Majoritatea stim ca exista trei puteri in stat. De la Montesquieu incoace, vorbim de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. in zilele noastre se afirma ca ar exista si o a patra putere, presa. Personal, ma indoiesc ca o putem include printre puteri, pentru simplul fapt ca nu prezinta caracterele de legitimare pe care le au celelalte puteri.

Revenind la puterile unanim recunoscute, de unde vine legitimarea lor? Din investirea facuta de public. Astfel, parlamentarii sunt alesi direct de catre populatie. Ministrii, ca parte a Executivului, sunt votati de parlamentari. Cealalta parte a Executivului, presedintele tarii, este si ea desemnata in mod direct de catre populatie. Iar judecatorii sunt numiti de catre presedinte.

Prin urmare, toti actorii care exercita cele trei puteri o fac drept consecinta a implicarii directe sau indirecte a populatiei. Acesta este motivul pentru care vorbim de cele trei puteri publice (aspect care, evident, nu se poate pune in cazul presei).

Dar care e prima putere in stat? Teroretic, ele sunt separate si in echilibru. Nu se vorbeste de o ierarhie a lor. Dar eu cred ca din punct de vedere al importantei, si nicidecum al subordonarii, putem face o astfel de analiza.

Astfel, credinta mea e ca puterea judecatoreasca, exercitata de instantele judecatoresti prin judecatori, este prima putere in stat. Argumentele sunt urmatoarele:

1. Ocuparea postului
Pentru a ajunge judecator, candidatul trebuie sa treaca un concurs. Concursul este national, vizeaza cunostintele sale teoretice si practice, precum si abilitatile logice si motivatia. Pentru a ajunge parlamentar, e necesar votul populatiei. Pentru a ajunge ministru, e nevoie de votul Parlamentului asupra listei de ministri propusa de primul ministru, desemnat de presedintele tarii. Nu se verifica in mod obiectiv nici un fel de cunostinte, nici macar daca acestia cunosc Constitutia ori cele mai importante legi.
Judecatorii mai dau concursuri si pentru promovarea in functie de executie (unde li se verifica cunostintele teoretice si practice in domeniul dreptului) sau pentru numirea in functii de conducere (cunostinte de management, comunicare, resurse umane). La parlamentari, nu e cazul.

2. Pregatirea

Judecatorii au absolvit cu totii Facultatea de Drept. in Parlament si in Guvern pot ajunge persoane fara studii superioare. Judecatorii sunt obligati prin lege sa isi continue pregatirea. Nu am auzit de stagii de formare pentru membrii celorlalte puteri.

3. Evaluarea

Exista un sistem complex de evaluare a judecatorilor; initial se facea o data pe an, acum o data la trei ani. Doua evaluari negative duc la inlaturarea judecatorului din sistem pentru incapacitate profesionala. imi este de neimaginat ca parlamentarii ar putea vreodata concepe asa ceva.

4. Competenta
Judecatorii lucreaza doar in domeniul dreptului. Temporar, ei pot fi detasati sa lucreze in folosul altor institutii, inclusiv din randul celorlalte puteri; legea permite sa fie chiar ministri. Parlamentarii pot vota proiecte de legi sau initiative legislative chiar daca nu au pregatirea in domeniul respectiv (un lautar poate vota o lege pentru sanatate sau justitie) si in nici un caz nu pot fi judecatori.

5. Numarul
Avem 332 de deputati, 137 de senatori si 24 de ministri. Numarul judecatorilor e mult mai mare: 4000.

6. Indeplinirea functiei
Poate cel mai important este faptul ca daca Parlamentarii pot adopta legi doar lucrand in Plen, iar Guvernul poate lucra doar cu ministrii reuniti in sedinta, in schimb judecatorii iau singuri hotarari in prima instanta (iar in complet numai daca hotararea este atacata).

7. Sanctionarea
La fel de important este ca, in timp ce judecatorii pot solutiona cauze privind parlamentarii sau guvernantii, pentru a-i trage la raspundere pentru abuzuri ori pentru comiterea de infractiuni, acestia nu ii pot trage sub nici o forma la raspundere pe judecatori.

Cred ca argumentele sunt suficiente pentru tema propusa. Si mai cred ca reprezentantii celorlalte doua puteri ar trebui sa sustina justitia si pentru judecatori. Caci, fara ei, temeiurile societatii democratice s-ar prabusi instantaneu.