“Andrei,
Iata citeva din ideile care ar putea sta la baza emiterii unei noi legi a avocaturii si a unificarii profesiilor judiciare.
1. Chestiuni de principiu
a) repozitionarea profesiei de avocat in sistemul judiciar romanesc:
- legea isi propune unificarea profesiilor juridicare;
- avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul juridiciar; avocatii reprezinta o parte esentiala a societatii civile, fiind o contra-pondere a sistemului organelor statale, principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului;
- va fi definit, ca infrastructura, sistemul judiciar romanesc, din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii;
- din profesia de avocat fac parte:
- avocatii compatibili
- avocatii dedicati (salariati ai unei persoane juridice)
- avocatii institutiilor publice (functionari publici)
- avocatii de asistenta judiciara (“public defenders”)
- procurorii si judecatorii (magistrati)
- principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati; avocatii dedicati, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului, ei sunt independenti din punct de vedere profesional;
b) unificarea regulilor referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor:
- calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit;
- calitatea de avocat se dobindeste in urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului in oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati;
- toti cei care exercita in mod legal profesia de consilier juridic sau magistrat in momentul modificarii legii devin de plin drept avocati; dupa intrarea in vigoare a legii, persoanele interesate sa exercite oricare dintre cele 5 tipuri de avocatura trebuie sa promoveze examenul de acces in profesie; vechimea in profesie are aceleasi efecte ca si cind persoana in cauza ar fi fost, anterior, avocat (ex.: stagiarii – consilieri juridici sunt stagiari si ca avocati; consilierii juridici care au 6 ani vechime de la definitivat pot pune concluzii la ICCJ); se va excepta, in cazul avocatilor dedicati, dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat (cei care opteaza pentru a deveni avocat compatibil vor avea si acest drept);
- persoanele care exercita activitati de tip avocatial in organizatii ilegale nu pot fi primiti in profesie decit dupa promovarea examenului de acces in profesie;
- indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura “compatibila”; treptat, indrumarea pofesionala va fi inlocuita cu invatamintul profesional, organizat de Barouri si/sau UNBR;
- legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici;
- avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care il practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii;
c) repozitionarea barourilor in sistemul organelor profesiei:
- UNBR va fi o structura de tip asociativ, formata exclusiv din decanii barourilor, care se reunesc odata pe an in Conferinta Decanilor; Consiliul Uniunii si Comisia Permanenta se desfiinteaza;
- UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti;
- presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre barouri, care va avea un mandat de 1 an;
- in Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei;
- UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA;
- INPPA se va organiza teritorial in 9 centre regionale;
- in perspectiva reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, pe regiuni de dezvoltare, Barourile ar trebui organizate doar la nivel de regiune, asadar ar trebui sa avem doar 8+1 barouri, si nu 43, asa cum este cazul acum; un barou cu 8.000 avocati nu poate avea aceeasi situatie juridica cu cea a unui barou cu 40 de avocati (asa cum este, spre exemplu, Baroul Salaj si Baroul Mehedinti); un barou cu 40 de avocati nu reprezinta decit o modalitate sigura de eternizare pe post a unor decani, consilieri etc., ideea de alegeri democratice ale organelor baroului respectiv fiind o gluma buna;
- Baroul organizeaza si supravegheaza activitatea avocatilor inscrisi in baroul respectiv; organizeaza examenele de acces in profesie (pentru toti potentialii avocati) si definitivat (pentru avocatii compatibili);
- mandatul decanului va fi de 2 ani; decanul va fi desemnat impreuna cu un vice-decan care, la expirarea mandatului decanului, va deveni decan; vechiul decan va ramine, pe timpul mandatului decanului in functie, consilierul acestuia, astfel ca se va asigura o continuitate la conducerea baroului ce se va intinde pe 6 ani;
- consiliul se alege pe mandate de 2 ani; in consiliu nu pot fi membri avocatii care indeplinesc si alte functii in cadrul organelor profesiei sau in cadrul entitatilor sistemului de asigurari sociale ale avocatilor;
- oficiul pentru plingeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat de UNBR; atributiile acestuia vor fi largite si intarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel incit sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si demnitatii profesiei de avocat; vor putea fi cooptati membrii ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori;
- asistenta judiciara va fi in subordinea baroului; finantarea acestuia se va face din bani publici; sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plata directa; plata se va face intr-un subcont al biroului de asistenta judiciara; avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura (“public defender”)
2. Unele chestiuni de detaliu
a) plingerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau in urma unei plingeri formulate de petent la oficiul pentru plingeri disciplinare; actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa;
b) casa de asigurari a avocatilor va fi condusa de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investiilor; casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale;
c) finantarea “oficiilor” (cazurile de legal aid) se va obtine din fonduri publice, dar si din “timbrul de pledoarie”, aplicat asupra onorariului avocatului pledant si suportat de client, dupa regula tva-ului (impozit indirect); plata acestui timbru de pledoarie se va face pe masura incasarii facturii de la client.
d) UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni+baroul Bucuresti. Presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre primele 5 mari barouri din tara, care va avea un mandat de 1 an. In Conferinta Decanilor se adopta sau modifica statutul profesiei (varianta : Congresul avocatilor, intrunit o data la doi ani, va avea aceasta atributie). UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plingerile disciplinare contra avocatilor si INPPA. Acesta din urma se va organiza teritorial in 9 centre regionale. Conferinta Decanilor va avea indrituirea sa selecteze sau sa acrediteze universitatile ai caror absolventi vor avea dreptul sa se inscrie la examenul de acces in profesia de avocat.
e) Consiliul baroului va avea doar atributii de supraveghere si control a “executivului” baroului. El se va intruni in sedinte la doua/trei luni. Baroul va avea o conducere executiva, constituita din decan, prodecan/vice-decan si secretar general. Secretarul general, va fi numit de consiliu si isi va exercita atributiile in baza unui contract de management. Va fi un manager profesionist, si nu un avocat. Gestiunea baroului va fi, in principal, asigurata de Secretarul general. Secretariatul general se va ingriji de toate chestiunile administrative (primiri in profesie, radieri, incompatibilitati; organizarea exemenelor; contabilitate; IT; personal) si va asigura functionarea oficiilor pentru plingerile disciplinare, a arbitrajelor institutionalizate la nivel de barou, a asistentei din oficiu (legal aid) etc.
Cum se poate observa, nu sunt cuprinse toate chestiunile de interes. Este cert ca cele de mai sus sunt perfectibile si pot fi completate cu idei. Unele dintre cele de mai sus sunt, poate utopii, altele – sunt convins – sunt realizabile printr-un lobby eficient. Asa ca, fiti in largul vostru sa ma criticati. In rest, sa ne apucam de treaba, ca timpul e scurt.”
* Acest mesaj mi-a fost trimis pe e-mail de catre colegul si prietenul meu Gheorghe Piperea, candidat la alegerile din cadrul Baroului Bucuresti pentru functia de Consilier.
Avand in vedere importanta lui si faptul ca mi se pare foarte interesant, am considerat ca pot sa-l public integral, cu acordul expeditorului.
Andrei Savescu
PDF 
