Comunicat CSM:
“Declaratie de presa a domnului judecator Virgil Andreies, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii - 13 mai 2009
Avand in vedere cererea tuturor judecatorilor si procurorilor manifestata in cadrul Adunarilor generale de la toate instantele si parchetele din tara si, avand in vedere atributul constitutional pe care il am, am sesizat astazi Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentanta de Consiliul Superior al Magistraturii si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu privire la acest conflict, care de altfel se refera la patru elemente, fiecare dintre ele luat separat reprezentand in sine un conflict juridic de natura constitutionala. Curtea Constitutionala este chemata sa se pronunte asupra incalcarii in mod repetat de catre Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, al rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii in calitatea de garant al independentei justitiei.
1. Afectarea grava a independentei justitiei prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar, in conditiile prorogarii, amanarii repetate prin ordonante de urgenta adoptate de Guvern a termenului de predare – preluare a bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti spre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
2. Afectarea grava a independentei justitiei prin nesolicitarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii asupra actelor normative de adoptare si respectiv rectificarea bugetului de stat.
3. Omisiunea Guvernului de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii – avizul consultativ – asupra proiectului de acte normative care privesc activitatea autoritatii judecatoresti. in perioada 2005-2009 au fost adoptate 77 de acte normative care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
4. Al patrulea element de conflict se refera la desfasurarea unei activitati de control de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la unele instante judecatoresti vizand aspecte care tin de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
In concret, in cursul acestui an s-au efectuat controale la Curtea de Apel Tg. Mures, Tribunalul Mures, Curtea de Apel Alba, Curtea de Apel Cluj si Tribunalul Cluj asupra unor aspecte care tin de cariera magistratului, exercitarea functiei de executie si/sau conducere si evaluarea activitatii magistratilor. Aceste verificari se pot face numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii, abilitat prin Constitutie si legi organice la aceste activitati. in acest fel apare evidenta incalcarea art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia statul se organizeaza in baza principiului separatiei puterilor in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca si in cadrul democratiei constitutionale. Nu poate exista separatie si echilibru al puterilor in conditiile in care o putere nesocoteste atributiile altei puteri si o impiedica pur si simplu sa-si exercite rolul sau constitutional.
In concluzie, actiunile sau dupa caz omisiunile Guvernului Romaniei in ceea ce priveste amanarea repetata a termenului de preluare a bugetului instantelor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, nesolicitarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la legile de adoptare a bugetului sau, dupa caz, de rectificare, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la 77 de acte normative care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti si efectuarea unor verificari de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti prin serviciul de audit asupra unor atributii care vizeaza cariera magistratului si evaluarea acestuia sunt, dupa parerea noastra, de natura sa genereze acest conflict juridic de natura constitutionala.
Incepand cu anul 2005 Consiliului Superior al Magistraturii a atentionat in mod constant Guvernul si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti cu privire la necesitatea solicitarii avizelor conforme sau consultative, dupa caz.
In concluzie, am solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la acest conflict juridic de natura constitutionala
A doua tema a declaratiei de azi este finantarea sistemului judiciar si as dori sa atrag atentia asupra subfinantarii cronice in momentul de fata a sistemului judiciar.
In concret, vreau sa va spun ca nu mai sunt bani de citatii de cateva saptamani, ca de cateva luni nu s-au mai platit utilitatile, iar la unele instante si parchete judecatorii si procurorii fac cheta pentru a cumpara consumabile, respectiv hartie si pixuri. Aceasta subfinantare poate bloca in orice moment sistemul judiciar, aspect care va afecta siguranta nationala a statului roman. in egala masura bugetul insuficient al instantelor si parchetelor afecteaza liberul acces la justitie, drept consacrat de art. 21 din Constitutia Romaniei, in forma ingradirii acestui drept si a nesolutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil.
Va reamintesc ca aceasta situatie, jalnica a bugetelor instantelor si parchetelor are loc in urmatoarele conditii: taxele de timbru si timbru judiciar incasate de instante au fost transferate prin Legea nr. 76 din 2009 la bugetul primariilor, care nu au nicio legatura cu instantele si parchetele. Din calculele noastre aceste taxe ar acoperi aproximativ 68-70% din necesarul sistemului judiciar. Alte surse de finantare care, dupa parerea noastra, ar trebui sa ramana in sistemul judiciar sunt amenzile judiciare, precum si confiscarile pe care le pronunta parchetele si instantele judecatoresti si, in fine, exista activitati efectuate de catre judecatori anume delegati, cum este cea de la Registrul Comertului, care aduce sume foarte mari din taxele care se percep. Credem ca se cuvine ca cel putin 25% din aceste taxe sa fie alocate sistemului judiciar, avand in vedere ca responsabilitatea si activitatea principala la Registrul Comertului apartine judecatorilor delegati.
