Comisia europeana a dat publicitatii ieri Raportul interimar ref. Justitie. Va prezentam in continuare textul integral al raportului si cateva reactii.

Textul Raportului pe ec.europa.eu >>

"COMISIA COMUNITATILOR EUROPENE
Bruxelles, 12.2.2009

COM(2009) 70 final

RAPORT INTERMEDIAR AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU

privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare

1. INTRODUCERE

La 1 ianuarie 2007, cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, a fost stabilit un Mecanism de cooperare si de verificare (abreviat in continuare "MCV") [Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progreselor realizate de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).] pentru a sprijini Romania in vederea remedierii anumitor deficiente in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, precum si pentru a monitoriza progresele realizate in aceste domenii prin intermediul unor rapoarte periodice.

Prezentul raport este un raport intermediar care ofera o actualizare tehnica privind evolutiile semnificative care au avut loc in ultimele sase luni in Romania in cadrul MCV [Acest raport se refera la perioada de pana la 15 ianuarie 2009.]. Raportul nu contine o evaluare a progreselor realizate. Actualizarea se limiteaza la masurile care fie au fost finalizate, fie se asteapta sa fie finalizate in perioada urmatoare.

Comunicarea adoptata de Comisie la data de 23 iulie 2008 ramane punctul de reper pentru evaluarea progreselor realizate in raport cu obiectivele de referinta si pentru identificarea dificultatilor nesolutionate. Comisia va efectua urmatoarea evaluare in vara anului 2009.

2. REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR SI LUPTA IMPOTRIVA CORUPTIEI: SITUATIA ACTUALA

Ritmul progreselor consemnat in raportul Comisiei din iulie 2008 nu a fost mentinut. Cu toate ca au fost cateva semnale pozitive in reforma judiciara, rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a Codului civil, un proiect de Cod penal si proiectele de Coduri de procedura penala si de procedura civila, insa acestea nu au fost inca adoptate. Intentiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta sa-si asume intr-o mai mare masura reforma sistemului de justitie sunt incurajatoare, dar acestea trebuie transpuse in fapte. Agentia Nationala de Integritate si-a constituit un istoric operational de cazuri, care trebuie mentinut.

In majoritatea celorlalte domenii, deficientele identificate de Comisie in iulie sunt inca de actualitate. Cu toate ca, recent, Curtea Constitutionala a respins modificarile aduse Codului de procedura penala [Introduse prin Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta 60/2006 si modificate in continuare de Parlament.] care ar restrange in mod grav competentele organelor de urmarile penala, situatia legislativa ramane nerezolvata si ambigua.

Anchetarea anumitor cazuri la nivel inalt este in continuare blocata de Parlamentul roman. In plus, sunt asteptate in continuare imbunatatiri semnificative in domenii care privesc: accesul la jurisprudenta si unificarea acesteia, o mai mare raspundere a magistratilor, deficitul de personal si deficientele de gestionare ale sistemului judiciar.

Este important ca autoritatile romane sa se reincadreze pe linia dinamica a reformarii sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, astfel incat sa contrabalanseze regresele din ultimele luni [Romania a organizat alegeri legislative in urma carora s-a format un guvern de coalitie catre sfarsitul perioadei de referinta.].

3. CONCLUZII – PERSPECTIVE

Urmatoarea evaluare a progreselor efectuata de Comisie in vara anului 2009 va arata masura in care Romania a fost capabila sa remedieze cu succes deficientele identificate in cadrul reformei sistemului judiciar si sa obtina rezultate convingatoare si concrete in lupta impotriva coruptiei.

Va fi crucial ca Romania sa realizeze progrese semnificative si ireversibile pana la acea data. Romania trebuie sa demonstreze existenta unui sistem judiciar stabil, care functioneaza autonom si care este capabil sa identifice si sa sanctioneze cazurile de coruptie si sa mentina statul de drept. Aceasta inseamna, in special, adoptarea legislatiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic si pentru a demonstra – prin instrumentarea rapida a cazurilor de coruptie la nivel inalt – ca sistemul juridic este capabil sa puna in aplicare legile intr-un mod independent si eficient.

