Achizitii publice

ICCJ. Persoana fizica autorizata. Patrimoniul de afectatiune. UPDATE: Nota Radu Rizoiu

21 noiembrie 2011 | Radu RIZOIU, Corina CIOROABA
8.963 citiri
Print Friendly
 

Catalog profesional: avocați (arii de practică), consilieri în proprietate industrială, consilieri juridici, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți legislația muncii, mediatori, notari publici, practicieni în insolvență, traducători

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 1072 din 31 martie 2009 pronunţată în recurs de Secţia comercială a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes) că, potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 (privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale), persoana fizică autorizată (PFA) are un statut de entitate juridică diferit de cel al persoanei fizice şi că PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi în completare cu întregul său patrimoniu. În speţă, imobilul a fost cumpărat şi înscris în cartea funciară pe numele persoanei fizice autorizate, fiind folosit pentru desfăşurarea activităţii comerciale a acesteia, astfel că nu este necesar consimţământul soţiei la momentul înstrăinării bunului, întrucât bunul nu face parte din patrimoniul comun al soţilor.

Corina CIOROABĂ

* * *

Notă: Datele prezentate in speta sunt extrem de interesante ca exemplu de scoala pentru teoria moderna a patrimoniului. Asa cum a demonstrat conferinta Teze si Antiteze de la Cluj, OUG 44/2008 (“OUG44″) pare a fi incompatibila cu Noul Cod civil (“NCC”). Voi incerca (extrem de lapidar – sub forma acestui comentariu) sa explic sistemul NCC si locul OUG44 in acest sistem. Desi cauza a necesitat aplicarea Vechiului Cod civil (si ar fi impus si aplicarea Codului familiei), principiile de baza sunt aceleasi, doar forma lor de exprimare a fost rafinata in NCC…

Avocati pledanti

O precizare prealabila: din decizie nu rezulta daca a fost efectuata vreo analiza a modului de dobandire a imobilului de catre PFA (persoana fizica, stare civila: casatorit, supusa regimului legal al comunitatii de bunuri). O asemenea analiza ar fi putut explica modul in care imobilul a intrat in patrimoniul sau si eventuala operare a subrogatiei reale… Faptul ca numai comerciantul inregistrat ca PFA putea achizitiona spatiul in temeiul Legii nr. 550/2002 nu ofera o imagine completa a regimului bunului in cauza.

Unicitatea patrimoniului ramane un principiu nealterat de la scrierile lui Aubry si Rau incoace. Noul Cod civil nu modifica acest principiu: orice persoana este titulara unui (singur) patrimoniu (art. 31 alin. (1) NCC) si orice patrimoniu necesita un titular (art. 777 si art. 792 NCC). Ceea ce consacra Noul cod civil in terminis este posibilitatea de a stabili diviziuni ale patrimoniului. In treacat fie spus, aceasta posibilitate exista si sub imperiul vechii legislatii, Codul familiei si OUG44 continand exemple in acest sens.

Diviziunile patrimoniului poarta numele generic de “mase patrimoniale” (art. 31 NCC). Ele constituie veritabile patrimonii in miniatura, alcatuite din drepturi si obligatii care au legatura intre ele si in cadrul carora functioneaza regula subrogatiei reale cu titlu universal (art. 2324 NCC). Ele reprezinta universalitati de drept (juridice) spre deosebire de universalitatile de fapt care sunt doar colectii de bunuri (art. 541 NCC). Masele patrimoniale au insa un titular unic – titularul patrimoniului in cadrul caruia au fost operate aceste diviziuni (art. 32 NCC).

Anumite mase patrimoniale pot constitui (in temeiul legii) patrimonii de afectatiune (art. 31 NCC). In functie de modalitatea de afectare, patrimoniul de afectatiune poate fi (i) comercial (art. 2 pct. (j) OUG44); (ii) profesional (art. 33(1) NCC); si (iii) fiduciar (art. 773 NCC).

Fata de aceste clasificari, paratul T.E. din speta avea un patrimoniu (unic) divizat in trei mase patrimoniale distincte:
(a) masa bunurilor comune (afectat de modalitatea devalmasiei cu sotia T.A.);
(b) masa bunurilor proprii personale;
(c) masa bunurilor proprii profesionale constituita drept patrimoniu afectat exercitarii activitatilor comerciale autorizate.

Dincolo de aceasta divizare, T.E. ramane o unica persoana, persoana nefiind susceptibila de divizare sau multiplicare juridica. Aici consideram ca rationamentul instantei are o mica lacuna, atunci cand afirma ca “persoana fizica autorizata are un statut de entitate juridica distinct de cel al persoanei fizice”. Persoana este una singura si are un singur statut juridic. Patrimoniul sau insa poate fi supus unei divizari si fiecare masa patrimoniala poate avea un statut juridic distinct. Oricat de seducatoare este ideea unei persoane cu mai multe personalitati (juridice) si oricat incearca organele fiscale sa acrediteze ideea ca orice profesionist persoana fizica este un schizofrenic cu personalitate multipla, Noul Cod civil ne aduce cu picioarele pe pamant, explicand ca persoana este unica, si la fel este si patrimoniul sau. Prin urmare, mutarea unui drept dintr-o masa patrimoniala in alta nu reprezinta instrainare (art. 32), iar constituirea patrimoniului de afectatiune se realizeaza prin simplul act unilateral al persoanei fizice. Dispar astfel in negura vremii “contractele” (de comodat, de locatiune, de vanzare-cumparare) incheiate de X, persoana fizica, pe de o parte, cu X, PFA, pe de alta parte.

Un ultim comentariu: daca imobilul achizitionat facea parte din masa bunurilor comune, T.E. il putea afecta comertului sau doar cu acordul sotiei, T.A. (art. 345 NCC).

Radu RIZOIU

UJMAG Tabarca

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale


Tags: , , , ,

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul de Mediere
Baroul Ilfov
Colegiul Consilierilor Juridici
ARDAE
ELSA Romania
CCIR
Wolters Kluwer Romania

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,136 secunde.