Comunicat CSM: 

SCRISOARE DESCHISA A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CATRE JUDECATORI SI PROCURORI 

Stimati colegi, 

Sunt nevoit sa ma adresez dumneavoastra din nou, ca urmare a situatiei create prin recentele declaratii publice si actiuni ale ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, care au fost examinate si de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 21 mai 2009.

Dupa cum cunoasteti, data fiind situatia deosebit de dificila cu care se confrunta in prezent sistemul judiciar – in special, din cauza subfinantarii, a consecintelor tolerarii unor situatii discriminatorii de natura salariala si a atacurilor publice fara precedent impotriva statutului judecatorilor si procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii, in aplicarea Rezolutiei aprobate in unanimitate de catre adunarile generale ale judecatorilor si ale procurorilor, desfasurate in perioada 24-29 aprilie 2009, precum si in baza consultarilor prealabile cu reprezentanti ai asociatiilor profesionale, a promovat un proiect legislativ privind efectuarea unor ajustari corespunzatoare ale celor trei legi fundamentale pentru organizarea si functionarea sistemului judiciar (Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 si Legea nr. 317/2004).

In acest context, profitand de faptul ca legea nu confera drept de initiativa legislativa Consiliului Superior al Magistraturii si sub pretextul propunerilor transmise de catre Consiliu, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, intr-o maniera complet lipsita de transparenta, intentioneaza sa promoveze modificari de substanta ale celor 3 legi, fara a gasi necesar sa consulte asupra continutului acestora tocmai pe cei ce vor fi primii chemati sa le respecte si sa le aplice.

Aceasta atitudine a organului specializat al Executivului in domeniul judiciar incalca grav principiul separatiei si echilibrului puterilor, care, in acceptiunea sa moderna presupune tocmai consultarea reciproca si cooperarea acestora, in cadrul atributiilor prevazute de legea fundamentala, in vederea realizarii intereselor generale ale societatii.

Situatia este cu atat mai periculoasa cu cat unele dintre modificarile promovate de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti vin in contradictie flagranta cu principiile adoptate prin Rezolutia supusa aprobarii tuturor adunarilor generale ale judecatorilor, precum , spre exemplu, acela privind trecerea atributiilor administrarii bugetului instantelor judecatoresti la Inalta Curte de Casatie si Justitie (transfer de atributii de altfel prevazut de Legea nr. 304/2004, dar mereu amanat, succesiv, prin acte normative ale puterii executive).

Astfel de initiative ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, promovate intr-o maniera oculta, fara consultarea principalelor institutii pe care se intemeiaza buna functionare a sistemului judiciar – instantele si parchetele, reflecta, din pacate, atitudinea tot mai accentuata a reprezentantilor acestei institutii de a colabora cu autoritatea judecatoreasca doar la nivel declarativ, in timp ce actiunile concrete reflecta derapaje serioase de la scopurile clamate, privind eficientizarea sistemului judiciar si garantarea independentei justitiei.

Doresc sa va reamintesc in acest context misiunile de audit declansate de Minister la mai multe instante din tara, anumite obiective ale acestora aducand o atingere grava independentei justitiei, statutului judecatorilor si procurorilor si competentei exclusive a Inspectiei Judiciare de a verifica conduita profesionala a acestora. De asemenea, trebuie amintita aici nerespectarea grava si repetata a obligatiei de a supune avizarii Consiliului Superior al Magistraturii acte normative cu influenta directa asupra functionarii sistemului judiciar, chiar si in cazuri cand caracterul acestui aviz este conform.

In acelasi context, subliniez atitudinea de pasivitate (la nivelul faptelor, nu al vorbelor) cu privire la promovarea unor actiuni eficiente in vederea eliminarii discriminarilor si discrepantelor existente la nivelul salarizarii judecatorilor, precum si pozitiile publice, uneori lipsite de fermitate, uneori de-a dreptul inadmisibile privind legitimitatea drepturilor castigate in instanta de un numar important de judecatori si procurori. Doresc doar sa reamintesc, dincolo de faptul ca actiunea in justitie este singurul demers legal pentru a obtine executarea unei obligatii pe care debitorul refuza in mod nejustificat sa o recunoasca, ca inadvertentele existente, deja de multi ani, in sistemul de salarizare al judecatorilor si procurorilor au fost constatate si de organisme total autonome fata de sistemul judiciar, precum Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pana cand aceasta posibilitate i-a fost luata in mod expres.

De asemenea, chiar Ordinul ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti nr. 768/C/2009, ulterior revocat chiar inainte de a fi pus in aplicare, constituie o recunoastere a legitimitatii platii acestor drepturi.

Aceeasi atitudine de pasivitate a caracterizat pozitia Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti fata de trecerea veniturilor din taxele judiciare de timbru la bugetele locale, situatie care a facut ca nici macar o parte din aceste sume sa nu fie folosite pentru finantarea sistemului judiciar. Cred ca nu sunt necesare comentarii asupra declaratiei celui mai inalt reprezentant al acestuia in sensul ca instantele ar trebui sa se adreseze primariilor pentru a solicita aceste sume.
 