4. ACTUALIZARI TEHNICE ALE OBIECTIVELOR DE REFERINTA

4.1. Obiectivul de referinta nr. 1: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente si mai eficiente, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea efectelor noilor coduri de procedura civila si de procedura penala

Romania a finalizat proiectul de modificari ale Codului civil, un proiect de Cod penal si proiecte de Cod de procedura penala si de procedura civila. Noul guvern a decis sa retraga proiectele din Parlament in ianuarie 2009. Trebuie sa se ajunga la un consens politic in privinta acestor proiecte. In continuare este nevoie de o evaluare a efectelor pe care le vor avea aceste coduri si de un proces important de consultare. Punerea in aplicare cu succes a acestor coduri va depinde de alocarea de resurse financiare suficiente, de recrutarea si realocarea de personal. La 14 ianuarie 2009, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala controversata lege adoptata in octombrie 2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului (OUG) nr. 60/2006, care ar fi restrictionat competentele organelor de urmarire penala in anchetarea cazurilor grave. Problemele din jurul acestei ordonante vor fi solutionate pe deplin odata cu adoptarea noului Cod de procedura penala.

Capacitatea sistemului de justitie din Romania este inca redusa. Numarul de posturi neocupate ramane inacceptabil de ridicat – 433 de posturi vacante de procurori si 344 de posturi vacante de judecatori la 31 decembrie 2008 [Cu toate ca numarul de posturi vacante de procurori a scazut in total cu 107 in 2008 si cele de judecatori au ramas la un nivel aproape stabil, cu o scadere de trei posturi in 2008, tendinta ultimelor sase luni ale anului a fost extrem de negativa, cu o crestere neta de 99 de posturi vacante de judecatori (in crestere de la 245 la 344) si o crestere neta de 16 posturi vacante de procurori (de la 417 la 433).].

Statisticile oferite de CSM, care se refera la perioada de pana la 10 decembrie 2008, indica faptul ca aproape jumatate din numarul total de posturi vacante sunt posturi de conducere [La 10 decembrie 2008 erau vacante 154 de posturi de conducere in instante dintr-un total de 309 posturi vacante de judecatori si 219 de posturi de conducere pentru procurori dintr-un total de 475 de posturi vacante de procurori.]

Strategia privind resursele umane, adoptata de CSM in noiembrie 2008, nu propune masuri de urgenta corespunzatoare precum realocarea temporara de personal intre instante – de la un grad de jurisdictie la altul si de la o locatie la alta – pentru a remedia deficitul stringent de personal [Procurorul General a raportat in decembrie ca numarul de parchete care nu pot functiona corespunzator a crescut de la 22 la 49 in ultimele luni. Doua unitati de parchet nu au procurori.]. Strategia nu ia inca in calcul reorganizarea necesara a instantelor si a parchetelor.

Numarul important de magistrati in activitate care au dreptul, in prezent, sa se pensioneze in orice moment sporeste incertitudinea situatiei resurselor umane si reduce marja pentru reforma structurala [662 de judecatori si 360 de procurori indeplineau conditiile legale si erau eligibili pentru pensionare in decembrie 2008. Numarul exact al magistratilor in activitate cu decizii de pensionare nu este cunoscut, insa se estimeaza a fi de cateva sute.]. Mai mult, numarul ridicat de detasari de magistrati catre diferite institutii publice creeaza posturi temporar vacante care nu pot fi ocupate folosindu-se un fond de rezerva stabilit in acest scop [Numarul de detasari (84 de judecatori si 75 de procurori la data de 16 decembrie 2008) depaseste numarul de posturi din fondul de rezerva cu mai mult de 60%.]. Romania trebuie sa remedieze de urgenta problemele stringente legate de capacitatea sistemului de justitie, mentinand insa un nivel ridicat al calitatii proceselor de recrutare si formare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) trebuie sa-si imbunatateasca practica de gardian al jurisprudentei [Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in doua cauze publicate in 2008 privind incalcarea drepturilor omului rezultand din hotarari inconsecvente ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie care erau in contradictie cu principiul certitudinii juridice. A se vedea: cauzele Beian/Romania nr. 30658/05, Driha/Romania nr. 29556/02.]. Lipsa unei jurisprudente unificate si clare ramane un aspect de ingrijorare deosebita pentru certitudinea si transparenta juridica [De exemplu, motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cazul mult mediatizat al unui recurs in interesul legii, avand ca obiect o retrocedare (pronuntat in iunie 2008) nu s-a publicat inca.]. Romania a instituit un grup de lucru pentru a imbunatati uniformitatea jurisprudentei in ceea ce priveste sanctiunile in cazurile de coruptie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt asteptate in luna mai. Impactul altor activitati vizand sa promoveze unificarea juridica, precum reuniunile periodice la nivel de curti de apel, nu poate fi inca evaluat.