Doresc sa subliniez ca puterea judecatoreasca este singura dintre cele trei puteri ale statului care aduce venituri la bugetul de stat iar aceste venituri trebuie sa fie alocate sistemului judiciar, asa cum se intampla in orice tara din Europa.
A treia tema a declaratiei mele de azi vizeaza legea unica de salarizare.
Magistratii sunt singura categorie de bugetari pentru care exista cea mai mare gama de obligatii, interdictii si incompatibilitati care le afecteaza lor si familiilor lor o serie de drepturi prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cum este: dreptul la proprietate, dreptul la libera asociere, dreptul la libera exprimare. si va dau cateva exemple: singura sursa de venit pentru magistrati este salariul. Magistratii nu pot ei sau membri familiilor lor sa desfasoare activitati comerciale, nu pot fi asociati, nu pot fi actionari la societati comerciale, nu-si pot exprima liber convingerile pe care le au.
Doresc sa subliniez cu toata fermitatea ca magistratii romani nu solicita privilegii. Ei solicita compensatii pentru toate obligatiile, incompatibilitatile, interdictiile si un statut salarial decent care sa le asigure independenta.
Am refuzat, la cererea adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor sa participam la discutiile pe legea unica de salarizare din urmatoarele motive: la elaborarea principiilor legii unice de salarizare puterea judecatoreasca nu a fost consultata. Aceste principii nu tin cont de obligatiile, interdictiile aratate mai sus si statutul de independenta al magistratului. Participarea la aceste discutii ar insemna acceptarea tacita de catre magistrati a acestor principii.
Doresc sa va anunt ca la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii este in stare avansata elaborarea unui proiect de salarizare al magistratilor. Acest proiect va fi supus dezbaterii colectivelor de judecatori si procurori, asociatiilor profesionale a magistratilor si dezbaterii publice pentru societatea civila.
In aprecierea noastra ca o solutie de compromis, avand in vedere si acordul cu Fondul Monetar International care a fost semnat, credem ca exista o singura solutie in sensul ca proiectul de salarizare al magistratilor elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii sa fie inclus intr-un capitol distinct din legea unica de salarizare.
Va multumesc.
Judecator Viorel Virgil ANDREIES
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii”
* * *
Reactia ministrului Catalin Predoiu: “Dupa parerea mea, este o incercare de a recastiga credibilitatea colegilor magistrati. In opinia mea, sustinerile sunt partial neintemeiate, iar in ceea ce ma priveste, cred ca CSM ar trebui sa abandoneze aceasta atitudine de necooperare. Acuzatiile sunt neintemeiate. Cred ca putem recastiga credibilitatea magistratilor continuand, in mod structurat, sa colaboram si sa rezolvam in primul rand problemele care tin de finantarea sistemului. Pentru asta e nevoie de un dialog. Eu am acest dialog permanent, sunt convins ca va da rezultate.
Pe de alta parte, cred ca in tot ce-am facut, atat in tara cat si in strainatate, am incercat sa recredibilizez CSM pentru ca numai prin dialog si cooperare putem sa rezolvam problemele magistraturii. Voi continua politica de cooperare institutionala de CSM, in ciuda acestui demers, dar nu voi ezita sa arat unde sunt problemele, in cadrul CSM si in sistem in general.”
PDF 
Consiliul Superior al Magistraturii desi are un rol foarte important in functionarea autoritatilor statului nu are o baza democratica deoarece 15 dintre cei 19 membri ai sai nu sunt numiti in functie ca urmare a vointei poporului exprimata prin vot.
Cititi un fragment din raspunsul dat de delegatia germana la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni:
"On principle there must be an uninterrupted “chain of democratic legitimation” leading from each administrative or judicial authority to the voting public (Federal Constitututional Court <Bundesverfassungsgericht>. Decision of February 15, 1978 – 2 BvR 134, 268/76, BVerfGE 47, 253, 275): The Minister of Justice acts under the responsibility of the head of the government and may be dismissed by him. The head of the government is elected and may be dismissed by parliament that derives its responsibility directly from the people. It is stated that a body which consists of a majority of judges (elected by their colleagues) and decides about the appointment and promotion of judges would not be in conformity with this principle. A “cooptation” of judges is considered as unconstitutional. In addition it is stated that the Minister of Justice can be called to account for his discharge of office while it is unclear how the necessary responsibility of a Council for the Judiciary – whose members are mainly judges who may in principle not be removed from office – towards parliament could be established (for further details of the prevailing opinion see Fabian Wittreck, Die Verwaltung der dritten Gewalt, 2006; c.f. a different view Axel Tschentscher, Demokratische Legitimation der dritten Gewalt, 2006)."
