Litigii menu Arbitraj | Contencios constituţional | Contencios administrativ | Contravenţii
Executare silită | Mediere | Penal | Procedură civilă
Drept civil menu Familie | Drept internaţional privat
Drept internaţional public | Dreptul Uniunii Europene
Business menu Achizitii publice | Afaceri transfrontaliere | Asigurări | Banking | Concurenţă | Construcţii | Energie | Fiscalitate | Fuziuni & Achiziţii
Health & Pharma | Infrastructură | Insolvenţă | Internet | Mediu | Piaţa de capital | Proprietate intelectuală | Relaţii de muncă | Societăţi
Societăţi
Cărţi | Profesionişti
JURIDICE
Dezbateri
Între respectul legalității și presiunea șefului: consilierul juridic | irela Dragu, Lucian Florescu, Florin Roșu, Bianca Vlad. Moderator: Andrei Săvescu | Luni, 25 mai, ora 20:00, CCIR Business Center, et. 4, Amfiteatrul Al. I. Cuza

De omnibus dubitandum es

4 februarie 2013 |
1.766 citiri
Print Friendly
 
JURIDICEDezbateri juridice | Free@JURIDICE.ro
Club* membrii Clubului au acces la transcrierea dezbaterilor (peste 2.000 de pagini, pana acum)

Cand am terminat facultatea de drept, priveam cu speranta spre Marele Scaun. Marele Scaun gazduia, in viziunea mea, oameni chemati sa imparta dreptatea – degraba stiutori de drept.

Fara a face in continuare o expunere a frustrarilor inerente unui inceput de cariera, gasesc ca este de bun simt ca atunci cand ceea ce reprezinta justitia si cum este impartita ea iti provoaca un tumult intern – codan – nimic de zis – dar tinut in frau- trebuie sa faci apel la vox populi, altfel aceste trairi capata valente pernicioase.

Am nadejdea ca un astfel de apel nu va fi interpretat drept o etichetare a intregului sistem, ci va fi citit si analizat drept ceea ce este, respeciv un binemeritat castigat drept la libera exprimare.

Motivul determinant al acestor randuri este dat de o solutie a unei instante nationale[1] care a admis un recurs declarat impotriva unei hotarari irevocabile.

Oare nu stim toti ca impotriva hotararilor judecatoresti se pot exercita caile de atac prevazute de lege prin dispozitii imperative, de la care nu se poate deroga?

In raport de aceste dispozitii nu cumva recursul declarat impotriva unei hotarari irevocabile a unei instante este inadmisibil, o asemenea hotarare nefiind susceptibila de a fi atacata cu recurs?

Sediul materiei (art. 299, coroborat cu art. 377 Cod procedura civila) stabileste in clar care este categoria hotararilor susceptibile de a fi atacate cu recurs respectiv numai acele hotarari definitive date fara drept de apel, cele date in apel, precum si hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala, in conditiile prevazute de lege.

Reglementarea legala a cailor de atac nu este lapidara pentru a lasa loc interpretarilor.

De altfel nu exista o practica eterogena la nivelul instantelor si nici nu ar putea exista fata de caracterul clar al Codului de procedura civila.

Pentru clarificare: decizia prin care s-a admis recursul a fost pronuntata urmare a recursului formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a admis cererea de incuviintare silita a unui Titlu Executoriu European de catre societatea ale carei parti sociale erau detinute de debitor.

Dispozitiile legale incidente sunt cele cuprinse in Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2010 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala, instrument legislativ comunitar, cu caracter imperativ si aplicare directa, in sensul ca statele membre nu pot deroga de la dispozitiile sale si nu isi pot folosi puterea discretionara in implementarea lui.

In vederea atingerii obiectivului liberei circulatii a hotararilor in materie civila si comerciala regulamentul statueaza (i) recunoasterea de plin drept a hotararilor pronuntate intr-un stat membru fara sa fie necesara recurgerea la o alta procedura si (ii) executarea silita rapida si simpla a hotararilor pronuntate intr-un stat membru in urma unor verificari pur formale ale documentelor furnizate.

Astfel, atunci cand o instanta romana este solicitata in vederea recunoasterii si/sau executarii unei hotarari straine, pronuntata intr‐un stat membru al Uniunii Europene, aceasta va aplica regulile cuprinse in Regulamentele sus-mentionate, daca obiectul hotararii intra in domeniul de aplicare al acestora.