In ceea ce priveste transparenta, autoritatile si-au concentrat atentia asupra publicarii hotararilor pe site-urile instantelor. La 27 noiembrie 2008, CSM a adoptat o decizie care obliga instantele sa publice pe internet toate deciziile juridice relevante. Cu toate acestea, nu exista criterii de asigurare a protectiei datelor si a consecventei tipurilor de decizii publicate de catre instante. Nu este inca operational un instrument informatic care sa permita publicarea rapida a tuturor hotararilor.

In luna ianuarie 2009, din 53 de posturi de judecatori inspectori erau ocupate 44. Problema suprareprezentarii judecatorilor inspectorilor detasati din Bucuresti ramane, in pofida adoptarii de catre CSM de noi reguli privind detasarile judecatorilor inspectori la 27 noiembrie. In plus, recentele detasari catre inspectia judiciara indica faptul ca aceste norme nu au fost inca puse in aplicare pe deplin.

Inspectia judiciara a efectuat inspectii generale privind intreaga activitate desfasurata de anumite organe judiciare si inspectii tematice privind diferite instante si parchete. De asemenea, inspectia judiciara a prezentat Ministerului Justitiei propuneri de modificari legislative – numarul acestor propuneri nu a fost raportat. Pana in prezent, unele dintre inspectii [Intre 1 ianuarie si 19 decembrie 2008, inspectiile judiciare au examinat 5987 de sesizari privind abateri profesionale ale magistratilor si au verificat 34 de cazuri initiate la initiativa CSM. In urma acestora au fost trimise 311 de sesizari la Comisia de disciplina privind posibile consecinte disciplinare pentru judecatorii din CSM si 128 de sesizari pentru Comisia de disciplina pentru procurorii din CSM.] au avut ca rezultat impunerea de sanctiuni disciplinare de CSM [Aceste sanctiuni disciplinare au vizat 18 magistrati (13 judecatori si 5 procurori) si au inclus trei demiteri, un transfer disciplinar, zece reduceri salariale si patru avertismente.].

4.2. Obiectivul de referinta nr. 2: instituirea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive

Agentia Nationala de Integritate (ANI) si-a atins obiectivele initiale privind personalul, recrutand 60 de inspectori. Cu toate acestea, sunt necesare investitii suplimentare in logistica, echipamente, programe pentru gestionarea cazurilor si resurse umane pentru ca ANI sa atinga capacitatea operationala deplina. Pana la inceputul lunii decembrie, ANI a efectuat verificari in 1500 de cazuri si a aplicat 470 de amenzi pentru nerespectarea termenelor limita pentru prezentarea declaratiilor de avere si de interese. In acelasi timp, ANI a trimis un caz in instanta si 16 cazuri la parchete pentru continuarea cercetarilor. Printre persoanele cercetate se numara parlamentari, ministri, primari, magistrati, profesori universitari si ofiteri de politie.

Agentia a reusit sa respinga incercarea unui membru al Consiliului National de Integritate, organismul sau de supraveghere, de a influenta procesul de luare a deciziei intr-un anumit caz.

