In Monitorul Oficial nr. 475 din 1 iunie 2006 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 7 din 20/02/2006 privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, referitoare la incetarea de drept a masurilor preventive.
Recursul in interesul legii a fost prilejuit de aplicare neunitara a dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, in ceea ce priveste efectele neverificarii de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in art. 160b alin. 1 si in art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.
Unele instante au considerat ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in textele de lege mentionate, atrage sanctiunea nulitatii relative cu consecintele prevazute in art. 197 alin. 1 si 4 C.pr.pen.
Alte instante, dimpotriva, au decis ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, la termenele prevazute in art. 160b alin. 1 si in art. 160h alin. 2 si 3 C.pr.pen., a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.
Inalta Curte a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Astfel, Inalta Curte a aratat ca prin art. 140 alin. 1 lit. a) C.pr.pen. se instituie incetarea de drept a masurilor preventive la expirarea termenelor prevazute in lege sau stabilite de organele judiciare, instanta avand obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui arestat. In acelasi sens sunt dispozitiile art. 23 alin. (6) din Constitutie, precum si dispozitiile art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
In continuarea rationamentului, se arata ca nerespectarea termenelor care stabilesc periodicitatea cu care instanta verifica, in cursul judecatii, legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive (de 60 de zile pentru inculpatul major, 40 de zile pentru inculpatul cu varsta intre 16 si 18 ani, respectiv 30 de zile pentru inculpatul intre 14 si 16 ani) ar lipsi de continut nu numai dispozitiile din Codul de procedura penala care le instituie, ci insesi prevederile constitutionale si reglementarile internationale la care Romania este parte, ceea ce ar fi inadmisibil.
De asemenea, neconstatarea nulitatii masurii arestarii preventive luate in cazul cand instanta nu se conformeaza dispozitiilor obligatorii referitoare la verificarea periodica a legalitatii si temeiniciei unei atare masuri ar contraveni si prevederilor art. 197 alin. 4 teza finala C.pr.pen., potrivit carora se iau “in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei”.
Prin urmare, pentru garantarea dreptului fundamental la libertate si la siguranta persoanei, se impune concluzia ca neregularitatea nu se poate indrepta decat prin incetarea de drept a masurii arestarii preventive, ca efect al nerespectarii termenelor imperative privind verificarea legalitatii si temeiniciei acesteia.
Redam dispozitivul hotararii:
“Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, stabilesc:
Neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului major inainte de implinirea duratei de 60 de zile, la care se refera art. 160b alin. 1 din Codul de procedura penala, a inculpatului minor cu varsta intre 14 si 16 ani inainte de expirarea duratei de 30 de zile prevazute in art. 160h alin. 2 din Codul de procedura penala, iar a inculpatului minor mai mare de 16 ani inainte de expirarea duratei de 40 de zile prevazute in art. 160h alin. 3 din Codul de procedura penala atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate. (…)”