Totodata, exista in dreptul intern (art. 373 ind. 1 Cod de procedura civila) dispozitii care stabilesc ca instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite printr-o incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.

Decizia instantei de recurs ignora sub aspect obiectiv inexistenta la indemana partilor raportului executional a unei cai de atac directe atunci cand se admite cererea de incuviintare a executarii silite (fara ca acest lucru sa conduca la ideea ca aceasta incheiere nu ar putea fi anulata pe calea unei contestatii la executare-care nu reprezinta o cale de atac [2]), iar sub aspect subiectiv lipsa calitatii procesuale active a recurentului, intrucat atat Regulamentul mai sus amintit cat si Codul de procedura civila confera calitatea procesuala in vederea respectarii dreptului la aparare doar debitorului sau creditorului, singurii indreptatiti sa introduca o actiune, in procedura contradictorie, impotriva hotararii de incuviintare a executarii, in cazul in care considera ca unul din motivele de neexecutare este indeplinit.

Dreptul la actiune ii este recunoscut doar creditorului in cazul in care hotararea de incuviintare a executarii este respinsa.

Or in cauza, persoana care a formulat recurs nu era parte a raportului juridic executional, fiind discutabila posibilitatea de a fi catalogat tert poprit. Spun asta pentru ca la o exegeza juridica a raportului executional, societatea ale carei parti sociale urmau a fi poprite nu poate fi catalogata drept tert poprit (fata de posibilitatea creditorilor de a popri in timpul vietii societatii doar acele parti care li s-ar cuveni asociatilor din lichidare – evident prin lichidare asociatilor nu le revin parti sociale) si fata de obligatia instantei de a stabili cu precadere si existenta celor doua raporturi juridice specifice popririi, respectiv primul intre creditorul popritor si debitor, iar cel de-al doilea intre debitor si tert, raport in care tertul este debitor al celui urmarit de creditorul popritor.

Este evident ca aceasta analiza a scapat instantei intrucat, desi cu privire la partile sociale se poate constata existenta unui drept al creditorului de a le urmari (intrucat sunt bunuri aflate in patrimoniul debitorului sau), nu acelasi lucru se poate stabili si in ceea ce o priveste pe societatea care detine partile sociale ale carei urmariri a fost incuviintata intrucat partile sociale nu sunt in patrimoniul acesteia, iar fata de acestea nu se poate stabili vreo obligatie de a le transfera ( nici in present nici in viitor).

De altfel, scopul popririi este de a indisponibiliza sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului poprit de tertul poprit sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Or, daca partile sociale sunt deja in patrimoniul debitorului (debitorul fiind asociatul societatii care a formulat recurs) este evident ca justetea calificarii drept tert poprit a societatii ale carei parti sociale urmau a fi urmarite, fata de actele de executare care vizeaza partile sociale este criticabila.

Calitatea de tert poprit a contestatoarei se poate discuta cel mult fata de pozitia acesteia de societate obligata in temeiul prevederilor art. 67 din Legea nr. 31/1990 sa distribuie cote parti din profitul acesteia proportional cu cota de participare la capitalul social varsat exprimata in parti sociale.

Prin urmare, in cauza se putea pune problema in fazele ulterioare a executarii silita a unei calitati procesuale active in formularea unei contestatii la executare justificata pe existenta in ceea ce o priveste a unei vatamari care rezulta din actele de executare, fiind deci tert fata de raportul executional (art. 399 Cod procedura civila).

Insa articolului care permite tertilor vatamati printr-o masura gresita si ilegala de executare sa formuleze contestatie la executare i se opun conditiile generale de formulare a oricaror actiuni civile respectiv inter alia justificarea unui drept sau a unui interes si nu fara importanta existenta acestui cadru procesual. Or in cauza nu ne aflam in aceasta etapa.

Astfel, contestatia la executare poate fi exercitata si de tertii vatamati printr-o masura gresita sau ilegala de executare numai in masura in care pot justifica posibilitatea producerii unui prejudiciu ce li s-ar putea crea prin continuarea executarii, in caz contrar contestatia introdusa de ei urmand sa fie respinsa ca lipsita de interes.

Fata de imposibilitatea determinarii dreptului pe care contestatoarea il invoca si nici macar a unei vatamari, acesteia nu ii era permis sa intervina in procedura executionala.

