Publicare anunt
Dreptul familiei
www.dreptulfamiliei.ro
Ultimele apariţii editoriale | Avocaţi specializaţi

Mediere pentru negocierea planului parental

29 aprilie 2013 |
 | 2 comentarii
2.743 citiri
Print Friendly
Noile Coduri Penale Olanesti

Plan parental pentru custodie comună

Conform noului Cod Civil, în România, părinții pot exercita în comun autoritatea părintească asupra copiilor lor, adică să aibă custodie comună. Drept consecință, după divorț, părinții care au optat pentru această variantă vor trebui să decidă împreună în ceea ce privește creșterea, educația, învățătura și alte aspecte importante din viața copilului, indiferent dacă minorul locuiește cu unul sau cu celălalt părinte. Un lucru foarte important este relevat de studiile psihologice recente, care arată că sănătatea emoțională a copilului este legată de legătura stabilă și previzibilă cu fiecare dintre cei doi părinți ai săi și nu de un anume domiciliu stabil[1]. Iar implicarea părintelui în viața curentă a copilului dată de posibilitatea legală de a decide soarta minorului este o metodă bună de a menține legătura părinte-copil funcțională. Un exemplu de hotărâre judecătorească care să recomande domiciliu alternativ găsim în jurisprudența din Canada[2], document tradus în română.

Custodia comună presupune un efort mai mare și o colaborare mai strânsă între părinții divorțați, însă are implicații benefice emoționale majore pentru copil. Modalitatea prin care cei doi părinți decid în prezent cum vor conlucra pe viitor în cadrul custodiei comune se materializează într-o înțelegere numită Plan Parental. Detalierea planului parental permite părinților să stabilească un protocol clar de colaborare pentru diverse situații de viață, să definească reguli prin care vor lua în viitor deciziile privind minorul și în acest fel să evite neplăcerile ulterioare. De multe ori, însă, în momentul divorțului relațiile dintre părinți sunt degradate într-atât de mult încât cei doi nu mai pot dialoga decât prin intermediari.

Negocierea planului parental în mediere

În acest caz de comunicare deficitară, mediatorul va facilita negocierile dintre cei doi părinți, îi va ajuta să-și spună oful (aplicând ascultarea activă în particular cu fiecare dintre ei) și să simtă că cineva le înțelege sentimentele și emoțiile. Oamenii care simt că sunt înțeleși au o mai mare disponibilitate de a înțelege pe cei din jurul lor, iar acest lucru le crește capacitatea de a gândi rațional pentru a lua cele mai bune decizii pentru binele copiilor lor.

Ideal ar fi ca părinții să se informeze în prealabil și să știe care sunt situațiile viitoare pe care vor trebui să le gestioneze în comun după divorț, astfel încât să le discute de față cu mediatorul și să ajungă la un acord. Dacă părinții însă nu s-au documentat anterior medierii, mediatorul plasează părțile în diverse contexte la care aceștia nu s-au gândit adresând întrebări de tipul: „Dar în cazul problemei X v-ați gândit cum veți proceda?”. O astfel de abordare lasă părților posibilitatea să aleagă dacă pentru ei este relevantă problema X și dacă merită discutată. Dacă pentru cel puțin unul dintre cei doi problema este importantă, atunci ea trebuie rezolvată prin mediere. Drept exemple de astfel de probleme pot fi:

- modalitatea și locul transferului copilului de la un părinte către celălalt la finalul vizitei la celălalt părinte;
- cum și cu cine își va petrece copilul ziua de naștere; în cazul în care se organizează o petrecere de zi de naștere, cum se decide acest lucru de către părinți și cum contribuie cei doi la cheltuielile cu petrecerea;
- cum se va lua decizia asupra bonei cu care va sta copilul și cum vor fi susținute aceste cheltuieli;
- care dintre părinți va decide asupra școlii pe care să o urmeze copilul; cum se va contribui la cheltuielile cu școala și cum se va face schimbul de informații privind situația școlară.

Cu cât mai detaliat este un plan parental, cu atât mai multe lucruri au fost agreate de către părinți în avans. De exemplu, în jurisprudența Judecătoriei Deva, în cadrul dosarului 9117/221/2011[3]părțile au convenit prin mediere asupra exercitării autorității părintești în comun, însă planul de vizitare a minorei de către tată este lăsat nespecificat, menționându-se doar părțile sunt de acord ca tatăl să viziteze minora sau să o aducă la domiciliul său, să aibă o relație permanentă cu aceasta, la o dată și oră dinainte stabilite cu mama copilului. Minora va petrece și vacanțe, sărbători de iarnă, zile de naștere împreună cu tatăl, conform înțelegerii părinților. În această speță avem un caz fericit în care părinții reușesc să colaboreze și au încredere unul în celălalt spre binele copilului, stabilind de comun acord că vor agrea pe cale amiabilă momentele de vizitare. Faptul că cei doi parteneri nu au mai revenit la judecată până în momentul publicării acestui articol, ne confirmă faptul că cei doi părinți au luat o decizie înțeleaptă. Din păcate, însă, nu de puține ori sunt situațiile în care unul dintre părinți revine în instanță pentru că celălalt nu a respectat o hotărâre judecătorească privind planul de vizitare sau plata pensiei.

