Comunicarea are la baza schimbul de informatii, fiind in esenta un proces translativ de mesaje de la un emitator la un receptor.
Strategia administrarii informatiei in cadrul activitatilor judiciare reprezinta un proces cu un specific deosebit datorita "fragilitatii" acestor date si indicii in cadrul examenului procesual.
Informatia reprezinta un produs rezultat din obtinerea, verificarea, relationarea, evaluarea si interpretarea unor date care, dupa prelucrare, urmeaza un proces de directionare spre diferiti beneficiari.
Pentru a localiza informatia din perspectiva normelor legale, trebuie sa ne raportam la notiunile de date, indicii si probe. Codul de procedura penala consemneaza la art. 911 C.p.p. si art. 143. C.p.p. notiunile mai sus prezentate ca fiind criteri in baza carora se pot lua masuri procesuale, respectiv inregistrarea convorbirilor, in temeiul unor date si indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unor infractiuni, dar si masuri preventive, private de libertate, in baza unor probe sau indicii temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
Literatura de specialitate prezinta indiciile ca fiind fapte probatorii, adica fapte sau imprejurari care permit formularea unor deductii logicie atat cu privire la fondul cauzei, cat si cu privire la luarea unor masuri de care depinde buna desfasurare a procesului penal. [Ion Neagu - Drept procesual penal, Ed. Academiei, 1988, p. 257]
Datele sunt imprejurari care sunt cuprinse in obiectul probatiunii, reprezentand elemente ale realitatii faptice de natura a conduce la stabilirea sau inceputuri de proba.
Probele sunt definite de codul de procedura penala la art. 63 ca fiind orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.
Probele sunt administrate in procesul penal in masura in care sunt concludente si utile.
Pentru o corecta intelegere a notiunii de informatie din perspectiva legislatiei penale trebuie sa se realizeze o analiza comparativa intre informatia de aceasta natura si informatiile de interes public.
Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile Legii nr. 544/2001, informatii de interes public. [Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, defineste informatia de interes public ca fiind orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informatiei.]
Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatie de interes public constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre cetateni si institutii publice, consfintite prin Constitutia Romaniei si legea mai sus invocata.
Recunoscand si aplicand aceste principii se asigura oricarei persoane o relatie de echilibru intre drepturile sale si obligatiile institutiilor publice de asigurarea a transparentei deciziilor luate.
Transparenta decizionala si functionala se refera la acele informatii de interes general pe care statul intelege sa le puna la dispozitia cetatenilor sai in vederea exercitarii unui control al societatii asupra unor domenii de maxim interes.
Accesul liber al cetatenilor la informatii de interes public trebuie evaluat si din perspectiva interesului general de aparare a legalitatii, in asa fel incat exercitarea acestui drept sa nu se realizeze cu rea-credinta si contrar intereselor nationale.
Astfel, informatiile din domeniile aparari nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane, in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare, dar si informatiile privind procedurile judiciare, se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor la informatii.
S-a consacrat prin aceasta exceptie dreptul statului de a prezenta acele informatii din domeniile sensibile ale functionarii sale fata de accesul neautorizat al oricarei persoane.
Din cele expuse mai sus se poate observa ca informatia opereaza intr-un spatiu social si institutional vast, determinand la nivel local si global o "competitie" asupra controlului si utilizarii acesteia.
dr. George Balan
Procuror General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti
* Aspectele tehnice legate de conducerea activitatilor din cadrul Parchetului fac obiectul unei analize detaliate in lucrarea Managementul Ministerului Public, editata de House of guides. Autor: dr. George Balan.
PDF 
