Wolters Kluwer
Lege 9
Secţiune dezvoltată cu susţinerea Wolters Kluwer România [www.wolterskluwer.ro]

A fost modificată procedura de republicare a actelor normative

16 mai 2013 |
 | 3 comentarii
2.100 citiri
Print Friendly
 

Catalog profesional: avocați (arii de practică), consilieri în proprietate industrială, consilieri juridici, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți legislația muncii, mediatori, notari publici, practicieni în insolvență, traducători

Miercuri, 15 mai, la propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a adoptat o Ordonaţă de urgenţă prin care se modifică procedura de republicare a actelor normative. Astfel, republicarea actelor normative se va realiza concomitent, la aceeaşi dată, cu publicarea actului de normativ de amendare a actului normativ de bază şi indiferent de întinderea modificărilor pe care acesta le cuprinde. Prin excepţie, termenul de republicare este de cel mult 60 de zile pentru coduri/ acte normative complexe, potrivit unui comunicat al MJ.

Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei: “Până în acest moment, cetăţenii aveau acces la forma actualizată a actelor normative numai cu ocazia republicării acestora în Monitorul Oficial. Aceasta nu se realiza însă în cea mai mare parte din cazuri. În perioada 2000 – 15 noiembrie 2012, din cele 1782 de acte normative pentru care există temei pentru republicare au fost republicate doar 344, reprezentând un procent de aproximativ 20%. În aceeaşi perioadă, au fost adoptate aproximativ 49.000 de acte normative (5.878 legi, 2.153 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, 821 ordonanţe ale Guvernului, 20.522 hotărâri ale Guvernului, 19.759 ordine), un volum considerabil de legislaţie care poate genera lipsa de previzibilitate şi accesibilitate a normelor juridice. Pentru un cetăţean fără pregătire juridică şi chiar şi pentru specialişti este destul de complicat să observe fiecare dintre modificările operate şi să cunoască cu certitudine forma la zi a unui act normativ. Începând din acest moment, indiferent de câte ori se modifică un act normativ, se va publica, odată cu modificarea operată, şi noua formă pe care o va avea acel act în integralitatea lui.”

UJMAG Tabarca

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro    Pierdut instanță de executare. Găsitorului recompensă    Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale


Tags: ,

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “A fost modificată procedura de republicare a actelor normative”

  1. Alin CLINCEA spune:

    Măsura ar fi chiar una revoluţionară. S-ar întrerupe “tradiţia” modificărilor la modificări, din ce în ce mai greu de urmărit fără ajutorul unui program specializat. Poate scăpăm în sfârşit şi de clişeul complet inutil “Legea nr. XY/Z privind (…), cu modificările şi completările ulterioare“.

    Devine, însă, mai problematică citarea actelor normative. De pildă, prin republicare adesea (v. art. 70 alin. (2) din Legea nr. 24/2000) se face şi renumerotarea articolelor şi a celorlalte elemente ale actului. Dacă republicarea (cu renumerotare) s-ar face la fiecare eveniment legislativ, ar fi foarte posibil ca art. X din forma veche a actului să fie diferit de art. X din forma nouă. Orice menţiune a acelui articol (în cadrul unui proces, de pildă) va avea nevoie de mai multă claritate. Ar fi cumva deranjant şi pentru editurile care publică legislaţie sau pentru autorii de cursuri sau tratate de drept care şi-ar vedea “marfa expirată” la fiecare nouă republicare sau referinţele normative bulversate. Nici nu vom avea răgaz să ne obişnuim cu numerotarea vreunui cod că la prima completare sau abrogare de articole “peisajul” va fi altul.

    O propunere de soluţie, parţială şi la fel de certată cu tradiţia, ar fi introducerea în identificatorul principal al actului ([număr]/[an]) a unui element care să indice versiunea actului – ex. în formatul [număr]/[an]/[versiune]: Legea nr. 123/2013/0 pentru versiunea iniţială a legii, Legea nr. 123/2013/1 pentru versiunea următoare etc.

    • Gheorghe-Liviu ZIDARU spune:

      Republicarea nu presupune si o noua numerotare a articolelor. Acolo unde legiuitorul vrea sa se intample acest lucru, dispune expres renumerotarea in cadrul normei care impune republicarea, printr-o formula finala precum “dandu-se articolelor o noua numerotare”. Republicarea va pastra asadar de regula numerotarea initiala si va cuprinde modificarile, abrogarile si textele adaugate in actul normativ. Numai in cazul unor modificari de amploare, ori al unor legi scurte s-ar impune si renumerotarea.

      Ar fi de vazut daca OUG presupune in toate cazurile renumerotarea, dar este greu de crezut ca s-a adoptat o asemenea solutie…

      Asa fiind, nu este necesar ca referirea la o lege sa cuprinda sintagma (uneori putin redundanta si suparatoare) “republicata”. De exemplu, excesiv de scrupulos mi se pare sa vorbim despre Constitutia Romaniei “republicata”. In principiu, cand facem referire la o lege, se subintelege ca facem referire la forma in vigoare la momentul respectiv, fara a fi necesare alte precizari. Acestea, dimpotriva, ar fi necesare doar daca se citeaza forma initiala, ori o forma intermediara a legii.

  2. Alin CLINCEA spune:

    Tocmai pentru că republicarea nu presupune întotdeauna şi renumerotarea am scris acel “adesea” şi am făcut trimiterea la legea privind tehnica legislativă (“… dându-se, atunci când s-a dispus expres, o nouă numerotare articolelor…”). Totuşi, nu cunosc vreun act legislativ republicat care să nu fi fost şi renumerotat.

    E probabil ca ordonanţa de urgenţă să nu prevadă vreo renumerotare şi atunci am găsit soluţii pentru probleme care nu există (dar speculez că ar putea exista).

    Sunt de acord cu dvs. în privinţa trimiterilor la Constituţia republicată. E suficientă referirea la Constituţie, ori de câte ori nu s-ar crea vreo ambiguitate în privinţa variantei acesteia. Cred că aceeaşi observaţie rămâne valabilă şi în cazul celorlalte legi.

Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul de Mediere
Baroul Ilfov
Colegiul Consilierilor Juridici
ARDAE
ELSA Romania
CCIR
Wolters Kluwer Romania

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,139 secunde.