ANI va trebui sa demonstreze ca este capabila sa-si extinda anchetele fara interferente exterioare si beneficiind de cooperarea deplina a altor autoritati de stat. Este prea devreme pentru a vedea daca sistemul judiciar va da curs anchetelor sale in mod eficient.

4.3. Obiectivul de referinta nr. 3: pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) continua sa inregistreze un parcurs pozitiv si stabil de instrumentare a cazurilor de coruptie la nivel inalt [In perioada dintre inceputul lunii mai si sfarsitul lunii noiembrie 2008, DNA a trimis in instanta 16 cazuri importante, invinuitii fiind, printre altii, patru parlamentari, un fost ministru al Agriculturii, directori de companii nationale, ofiteri de politie si prefecti. Intre 30 noiembrie 2008 si 21 ianuarie 2009, DNA a trimis in judecata, de exemplu, un fost vice prim-ministru, un fost ministru al Muncii, trei parlamentari si un fost prim-ministru].

Parlamentul trebuie sa imbunatateasca gestionarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si sa permita anchetarea tuturor cazurilor relevante de catre autoritatile judiciare. Desi s-a permis continuarea anchetelor in doua cazuri, incepand din iulie 2008, aceasta a fost respinsa in alte doua cazuri si amanata in alte trei cazuri.

Continua sa fie raportate cazuri de procese de lunga durata, de clementa nejustificata a instantelor si de jurisprudenta inconsecventa in cazurile de coruptie la nivel inalt.

Stabilitatea cadrului anti-coruptie din Romania a intampinat mai multe provocari grave in a doua jumatate a anului trecut. S-ar parea ca initiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-sefi ar impiedica in mod deschis eficienta sistemului [Aceasta initiativa legislativa a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala pe motive procedurale.].

4.4. Obiectivul de referinta nr. 4: adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala

Procurorul General a adoptat un set de masuri pentru a creste eficienta parchetelor locale in cazurile de coruptie. Aceste masuri au inclus o analiza a cazurilor relevante de punere sub acuzare, instrumentate intre 2007 si 2008, un manual de cele mai bune practici aplicabile anchetelor privind cazurile de coruptie si de strategii locale de combatere a coruptiei, elaborat de catre toate cele 41 de parchete regionale.

Au fost raportate cateva initiative apartinand societatii civile, precum verificarea integritatii candidatilor la alegerile nationale, grupuri de actiune anti-coruptie la nivel regional, recomandari privind teste de integritate in sectorul de sanatate, precum si monitorizarea universitatilor publice pe criterii de probitate administrativa si academica, buna guvernanta si buna gestiune financiara. In plus, s-au derulat cateva proiecte guvernamentale de prevenire a coruptiei.

Directia Generala Anticoruptie (DGA) a Ministerului Administratiei si Internelor a raportat o crestere de aproximativ 14% a anchetelor de coruptie din Ministerul de Interne in primele unsprezece luni, comparativ cu intregul an 2007.

Trebuie accelerate eforturile in vederea realizarii de progrese in cadrul Strategiei nationale anticoruptie, adoptata vara trecuta. Extinderea competentelor DGA pentru a ancheta cazuri de coruptie din cadrul administratiei publice locale, pare a fi un aspect controversat in cadrul guvernului si criticat de unele parti ale sistemului judiciar si ale societatii civile.

In conformitate cu Strategia Nationala Anticoruptie pentru perioada 2008-2010 fost creat un centru de intermediere telefonica in cadrul Guvernului. Nu s-au raportat inca planuri suplimentare de stabilire a unei linii telefonice generale cu apel gratuit de semnalare a infractiunilor de coruptie, capabila sa garanteze o monitorizare independenta si impartiala a acestor semnalari."

REACTII

Comunicat Catalin Predoiu, ministrul Justitiei:

"Cadrul general

Rapoartele CE privind progresele in reformele din domeniul Justitiei sunt redactate in cadrul MCV institutit de CE prin Decizia CE 928 din 13 decembrie 2006.

Angajamentele luate de Romania in cadrul MCV au permis integrarea tarii noastre in UE la 01.01.2007.

