului de proprietate privind bunurile ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. Oficiul registrului comertului va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite.

3.Radierea societatii comerciale presupune incetarea existentei sale ca persoana juridica.

SRL-ul se dizolva prin:
a)    trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b)    imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c)    declararea nulitatii societatii;
d)    hotararea adunarii generale;
e)    hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii;
f)     falimentul societatii;
g)    alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

SRL-ul, pe langa motivele enumare mai sus, se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

SA-ul se dizolva prin :
a)    trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b)    imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
c)    declararea nulitatii societatii;
d)    hotararea adunarii generale;
e)    falimentul societatii;
f)     hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii;
g)    alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

SA-ul se mai dizolva si in situatia in care in urma unor pierderi stabilite prin situatiile financiare, activul net al societatii, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, precum si in situatia in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni. Societatea nu va fi dizolvata daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de dizolvarea, numarul minim de actionari este reconstitutit. Hotararea de dizolvarea se va lua cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati, daca prin actul constituiv nu sunt prevazute alte conditii de cvorum.

Atat in cazul SA-ului, cat si in cazul SRL-ului, Legea prevede ca in caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. Pentru a reveni asupra acestei hotarari in cazul Sa-ului este necesar intrunirea majoritatii de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati ; in cazul SRL-ului este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul in care legea sau actul constitutiv nu prevede altfel.

Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.

Indiferent de forma societatii, dizolvarea trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul dizolvarii prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.

Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii.

Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni, in caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.

De asemenea, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
a)    societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
b)    societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
c)    societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.

Dispozitiile lit. b) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.

Lichidarea

Dispozitii comune

La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare, potrivit legii.

Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza la numirea lichidatorului, persoana desemnata, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare.

Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult un an de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de cate 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat.

Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.

Lichidarea SRL-ului

Numirea lichidatorilor va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.

Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.

Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare.

Dupa terminarea lichidarii SRL-ului, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati, iar asociatul nemultumit poate face opozitie, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare. Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele SRL-ului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

Lichidarea societatilor pe actiuni

Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.

Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pana la inceperea lichidarii. Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.

In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare.

Orice actionar poate face opozitie, in termen de 15 zile de la publicare. Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotararea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti.

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.

Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Orice actionar poate face opozitie.

In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

Constatand indeplinirea conditiilor prevazute de legea insolventei, judecatorul-sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolventei.

Radierea

In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor depune la registrul comertului cererea de radiere a societatii din registrul comertului. Incheierea de radiere se inregistreaza de persoana desemnata de catre directorul general al Oficiului National al Registrului Comertului in Registrul Comertului, se comunica societatii la sediul social, Agentiei Nationale de Administratia Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetente si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de internet a Oficiului Registrului Comertului si la sediul ofciului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.

In loc de concluzii

Indiferent de forma societatii, (SA sau SRL), pe care o vor infiinta, actionarii/asociatii vor trebui sa ia in calcul aspectele care le diferentiaza si care ii pot profita mai mult in functie de strategia sa de business. Din momentul exercitarii optiunii pentru o forma sau alta se instituie in sarcina tuturor organelor statutare obligatia respectarii prevederilor legale, atat pentru constituire, cat si pentru functionarea societatii si atingerea scopului pentru care a fost infiintata societate.

Natalia STEFANITA
avocat CIUCAN & ASSOCIATES


Cuvinte cheie: , , ,
UJMAG


Dumneavoastră ce părere aveți?

кредит наличными онлайнтинькофф кредитная карта Return to Top ▲Return to Top ▲