În jurisprudența judecătoriei Sectorului 5, în dosarul 16485/302/2011[4] părinții au decis la mediere să-și exercite în comun autoritatea părintească, domiciliul copilului a fost stabilit la mamă, iar tatăl are un program de interacțiune mult mai larg și mai bine definit. Astfel, hotărârea judecătorească include aspectele agreate de cei doi la mediere și anume încuviințează ca petentul să-și exercite dreptul de a avea legături personale cu minora astfel: prin lăsarea minorei în grija tatălui, respectiv la locuința acestuia, a bunicilor paterni, precum și în orice loc în care s-ar afla acesta (în țară sau în străinătate) trei zile pe săptămână, respectiv în zilele de marți, joi și sâmbătă între orele 14 și 20; pe perioada vacanțelor școlare, în timpul concediului de odihnă al tatălui și cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și Paști, câte două săptămâni […]. În acest caz părinții au preferat să stabilească în cadrul medierii detaliile legate de menținerea legăturilor, aceștia însă au omis aspecte precum modalitatea și locația în care este transferat copilul de la un părinte către celălalt, aspecte legate de grădiniță și școlarizare și altele. Faptul că acești părinți nu au mai revenit în instanță până în acest moment este totuși un indiciu că au luat o decizie înțeleaptă.

Componentele unui plan parental detaliat

O propunere de Plan Parental foarte detaliat îl găsim la Asociația Română pentru Custodie Comună[5]. Personal, salut efortul depus de voluntarii acestei asociații care au făcut un lucru minunat punându-l gratuit la dispoziția tuturor.

Acest plan parental acoperă majoritatea situațiilor pe care le pot întâlni doi părinți în anii care vor urma până la majoratul copilului lor; planul poate fi consultat gratuit de către părinții care divorțează sau poate fi utilizat de către mediatori și avocați. De exemplu, în jurisprudența Judecătoriei Sectorului 3, în dosarul 11026/301/2011[6] găsim o decizie judecătorească bazată pe un acord de mediere întocmit conform planului parental propus de către ARPCC. Până în acest moment, părțile din respectivul dosar nu au mai revenit în instanță.

Punctele principale ale planului parental propus de ARPCC sunt rezumate mai jos:

  1. Exercitarea autorității părintești pentru fiecare copil minor.
  2. Locuința copiilor după divorț.
  3. Educația copilului pentru școală/grădiniță, after-school, meditații școlare, activități extrașcolare: cine îl înscrie, procentul contribuțiilor, schimb de informații școlare.
  4. Îngrijirile medicale: cine ia decizia, procentul contribuțiilor, schimb de informații medicale.
  5. Religia copilului.
  6. Programul de vizitare în perioadele școlare: săptămână, week-end.
  7. Programul de vizitare în perioada vacanțelor școlare: vacanța de vară, vacanța de toamnă, vacanța de iarnă (Crăciun/Revelion), vacanța inter-semestrială, vacanța de primăvară (de Paște).
  8. Programul de vizitare de sărbători naționale, zile semnificative: Revelion, Crăciun, 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 1 mai (Ziua Muncii), 1 decembrie (Ziua Marii Uniri), 6 decembrie (Moș Nicolae), ziua de naștere a mamei, a tatălui, ziua de naștere a minorului (decizie organizare petrecere, procent contribuție).
  9. Concedii, deplasare: în afara județului, țării UE, etc.
  10. Transferul copilului și returnarea lui după vizita la celălalt părinte: modalități, locație, moment.
  11. Îngrijirea copilului de către bonă: cine alege bona, procent contribuții, schimb informații; îngrijirea copilului de către rude; îngrijirea copilului în caz de absență îndelungată a părintelui.
  12. Comunicarea între copil și părintele separat, menținerea legăturilor cu membrii familiei extinse precum bunici sau unchi și mătuși: reguli, modalitate, procentul contribuțiilor la cheltuieli.
  13. Accesul părintelui nerezident la reședința minorului.
  14. Costuri – contribuția părinților la: creșterea copilului pentru mamă și tată (contribuții în natură și în bani), îmbrăcăminte și bunuri de folosință îndelungată, educație și extrașcolare; modalitatea de executare a obligației de întreținere.
  15. Cine are ultimul cuvânt în legătură cu: activitățile școlare, activități extrașcolare/sportive, decizii medicale importante dar nu urgente, măsuri de disciplinare a copilului, altele.
  16. Cum se modifică acest plan parental: modificări temporare, modificări definitive.

Personal, folosesc acest plan parental în medierea divorțurilor și, chiar dacă pe durata medierii trebuie să muncim mai mult împreună cu părinții, pe termen mediu și lung satisfacția lor și reducerea neînțelegerilor ulterioare este garantul faptului că este o abordare bună.


[1] Kelly J., Longer-term adjustment in children of divorce: Converging findings and implications for practice, Journal of Family Psychology, Vol 2(2), Dec 1988, pp. 119-140.
[2] ARPCC, Raport psiho-social realizat de specialiștii canadieni, http://blog.arpcc.ro/2013/02/raport-psiho-social-realizat-de.html, februarie 2013, articol accesat în aprilie 2013.
[3] R. Călin, S. Lungu, D. Călin, Culegere de Hotărâri judecătorești pronunțate în materia medierii. Note și comentarii, Editura Universitară, București, 2012, pp. 76-80.
[4] Idem, pp. 86-91.
[5] Asociația Română Pentru Custodie Comună – ARPCC, Plan parental minimal, http://www.arpcc.ro/wiki/plan-parental, site accesat pe 23 aprilie 2013.
[6] R. Călin, S. Lungu, D. Călin, Culegere de Hotărâri judecătorești pronunțate în materia medierii. Note și comentarii, Editura Universitară, București, 2012, pp. 132-143.


dr. Marius VETRICI

Probleme dificile de drept fiscal 2014

Tags: , , ,

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Mediere pentru negocierea planului parental”

  1. ma gandesc ce bine ar fi daca toti acei parinti care se urasc intre ei si uita complet de proprii copii, ar ajunge sa citeasca acest frumos si folositor articol… felicitari !

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,141 secunde.