Romania trebuie sa acorde acestor angajamente aceeasi prioritate pe care a acordat-o indeplinirii unor obiective similare in perioada de pre-aderare.

Raportul politic al CE, care va contine atat evaluari, cat si recomandari, va fi redactat in luna iulie.

In general, raportul poate fi apreciat ca fiind obiectiv si tehnic. Raportul contine un inventar faptic al problemelor si progreselor. Indica, de asemenea, domeniile ce trebuiesc adresate cu prioritate pana in vara.

Unele evolutii recente, de ultima ora, nu au fost cuprinse in raport, probabil datorita procedurilor de redactare a acestuia in cadrul grupului de experti.

Mesaje

Pe baza continutului raportului, putem formula urmatoarele mesaje si pozitii institutionale.

1. Obiectivul prioritar al MJLC in anul 2009 ramane promovarea proiectelor de coduri si adoptarea acestora de catre Parlament

Raportul noteaza pozitiv finalizarea acestor proiecte, dar subliniaza necesitatea ca acestea sa devina legi.

De asemenea, se mentinoneaza necesitatea unei dezbateri publice asupra acestor proiecte, desi proiectele de coduri au fost in dezbatere publica mai multe luni de zile in 2008.

Din pacate, s-a pierdut o luna si jumatate din anul 2009 fara sa progresam in adoptarea acestor coduri, datorita lipsei unui acord asupra procedurii de adoptare a acestora.

Saptamana urmatoare voi inainta Guvernului un Memorandum care sa contina o propunere privind modalitatea de adoptare a acestor coduri. Aceasta modalitate va incerca sa concilieze punctele de vedere ale celor doua partide care compun Coalitia, PD-L, respectiv PSD.

Este important nu numai ca aceste coduri sa fie adoptate intr-un termen rezonabil, dar si pastrarea unui continut coerent si reformator.

MJLC va initia un studiu de impact al acestora, imediat ce ele vor fi adoptate.

2. Strategia de resurse umane elaborata de CSM trebuie revizuita in acord cu realitatile de pe teren

Codurile vor avea un impact major asupra acestei strategii, pentru ca prin ele se stabilesc competentele instantelor si parchetelor, dar si o noua arhitectura a cailor de atac.

Este important sa rezolvam urgent problema locurilor vacante din sistem, 433 de posturi de judecatori si 344 de posturi de procurori in decembrie 2008, potrivit statisticilor CSM.

MJLC va propune CSM adaptarea Strategiei de resurse umane studiilor de impact ale codurilor si inserarea unor propuneri concrete in materia reorganizarii instantelor si parchetelor. Aceste masuri trebuie sa asigure o distribuire adecvata, potrivit noilor competente, a posturilor din sistem.

Este important sa rezolvam si problema pensionarilor in masa in sistem. Acest fenomen incontrolabil, provocat de afirmatii si zvonuri iresponsabile lansate in anul 2008 de unii responsabili din magistratura, ameninta stabilitatea sistemului.

In repetate randuri, incepand cu  primavara lui 2008, MJLC a precizat public ca nu are in vedere formularea unei ordonante de urgenta privind micsorarea cuantumului pensiei si aceasta este pozitia ministerului si in prezent.

Pe de alta parte, MJLC a initiat la finalul anului 2008 un proiect de ordonanta de urgenta prin care se limitau cazurile de cumul al perioadei de 25 de ani pentru pensia de serviciu, dar acest proiect nu a primit avizul CSM.

Este important ca CSM sa finalizeze cat mai rapid statistica privind locurile vacante in sistem, pe instante si parchete.

3. Este de asemenea important ca CSM sa continue politica de responsabilizarea a magistratilor, inclusiv printr-o noua politica de abordare si sanctionare a cazurilor de indisciplina si incalcare a deontologiei profesionale. CE priveste cu interes activitatea inspectiei judiciare, eficienta acestor inspectii, dar si asigurarea reprezentativitatii teritoriale a inspectorilor

4. MJLC va continua dialogul cu MP, DNA, DIICOT, pentru stabilirea procurorilor care urmeaza sa fie propusi pentru locurile ocupate in prezent prin delegatie

In acest fel, se stabilizeaza cadrul institutional anti-coruptie.