Consider in continuare ca perpetuarea acestei situatii, precum si starea de subfinantare cronica a sistemului judiciar constituie doar o expresie a incapacitatii Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de a asigura reformarea si eficientizarea sistemului judiciar sub aspect financiar, desi refuza sa cedeze calitatea de ordonator principal de credite pentru instantele judecatoresti, iar nu o modalitate de a dezbina si de a slabi atat institutiile autoritatii judecatoresti, cat si unitatea corpului magistratilor. In acest context, ramane de neinteles culpabilizarea institutiilor sistemului judiciar care au inteles sa respecte legea si caracterul obligatoriu al hotararilor judecatoresti sub aceste aspecte.
 
In alta ordine de idei, in contextul viitorului Raport de tara intocmit de catre Comisia Europeana in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a adoptat o atitudine „concurentiala”, preocupandu-se de a se prezenta public ca unicul organ activ si reformator al sistemului judiciar, prin opozitie cu caracterul ultraconservator si ineficient al tuturor celorlalte. Or, o astfel de pozitie nu poate fi decat in dauna identificarii si implementarii rapide a reformelor de fond de care justitia are nevoie.

Problemele justitiei nu constituie obiectiv de intrecere intre institutii, iar caracterul lor profund si cronic – supraincarcarea, subfinantarea etc. – presupun pentru rezolvare tocmai o atitudine de cooperare.

Evidentierea, cu orice pret, a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti ca unic promotor al reformelor are probabil unele conotatii pe plan politic, de care autoritatea judecatoreasca alege sa ramana complet straina. Este insa evident ca o astfel de atitudine nu este in interesul garantarii patrimoniului comun de valori a Statelor Membre ale Uniunii Europene si nu aduce nici un efect pozitiv, de substanta, pentru milioanele de cetateni romani care apeleaza in fiecare an la serviciul public al justitiei.

In calitatea sa constitutionala, de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii considera inadmisibil ca situatii precum criza economica si financiara, problemele de finantare a sistemului judiciar sau discriminarile de natura salariale sa fie folosite ca pretext pentru a justifica o extindere a influentei Executivului asupra Autoritatii judecatoresti sau pentru limitarea independentei justitiei, bazata la randul sau pe statutul magistratului si gestionarea carierei acestuia exclusiv de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Un astfel de rezultat ar reprezenta o destructurare a statului de drept, aflat la baza democratiei constitutionale, si o incalcare a insesi fundamentelor juridice pe care se bazeaza constructia comuna europeana.

In limitele atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii va respinge cu fermitate orice tentativa de aceasta natura.

Este insa evident ca dezamorsarea situatiei actuale nu se poate intemeia decat pe solidaritatea judecatorilor si procurorilor si pe implicarea cat mai importanta a acestora in procesul decizional privind aspectele fundamentale ale functionarii justitiei. Sunt sigur ca aceasta premisa va fi realizata, prin natura profesiei lor, magistratii, fie judecatori, fie procurori, fiind obisnuiti sa distinga adevarul din spatele vorbelor.
 
Consiliul Superior al Magistraturii incurajeaza instantele ti parchetele de toate gradele sa-i semnaleze problemele specifice cu care se confrunta, in special in contextul actual marcat de lipsa acuta a resurselor, precum si orice imprejurare care poate fi de natura sa pericliteze buna lor functionare sau respectarea independentei si misiunii lor.

In final, doresc sa multumesc, atat in nume personal, cat si al colegilor mei, membri ai Consiliului, tuturor judecatorilor si procurorilor care, in ciuda contextului economico-financiar, al atacurilor aduse statutului lor si a altor dificultati cu care se confrunta, continua sa-si faca datoria, sa-si respecte misiunea si roba si sa contribuie la infaptuirea actului de justitie.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
Judecator Viorel Virgil Andreies”

Reactia ministrului Catalin Predoiu

Comunicat MJLC: 

“Declaratia Ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti privind comunicatul CSM 
 
Referitor la comunicatul transmis joi, 21 mai, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precizam urmatoarele:
 
La nivelul ministerului functioneaza un grup de lucru pentru elaborarea unor proiecte de acte normative. in cadrul acestui grup de lucru, ministerul a propus o serie de solutii (de ex. concurs pentru ocuparea posturilor la inaltea Curte de Casatie si Justitie) care au nemultumit reprezentantii CSM.
 
“Ministerul isi va continua politicile de reforma in ciuda opozitiei intampinate. Politica de confruntare initiata de CSM in urma cu mai mult timp este traditionala”, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu. “intotdeauna CSM a atacat ministrii Justitiei cand acestia au incercat sa accelereze reformele. MJLC isi va continua programele”, a mai precizat ministrul Justitiei. 
 
Departamentul Comunicare al Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti”