TOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGAL
www.dreptcivil.ro

ICCJ. Cerere reconventionala. Lipsa legaturii cu cererea principala. Consecinte

24 noiembrie 2011 | Corina CIOROABA
3.470 citiri
Print Friendly
 

Catalog profesional: avocați (arii de practică), consilieri în proprietate industrială, consilieri juridici, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți legislația muncii, mediatori, notari publici, practicieni în insolvență, traducători

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 5271 din 20 noiembrie 2009 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect recursul împotriva sentinţei de repingere a cererii reconvenţionale) că, cererea reconvenţională este un act procedural prin care pârâtul urmăreşte valorificarea unui drept propriu faţă de reclamant şi, pentru a fi admisibilă, este necesar să aibă legătură cu cererea principală. Când însă între cele două cereri nu există legatură de cauzalitate, instanţa nu poate  analiza cererea reconvenţională, ci trebuie să disjungă această cerere, care îndeplinind toate condiţiile unei cereri de chemare în judecată, va forma obiectul unui nou dosar. În speţă, instanţa de fond a constatat că cererea reconvenţională nu are legătură directă cu acţiunea principală, însă în loc să decidă disjungerea acesteia, a respins-o ca neîntemeiată, motiv pentru care Înalta Curte a admis recursul şi a casat  în parte sentinţa atacată, respectiv în ceea ce priveşte pronunţarea asupra cererii reconvenţionale, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Corina CIOROABĂ

UJMAG Tabarca

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro    Pierdut instanță de executare. Găsitorului recompensă    Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale


Tags: , , , ,

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul de Mediere
Baroul Ilfov
Colegiul Consilierilor Juridici
ARDAE
ELSA Romania
CCIR
Wolters Kluwer Romania

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,123 secunde.