Mult timp dupa ce am terminat "scoala de juristi" romaneasca, a fost o adevarata isterie printre absolventii de liceu (nu am impresia ca isteria este 100% gata) de a merge la "drept", care , argumentabil, pregateste absolventii pentru pozitii de "prestigiu" si cu multi bani.
Scolile de juristi au profitat de isteria aceasta (scolile e un fel de a spune; cei mai intreprinzatori dintre profesorii de drept de la cele 3-4 scoli de stat de dinainte de '89 au infiintat noi scoli; pe urma juristii locali au infiintat scoli de stat si private in locuri unde nu existau nici profesori si nici traditie, samd; cu consecinta ca tot precesul asta de invatamint s-a dus "in jos", desi mersese aproape tot timpul in jos din '47 incoace) pentru a se "multiplica" atit cit se putea (daca cineva crede ca aceasta a fost 100% benefic pentru "consumatori", respectiv studenti, think tvice; taxele sint cam aceleasi si au mers in sus, iar economiile de scala – mergi la o scoala mai "slaba" locala, dar nu mai platesti multimea de bani necesara pentru camin, mincare si transport intr-un oras indepartat, au fost de departe "offset" de inflatia de "diplomati universitari" care au fost obligati sa isi scada preturile – asta ar fi bun pentru "consumatorul final", maria sa clentul, dar cind platesti putin pe unul mai putin competent, you got what you paid for, adica incompetenta ori nimic, deci si in domeniul asta e discutabil beneficiul social obtinut).
Cu toata dinamica asta interesanta, nu prea avem multe studii (acesta e un eufemism; nu avem deloc pentru ca nu are cine le face) a "pietei romanesti a juristilor", care sa analizeze piata scolilor, diferiele schimbari ale pietei si consecintele lor, si mai ales, unde se duc absolventii si ce fac ei dupa absolvire… (nici macar nu avem date in aceasta privinta), studii care sa ne ajute sa putem intelege de unde venim, unde sintem, si incotro ne indreptam, astfel incit pe viitor sa putem respinge eventualele greseli pe care le-am facut in acest domeniu, si sa folosim lucrurile bune pe care le-am facut.
De aceea, imi permit sa semnalez un interesant studiu al pietei (distributia salariilor incepatorilor in SUA, in anul 2006… cu o discutie asupra scolilor, diveritelor nevoi ale actorilor institutionali de pe piata juridica, si a mitului ca absolventii de drept ar face prea multi bani), pe care, bineinteles adaptat specificului pieteti romanesti, mi-ar place sa il vad duplicat cindva si la noi. Iar ca bonus, un comentariu un picut mai vechi al lui Ribstein despre posibila firma de avocatura a viitorului.















Din pacate scoala de drept romaneasca a devenit mai mult o afacere si mai putin o investitie in viitor, iar daca mai adaugam si vesnicile mituri despre banii care curg "dupa", poate nu trebuie sa ne miram de lipsa de interes fata de urmarile si rezultatele acestei scoli. Din punctul meu de vedere invatamantul juridic de la noi sufera profund: metoda e proasta, cartile sunt in mare majoritate proaste, evaluarea e execrabila…
Spui ca nu exista statistici. Asa e, numai ca la fiecare inceput de an studentii de la Universitatea Bucuresti sunt intampinati cu laudarosenia decanului/rectorului despre numarul admisilor la INM si barou… Asta se pare ca e important! Nu cum, nu de ce, nu cine.
Andreea, multumesc pentru comentariul tau.
Ceea ce fac rectorii si decanii mi se pare olecuta un-etic, si oricum, fara nici o baza intemeiata pe realitate.
Atita timp cit nu exista nici un studiu independent care sa ne arate ce procent exact din numarul de absolventi ajunge undeva vorbele lor sint doar "vint"….
Acum, exista tendinta de a prezenta minciuni si a "aranja" statisticile ca sa apari bine si prin alte parti, dar Romania este un pic exagerata chiar atunci cind aplicam un asemenea standard scazut.