TOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGALTOP LEGAL
www.jurisprudentacedo.ro

Repunere in termenul de apel. Principii asemanatoare celor din cazul cailor extraordinare de atac. Obligatia instantei. Motive care justifica ingerinta in principiul autoritatii de lucru judecat. Exemple. Hotararea CEDO Ponomaryov vs. Ucraina

16 februarie 2009 | Dragos Bogdan, Mihai Selegean
5.358 citiri
Print Friendly
 

Catalog profesional: avocați (arii de practică), consilieri în proprietate industrială, consilieri juridici, consultanți fiscali, executori judecătorești, experți legislația muncii, mediatori, notari publici, practicieni în insolvență, traducători

Ponomaryov vs. Ucraina, 3236/03, 3 aprilie 2008 

1. Situatia de fapt

Printr-o hotarare din 5 octombrie 2000, reclamantul a castigat un proces cu societatea la care lucra. Desi luase cunostinta de hotararea din 5 octombrie 2000 la scurt timp, daca nu imediat, dupa adoptarea sa, partea adversa a fost repusa in termenul de apel. Astfel, societatea parata introdusese un prim apel in noiembrie dar, pentru mai multe motive apelul sau nu fusese examinat pe fond ci respins. Instanta de apel a constatat ca societatea parata nu platise taxa de timbru, nu introdusese apelul in termenul legal si nu solicitate repunerea in termen, precum si ca apelul avea numeroase neregularitati ca forma si ca fond. Doi ani mai tarziu, societatea introdusese un nou apel, sustinand ca nu isi putuse permite sa plateasca taxa de timbru in primul apel deoarece folosise toti banii disponibili pentru a-si plati datoriile in vederea evitarii falimentului. Instanta admisese cererea de repunere in termenul de introducere a apelului cu „motivarea” ca „instanta considera necesar sa repuna parata in termenul de formulare a apelului”. In urma rejudecarii pe fond a cauzei, cererea reclamantului a fost respinsa.  

Avocati pledanti

2. Solutia Curtii

Curtea a notat ca in cauza de fata nu era vorba despre desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in urma admiterii unei cai extraordinare de atac in lumina unor circumstante nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces dupa un interval considerabil de timp prin repunerea in termenul de introducere a unei cai ordinare de atac. Curtea a notat de asemenea ca sistemele legale ale multor state prevad posibilitatea extinderii termenelor procedurale daca exista motive valabile care sa justifice acest lucru. In acelasi timp, daca termenul pentru introducerea unei cai ordinare de atac este reinnoit dupa un interval considerabil si pentru motive care nu par sa fie foarte convingatoare – cum era in cazul de fata situatia economica dificila care il impiedicase pe parat sa plateasca taxa de timbru – o asemenea decizie ar putea infrange principiul securitatii raporturilor juridice intr-un mod similar cu o cale extraordinara de atac. Curtea a admis ca revine in primul rand instantelor interne sa decida asupra repunerii in termenul de introducere a caii ordinare de atac, dar ele nu se bucura de o marja de apreciere nelimitata. Instantele sunt obligate sa indice motivele pentru care au acceptat repunerea in termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotararii luate in proces de catre autoritatile competente ale statului. Chiar si atunci, totusi, posibilitatea repunerii in termen nu ar fi nelimitata, data fiind obligatia partilor de se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunostinta. In toate cazurile, instantele interne ar trebui sa verifice daca motivele de repunere in termen ar putea justifica o ingerinta in principiul autoritatii de lucru judecat, in special atunci cand, ca in cazul de fata, lega interna nu limiteaza in nici un fel marja de apreciere a instantelor nationale fie cu privire la interval, fie cu privire la motivele de repunere in termen.  

Curtea a notat ca societatea nu se referise la lipsa de fonduri in general, ci la lipsa de lichiditati care sa-i permita sa plateasca taxa de timbru. Mai mult, nu exista nicio indicatie ca societatea solicitase vreodata o esalonare sau scutire de la plata taxei desi avusese aceasta posibilitate. Intr-o asemenea situatie, repunerea sa in termenul de apel dupa trecerea unui interval considerabil in care, de altfel, incepuse executarea, pentru motive care, in opinia Curtii, nu implicau corectarea unei serioase erori judiciare, ci numai pentru a rejudeca o cauza si luarea unei noi decizii pe fond, incalcase principiul securitatii juridice si dreptul de acces la justitie al reclamantului.

UJMAG Tabarca

Dezbateri juridice. Legile nu sunt ceea ce par a fi

JURIDICE
Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro    Pierdut instanță de executare. Găsitorului recompensă    Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC)    Latura civilă a acțiunii în contencios administrativ, sau De ce își permite autoritatea să comită abuzuri...    Insolvența se întoarce: Codul insolvenței    Acordul de recunoaștere a vinovăției    Cum să (nu) concediem un salariat    Mai rară decât fiducia: logodna    Eternul risc al achiziției imobiliare: calitatea de proprietar a vânzătorului    Lama rece a procedurii civile: nulitatea necondiționată    CCR vs. ICCJ. Legea penală mai favorabilă    Avocații în Noile Coduri Penale    Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (înca prea puțin?) teren    Arbitrajul. Un nou început    Mai gravă decât civilul, mai rapidă decât penalul: răspunderea disciplinară    Anticamera judecății penale: Camera Preliminară    Legea nr. 17/2014: birocratizarea vânzării terenurilor agricole din extravilan    Judecătorul față în față cu avocatul: cenzurarea onorariului avocațial    Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor    Cât de judiciară (mai) este rezoluţiunea?    Ipoteca, o garanție... reală?    Achizițiile publice. Suspiciuni, inerții, blocaje    O problemă insolubilă: Insolvența    Evacuarea de drept comun, evacuată de Noile Coduri?    Încuviințarea executării silite, o instituție pe cale de dispariție?    Aplicarea în timp a noilor coduri penale


Dumneavoastră ce părere aveți?

Return to Top ▲Return to Top ▲

Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Directia Nationala Anticoruptie
UNBR
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania
Consiliul de Mediere
Baroul Ilfov
Colegiul Consilierilor Juridici
ARDAE
ELSA Romania
CCIR
Wolters Kluwer Romania

© 2004-2014 | coordonator: Andrei Săvescu | suport: Societatea de Ştiinţe Juridice | platforma: WP | layout: Juressa | tehnic: Fokus Digital Services

Pagina a fost încărcată de browserul dumneavoastră in 0,128 secunde.