Iertata imi fie indrazneala de a pune sub indoiala elementele care au fost de natura a forma convingerea instantei ca se impune reformarea incheierii prin care s-a incuviintat executarea silita, dar ma tem ca aceasta a uzat de alte notiuni si reguli decat cele enuntate de Codul de procedura civila.

De ce trebuie ca noi, restul atunci cand avem de-a face cu justitia sa ne simtim parte a universului gidian?


[1] Curtea de apel Pitesti, Decizia civila nr.1338/2012, nepublicata
[2] Decizia nr.130 din 4 noiembrie 2002, ICCJ, Completul de 9 Judecatori, www.scj.ro


Ana-Maria CUCEA
Avocat


Cuvinte cheie: , , , ,
JURIDICECursuri
28-31 mai: Managementul și gestiunea deşeurilor    2-15 iunie: Curs Inspector Salarii    2-17 iunie: Curs Manager Sistem de Mediu    28-31 mai: Managementul riscului şi guvernanţa corporativă    28-31 mai: Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene    28-31 mai: Expert Legislaţia Muncii    28-31 mai: Noutăți legislative în contabilitatea instituțiilor publice    4-7 iunie: Practica actualizării și monitorizării sistemului de control intern/managerial în instituțiile publice    8-9 iunie: Formare secretari notariali    4-7 iunie: Managementul comunicării, relaţiilor publice şi situaţiilor de criză    4-7 iunie: Funcționar administrativ    4-7 iunie: Expert achiziţii publice    4-7 iunie: Tehnician proiectant urbanism și amenajarea teritoriului    9 iunie - 7 iulie: Curs Expert Accesare Fonduri Structurale    26 iunie - 9 august: Curs Intensiv Admitere Magistratură și INM    12-14 iunie: Cursul Intensiv de Raţionament Logic pentru Examenele de Admitere în Magistratură    iulie: Cursul Intensiv de Pregătire pentru Examenul de Admitere în Barou    iulie: Cursul Probă Interviu pentru Examenele de Admitere în Magistratură, Barou şi Notariat    iulie: Cursul Complet de Pregătire pentru Examenul de Magistratură şi INM    iulie: Cursul Intensiv de Pregătire pentru Examenul de Admitere în Notariat    20 iulie - 3 august: Curs Auditor de Calitate


JURIDICECărţi juridice

Lasă un răspuns

Return to Top ▲Return to Top ▲
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
Consiliul Superior al Magistraturii
Centrul de Studii de Drept European
Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii
Uniunea Colegiilor  Consilierilor Juridici
Camera de Comerti si Industrie a Romaniei
Curtea de Arbitraj Comercial si Maritim Constanta
Centrul de Excelenta Academica
Baroul Ilfov
Centrul de Strategii Aplicate
ARDAE
Consiliul de Mediere
Universitatea Romano-Americana
Universitatea Lucian Blaga- Sibiu - Facultatea de Drept Simion Barnutiu
Universitatea Alexandru Ioan Cuza - Facultatea de Drept
Universitatea de Vest - Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative
ELSA Romania
ELSA Bucuresti
ELSA Oradea
ELSA Cluj
ELSA Timisoara
Asociatia Studentilor in Drept
UN YOUTH ROMANIA
Liga Studentilor Romani din Strainatate
GRIMBERG
GRIMBERG
isoLEX
Wolters Kluwer Romania
CLUB T
ESET
GRIMBERG
Wolters Kluwer Romania
BONDOC & ASOCIATII
PIPEREA & ASOCIATII
SAVESCU & ASOCIATII
BONDOC & ASOCIATII
DLA Piper
POPESCU LAW GROUP
STANCULESCU GABUREAC
SERBAN & ASOCIATII
KINSTELLAR
SORA & ASOCIATII
CATUNA & ASOCIATII
RADULESCU MUSOI
OGLINDA NEMES VOICU
CRISTINA GHICA
FRUNZA & ASOCIATII
DOBRINESCU DOBREV
VILAU & ASOCIATII
IONESCU SAVA
DUNCEA STEFANESCU & ASOCIATII
SINESCU NAZAT
DRAGOMIR & ASOCIATII
VASILIU MICLEA
LEAUA & ASOCIATII
CMS Romania

Dezbateri juridice