5. Rolul ICCJ in unificarea jurisprudentei este crucial

In acest sens, MJLC va sustine in continuare eforturile de unificare a jurisprudentei, prin sistematizarea dezbaterilor intre judecatori, prin seminarii desfasurate cu experti straini, prin publicarea jurisprudentei pe site-uri. Suntem in faza de finalizare a unei aplicatii soft in acest sens.

6. Raportul noteaza evolutii positive privind combaterea coruptiei in sectoarele vulbnerabile

Vom continua colaborarea cu colegii de la Ministerul de Interne pentru punerea in aplicare, in ritm accelerat, a Strategiei anticoruptie in sectoarele vulnerabile adoptata in iunie 2008.

7. Rolul Parlamentului in cadrul obiectivelor 1 si 3 devine extrem de important

Astfel, adoptarea de urgenta a codurilor de catre Parlament va permite stabilirea structurii sistemului judiciar, a necesarului de magistrati si a bugetelor multianuale pentru justitie.

Pozitia adoptata de Parlament in chestiunea avizelor pentru inceperea urmaririi penale in dosarele unor fosti ministri este un punct extrem de sensibil in cadrul monitorizarii.

8. Resursele financiare vor fi mai mult decat necesare

Desi raportul nu analizeaza starea finantarii sistemului judiciar, mentioneaza faptul ca "punerea in aplicare cu success a codurilor va depinde de alocarea de resurse financiare suficiente".

Subliniem ca fara cresterea fondurilor alocate Justitiei pe parcursul anului 2009, obiectivele reformei nu pot fi atinse.

Bugetul primit in aceasta faza nu permite satisfacerea drepturilor salariale recunoscute prin hotarari judecatoresti magistratilor si altor categorii profesionale din sistemul judiciar.

Bugetul va permite insa eliminarea unor diferente conjuncturale de salarizare in cadrul sistemului judiciar.

Fac un apel public la aceste categorii profesionale sa accepte din nou esalonarea acestor drepturi pe parcursul anului 2009 – 2010.

Fac de asemenea un apel public la incetarea acelor tipuri de actiuni judiciare abuzive, bazate pe argumente si interpretari fortate ale legii, indreptate impotriva ministerului.

Am invitat si asteptat ca CSM sa faca el insusi public acest apel, asa cum ne-am inteles in mai multe randuri. Din pacate, pe tot parcursul anului 2008 CSM a avut o politica de pasivitate fata de acest fenomen, ceea ce a constituit o incurajare tacita indirecta.

Solicitam inca o data oprirea actiunilor abuzive impotriva ministerului.

Fac de asemenea un dublu apel public catre Guvern si Coalitie. In primul rand, sa aiba in vedere la rectificarile bugetare suplimentarea bugetului pentru Justitie! In al doilea rand, sa accepte sa trecem de urgenta la elaborarea unei legi a salarizarii in sistemul judiciar care sa puna capat incoerentei legislative in domeniul salarizarii in sistemul judiciar.

Precizez ca un proiect de lege este elaborat de minister inca din luna septembrie a anului 2008 si asteapta sa fie luat in discutie cu MFP.

In fine, punerea in aplicare a codurilor presupune includerea in bugetele anuale a unor sume importante pentru reorganizarea instantelor si parchetelor, pentru infrastructura acestora. Aceasta presupune ca pe un buget multianual de cel putin 5 ani, sistemul judiciar sa fie considerat un domeniu prioritar de interes strategic si finantat corespunzator.

Fara aceasta garantie, reforma va ramane pe hartie.

Concluzie

Rezulta din raportul interimar necesitatea accelerarii masurilor de reforma.

Reforma a ajuns intr-un punct in care institutiile sunt dependente unele de altele in implementarea reformelor. De exemplu, fara adoptarea codurilor de catre Parlament, CSM nu poate definitiva strategia de resurse umane pe termen lung, iar MJLC nu poate efectua studiul de impact al codurilor in sistem si determina necesarul de resurse financiare, procesele vor continua sa fie lungi etc.