Textul de mai sus spune cum nu se poate mai bine ca institutiile gen CSM incalca principiul fundamental al oricarei democratii si anume puterea emana de la natiune.
Unde este acea legatura neintrerupta de legitmitate dintre judecatori (ca reprezentanti ai unei puteri de stat) si popor ca detinator al suveranitatii statului?
Este inadmisibil ca judecatorii sa-si scrie singuri legea salarizarii. Nu mai e mult si o sa adopte acest proiect de lege scris de ei prin hotarare judecatoreasca.
Trebuie realizate bune oficii intre puterile statului ,cu respectarea dialogului,ceremonialului si etichetei cerute de lege.Altfel, s-ar impune medierea Comisiei Europene pentru respectarea standardelor europene in materie,avand in vedere ca una din atributiile Comisiei este de a veghea la respectarea Tratatului U.E.,astfel incat legislatia sa fie corect aplicata de catre Romania;Comisia sa verifice transpunerea aquis-ului comunitar ,respectarea directivelor europene in materie, avand in vedere ca personalitatea Uniunii o reprezinta Comisia Europeana.Totodata s-ar impune sesizarea Parlamentului European,avand in vedere controlul democratic al acestuia asupra Comisiei,care la randul sau ar intocmi un raport privind rezultatul medierii mai sus-aratata.Este de inteles ca, de regula,problemele trebuie rezolvate intern si fara externalizare,dar modalitatea propusa,medierea institutiilor europene amintite este de dorit fata de traditia democratica a activitatii Uniunii Europene si fata de stadiul de evolutie sociala la care a ajuns societatea din patria noastra.
D-nul Adrian ave?i dreptate în mare parte numai c? vreau s? v? amintesc: unele instan?ele sunt învestite printre altele ?i cu solu?ionarea litigiilor de munc?. Asta înseamn? c? vegheaz? la respectarea legii ?i dumneavoastr? ?ti?i foarte bine acest aspect ?i acolo unde legea a fost înc?lcat?, ei o îndreapt? numai c? legea la noi în ?ar? este respectat? numai de c?tre unii, cei f?r? putere. Fiica mea a câ?tigat un litigiu de munc? în instan??, pârâta era o societate cu mare capital, mare putere financiar? ?i fiica mea se temea c? pârâta are bani, avea ?i consilier juridic ?i avocat care o reprezenta în instan??. Societatea î?i b?tea joc de angaja?i în sensul c? îi ?inea pe locurile de munc? cel pu?in 1 an, îi punea s? semneze demisia dup? care afi?au c? angajeaz?. Mare parte din angaja?i erau proasp?t absolven?i de facultate ?i cred c? firma avea un câ?tig cu ace?tia timp de un an din partea statului, dup? care îi d?dea afar?. Magistra?ii au îndreptat nedreptatea pe care angajatorul o f?cea, iar dup? câ?tigarea procesului un curier al firmei venit acas? ?i a invitat-o s?-?i reia activitatea ?i a ?i pl?tit-o din momentul desfacerii contractului de munc? pân? la începerea activit??ii. Din acel moment la socoetatea respectiv?, dându-?i seama c? chiar dac? au capital mare nu pot face chiar ce vor ei, nimeni nu a mai fost dat afar? f?r? motiv întemeiat. Întrebarea mea la dumneavoastr? este : Dac? magistra?ilor li se încalc? drepturile unde vre?i s? li se fac? dreptate????????????,
judecatorul roman nu si-a scris niciodata legea de salarizare pentru simplul motiv ca nu o poate face, chiar si daca ar dori asta! judecatorul insa si-a permis "a spune dreptul", atunci cand a fost scris gresit si aiurea de catre executiv, prin emiterea unor ordonante aiuritoare si fara noima! a interpreta insa aceasta in modalitatea aratata de catre adrian83 reprezinta insa o eschivarea a uneia din puterile de statul de la raspunderea ce s-ar cuveni sa si-o asume pentru motivul ca a dat dovada de vadit habarnism in materie de tehnica legislativa cand au emis actele normative incriminate! de altfel, judecatorul roman a procedat dupa acelasi principiu in toate cazurile si pentru toate categoriile profesionale care au dedus judecatii spre rezolvare o astfel de situatie! si, daca nu va convine modalitatea in care un cetatean roman poate deveni judecator, ia schimbati DVS. Constitutia, ca doar acolo scrie foarte clar cum se intamla aceasta! in fond, inteleg ca sunteti deranjat ca nu exista o campanie electorala in urma careia judecatorul sa-si "castige" mandatul si "puterea" lui sa emane de la popor! si cum ati vrea sa se desfasoare campania asta, cum se intampla pentru alegerile locale si generale? cu ce resurse, cand noi nu avem microbuze cu care sa transportam alegatorii la urne, nu avem posibilitatea sa le promitem si sa oferim salarii ori pensii mai mari si nici nu s-ar putea promite ca toata lumea ar castiga procesele, ca asa ceva nu se poate! deci, ce s-ar dori, o justitie in care sa castige cine are bani mai multi? niste potentiali judecatori care sa alerge cu sacosa cu faina si ulei dupa alegatori ? niste concerte cu CENZURAT pentru a patrunde mai lesne la sufletul alegatorului? imi pare rau, dar asa am observat, contra "acestui pret" derizoriu isi deleaga poporul roman puterile sale catre legislativ, iar legislativul numeste executivul in mare parte pe baza obligatiilor contractate in campania electorala! nu sunt ministri "elocventi" in acest sens in actualul cabinet? macar doi dintre ei sunt de departe in numiti in consideratia unor astfel de "obligatii"! daca problema DVS. si altora este ca nu va puteti alege judecatorii, schimbati Constitutia! la referendumul pentru modificarea Constitutiei se poate organiza transportul in comun cu microbuzul si daca mai dam si o masa calda votantilor si le mai punem ceva in sacosa pentru acasa se poate si asta fara nici o problema! se pot da si doua zile de referendum si de ce nu chiar mai multe sa aiba poporul timp sa reflecteze la binefaceri! succes!
