Arii de practică
Litigii menu ArbitrajContencios constituţionalContencios administrativContravenţiiDrept penalExecutare silităMediereProcedură civilă
Business menu Achizitii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiDrept comercialEnergieFiscalitate
Fuziuni & AchiziţiiHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăJocuri de norocPiaţa de capitalProprietate intelectualăProtecţia mediului
Relaţii de muncăSocietăţi ⁞⁞ Drept civil menu FamilieDrept internaţional privatDreptul Uniunii EuropeneDrept internaţional publicInternet
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
JURIDICE

CLUB
JURIDICE
Mihai COSTACHE [Avocat]    Andrei PAP [Redactor]    Cătălin GHERZAN [Avocat]    Mihaela MAZILU-BABEL [Redactor]    Sorin FILDAN [Consilier juridic]    Ioan Mihai TĂNASE [Avocat]    Paul Augustin PUȘCAȘ [Avocat]    Dr. Răzvan VIORESCU [Avocat]

ICCJ. Motivarea hotararii judecatoresti

9 noiembrie 2011 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABA
6.843 citiri
Print Friendly
 

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 4222 din 25 noiembrie 2010 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect lipsa de motivare a deciziei recurate) că, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, chiar dacă dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale impun instanţelor naţionale să-şi motiveze deciziile (cauza Boldea vs. Romania), această obligaţie nu presupune existenţa unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esenţiale care au fost supuse spre judecată instanţei, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunţării acesteia. În acest sens, instanţa de apel nu se poate limita să preia total sau parţial motivarea instanţei de fond, ci trebuie sa analizeze din nou cauza si sa răspundă argumentat la criticile şi mijloacele de apărare invocate de părţi. Or, în cauză se constată că instanţa de apel nu a analizat punctual criticile invocate de către cele două inculpate, cu trimitere la probele administrate în cauză, limitându-se doar la aprecierea că „situaţia de fapt şi încadrarea juridică au fost corect stabilite, iar din probe rezultă că acestea au comis faptele deduse judecăţii”, fiind astfel necesară casarea deciziei atacate pentru motivul de casare prevăzut art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Corina CIOROABĂ


Cuvinte cheie: , ,

Lasă un răspuns

Return to Top ▲Return to Top ▲
Dezbateri juridice