De altfel, toate aceste masuri sunt in primul rand in interesul cetatenilor nostri, si abia in subsidiar in interesul unor rapoarte mai bune de la Bruxelles.

Pe langa adoptarea Codurilor, se asteapta rezultate, mai ales in ce priveste aplicarea legilor in instante. Aceasta este in fapt finalitatea reformelor.

* * *

Analiza tehnica a raportului

Din analiza la MJLC a Raportului interimar au rezultat urmatoarele:

Elemente apreciate in raport

- Finalizarea Codurilor si aprobarea acestora de catre Guvern

- Inlaturarea de catre CCR a amendamentelor la Codul de Procedura Penala propuse prin legea de aprobare a OUG 60/2006

- Faptul ca ANI a devenit pe deplin operationala si ca si-a inceput activitatea, aplicand deja o serie de sanctiuni si trimitand dosare in instanta. A fost salutata si pozitia ANI in eliminarea incercarii de ingerinta in activitatea Agentiei a unui membru CNI.

- Continuarea de catre DNA a investigatiilor in dosarele de mare coruptie

- Inlaturarea de catre CCR a propunerilor de modificare a procedurii de numire a Procurorului General si a altor procurori cu functii de conducere

- Crearea unui grup de lucru la MJLC pentru a formula propuneri in materia individualizarii pedepselor in cauzele de coruptie

- Masurile luate de Parchetul General in lupta impotriva coruptiei la nivel local

- Campaniile de constientizare anticoruptie derulate la nivelul Guvernului dar si implicarea societatii civile in actiuni cu relevanta in domeniu

- aprobarea Strategiei anticoruptie pentru sectoarele vulnerabile in vara anului 2008.

In continuarea acestor progrese, Raportul identifica si o serie de domenii in care trebuie sa fie continuate eforturile, asteptandu-se rezultate concrete:

- Codurile finalizate de Guvern trebuie adoptate de catre Parlament  (Parlament, clasa politica)

- Trebuie realizat un studiu de impact al prevederilor noilor coduri. MJLC va elabora acest studiu, imediat ce Codurile vor fi adoptate (la elaborarea studiului e necesar ca noile reguli de competenta a instantelor si parchetelor sa nu mai sufere modificari) (MJLC, CSM Parchete)

- Necesitatea de a se accelera masurile pentru ocuparea posturilor vacante in sistemul judiciar. CSM va trebui sa adapteze Strategia pentru resursele umane prevederilor noilor coduri si sa realizeze o redistribuire a posturilor, potrivit noilor competente ale instantelor si parchetelor (CSM)

- Inspectia judiciara trebuie sa fie mai eficienta in rolul acesteia de a asigura respectarea regulilor disciplinare si a codului deontologic al magistratilor, iar recrutarea inspectorilor trebuie sa se faca cu respectarea reprezentativitatii teritoriale (CSM)

- Parlamentul va avea un rol major in ce priveste lupta impotriva coruptiei, atat in plan legislativ, cat si in ce priveste solutionarea cererilor pentru declansarea urmaririi penale adresate de catre Parchet (Parlament)

- Instantele si parchetele vor trebui sa dovedeasca eficienta in instrumentarea dosarelor, mai ales a celor privind marea coruptie (magistrati)

- Vor trebui luate masuri pentru aplicarea in ritm accelerat a Strategiei anticoruptie pentru sectoarele vulnerabile, adoptata in vara anului 2008 (Ministerele implicate)

In acest sens, este necesar un efort concertat si sustinut, din partea tuturor institutiilor implicate, pentru accelerarea ritmului reformelor si obtinerea unor rezultate concrete pana la raportul din vara."

Lidia Barbulescu: "Ma surprinde ca n-au fost mai bine evidentiate progresele CSM, in discutia cu reprezentantii comisiei am avut senzatia ca au inteles ca putem vorbi si de fapte nu numai de intentii. [...] Strategia in privinta justitiei, modul in care am abordat lipsuri in activitatea judecatorilor si procurorilor, coerenta pe care am incercat sa o avem in legatura cu practica CSM, disciplinara practica unitara pe care ne-am insusit-o pentru a nu avea solutii diferite de la o instanta la alta, toate acestea au fost trecute cu vederea."

Cristi Danilet: "Actualul raport al Comisiei Europene este o sanctiune pentru clasa politica, care nu a inteles ca progresul societatii depinde de independenta Justitiei. Independenta justitiei presupune atat independenta judecatorilor, cat si independenta procurorilor. Si nu e vorba de independenta lor doar la nivel institutional, ci si independenta in anchete. Or, in prezent, dosarele de mare coruptie trec prin filtrul Parlamentului chiar pentru stadiul incipient al anchetei, filtru care, in loc sa fie unul tehnic, este politic. Nu gresesc daca spun ca politicul infrange in mod repetat independenta justitiei, de la controlul anchetelor in dosarele cu impact major, pana la coduri invechite sau legislatie incoerenta pentru care suntem condamnati saptamanal la CEDO ori pana la subfinantarea sistemului judiciar. [...] Ministerul Justitiei trebuie sa se implice in finantarea corespunzatoare a Justitiei. CSM trebuie sa puna accentul pe recrutarea si formarea unui personal cu inalta calificare juridica. Presa trebuie sa sustina increderea populatiei in justitie al carei rost este sanctionarea abuzurilor celorlalte puteri si restabilirea ordinii sociale."

Valeriu Stoica: "Concluziile raportului erau previzibile. Personal, am atras mai demult atentia ca blocarea luptei impotriva coruptiei va atrage o reactie pe masura a Uniunii Europene. Din pacate, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a fost insensibil la aceasta chestiune, el ocupandu-se de secretizarea contractelor prin care au fost arondate resursele Romaniei unor grupuri de interese straine in loc sa se ocupe de reforma justitie. [...] Sper ca noua majoritate parlamentara va intelege acest avertisment drastic al UE. Sunt necesare adoptarea rapida a unui Cod de procedura penala modern, a Codului penal, deblocarea dosarelor referitare la demnitari aflate la Parlament, precum si stoparea interventiei oamenilor politici in cursul justitiei."

Victor Ponta: "Rapoartele Comisiei Europene mi se par de fiecare data din ce in ce mai indepartate de realitatea din Romania. Noi traim in tara in care criminalii sunt pusi liberi, in care procesele dureaza sase-sapte ani, in care o parte din magistrati sunt nemultumiti de conditiile de munca, o tara in care nu se mai fac investitii in infrastructura sistemului justitiei, si odata la sase luni citim despre doua sau trei dosare. Sigur ca si alea sunt importante. [...] Continutul denota o foarte mare lipsa de contactare la realitatea justitiei romanesti. [] Pentru mine, care traiesc in Romania, justitia nu este nici la Bruxelles, nici la Parlament, ci cea de zi cu zi din judecatroiile si tribunalele din Romania, aceea e o justitie foarte rea, neperformanta si in rapoartele CE nu se mai vorbeste despre ea."

Vasile Puscas: "Tonul acestui raport este jenant pentru noi – adica ar trebui sa ne simtim jenati – avand in vedere ca raportul are ca baza de referinta raportul din vara lui 2008. Ceea ce fusese proiectat sa se faca nu s-a facut, s-a constatat o evolutia mai inceata si nu s-a reusit ceea ce fusese prevazut. [...] Ceea ce ma intereseaza, atat ca cetatean al Romaniei, cat si ca sef al DAE, este ca cei responsabili pentru nerealizarile sa deconteze. Ma intereseaza, de asemenea, ca actualul Guvern sa accelereze reformele in justitie, astfel incat Romania sa fie un stat integral al UE si, in acelasi timp, un stat de drept in serviciul cetatenilor romani si europeni."

Articole conexe

• Cateva opinii si reactii ref. Legea salarizarii unitare si protestul judecatorilor
• Ce s-a zis saptamana trecuta
• CSM, 18 septembrie 2008
• Despre numirea sefilor PICCJ, DIICOT si DNA