Sunt de acord cu ceea ce a spus adrian83.
A punctat un aspect esential: puterea juecatoreasca nu are legitimare democratica directa. In Germania, acesta este motivul principal pentru care nu se accepta instituirea unui consiliu al magistratilor. De altfel, am vorbit cu colegi judecatori de acolo care au afirmat ca sistemul actual functioneaza si nu-si doresc un consiliu judiciar, punand aceeasi problema a deficitului de legitimitate democratica.
Evident, este vorba si despre alta cultura politica, in care ministrul justitiei nu face ceea ce au facut unii ministri la noi, adica sa politizeze mascat justitia, aducandu-si oamenii in pozitii cheie.
Deci nu cred ca trebuie sa reactionam cu manie proletara la un asemenea punct de vedere, chiar intelept pentru Romania.
Evident ca rolul puterii judecatoresti este unul fundamental.
Mai mult, desi la noi in mod traditional (dar ipocrit) se considera ca judecatorul doar aplica legea si nu creeaza drept, in Germania este loc comun ca jurisprudenta are functia de a dezvolta dreptul si de a da continut legilor cu caracter general, complinind si zonele in care legiuitorul nu actioneaza (eventual din ratiuni politice sensibile).
DAR ceea ce nu se admite este ca judecatorul sa infranga legea in vigoare, sa se substituie Curtii Constitutionale si sa critice legimititatea unei legi, ori inadvertentele unui proces legislativ, si sa foloseasca toate incoerentele notorii ale legislatiei pentru a legifera el insusi.
La noi, puterea judecatoreasca a incalcat atributiile parlamentului si a legiferat. Asa ceva este inadmisibil, in primul rand tocmai pentru ca judecatorii nu au legitimitate democratica si nici nu raspund fata de nimeni pentru normele pe care practic ajung sa le instituie, fiind inamovibili, iar in al doilea rand, pentru ca nu este menirea lor sa legifereze.
Problema nu e asadar ca judecatorii sa fie alesi, ceea ce ar fi demagogie pura si catastrofal in Romania, ci ca ei sa traga toate consecintele statutului lor, inclusiv limitele puterii conferite de Constitutie.
Odata pentru totdeauna, trebuie clarificat ca jurisprudenta nu poate merge contra legem, ci are functia sociala esentiala de a da continut legii si de a dezvolta dreptul. Iar pentru aceasta, trebuie restabilita jurisprudenta Curtii de Casatie, care va crea o practica cu autoritate inclusiv pentru legiuitor si executiv, dar va sanctiona si derapajele evidente si inadmisibile ale unor instante (am trecut deja intr-o zona ideala, cred ca ati observat…).
Asta nu se poate face decat judecand recursurile in casatie impotriva deciziilor date in apel care pun probleme de drept cu relevanta pentru intregul sistem de drept, cu filtru de admisibilitate.
Pana nu avem un astfel de sistem – iar CSM si Curtea de Casatie se opun – nu avem reforma in justitie si nici nu vom avea o practica coerenta.
Dar pe de alta parte ti se pare normal ca celelalte puteri in stat sa nu faca nimic in ce priveste situatia financiara a justitiei ci, dimpotriva, sa o saboteze? Asta nu se intampla oare pentru ca magistratii sa fie mai usor controlabili? Dati independenta financiara sistemului si s-ar putea sa avem si mai mari surprize pe lupta anti-coruptie. Asta si cu conditia ca incetul cu incetul si procurorii sa nu mai fie sub autoritatea presedintelui si a ministrului justitiei.