Comunicat Curtea Constitutionala:
“In sedinta din data de 27 mai 2009 Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei Guvernul Romaniei, pe de alta parte, cerere formulata de Presedintele Romaniei in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie.
Cu unanimitate de voturi:
1. Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.
2. In exercitarea atributiilor prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie are competenta de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora.
Decizia Curtii Constitutionale este definitiva si general obligatorie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Biroul de presa al Curtii Constitutionale”
A se vedea si:
Salariile in Justitie. Conflict juridic de natura constitutionala. Argumente contra
Pozitia AMR cu privire la conflictul constitutional ref. salariile din Justitie
UNJR: Justitia in criza. Qui prodest?
Reactii
jud. Lidia Barbulescu, membru CSM, vicepresedinte ICCJ: ”Sunt siderata. Ceea ce ma mira este ca ne mai numim stat de drept.”
jud. Cristi Danilet, presedinte SoJust: “Decizia este surprinzatoare, pentru ca nu s-a stabilit exact despre ce autoritati este vorba, deoarece hotararile au ramas irevocabile la nivelul curtilor de apel. In al doilea rand, nu s-a lamurit ce s-a cerut. Traian Basescu a vorbit, de exemplu, despre tichetele de masa, care la majoritatea instantelor nu s-au acordat. Sau despre sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica, despre care chiar Guvernul a recunoscut ca este neconstitutional. In al treilea rand nu s-a stabilit, statistic, cate hotarari s-au dat in instanta. Sunt foarte multe drepturi pe care judecatorii le-au pretins in instanta si care nu au fost acceptate. Si, in al patrulea rand, nu stim exact ce inseamna hotararea Curtii Constitutionale, ce efecte are. Adica nu mai pot fi executate hotararile irevocabile?”
prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele ICCJ, membru de drept al CSM, a declarat in dupa amiaza aceasta cu ocazia sarbatoririi centenarului Consiliului Superior al Magistraturii: “Sunt putin tulburat. Suntem <> in fata unei structuri constitutionale care este Curtea Constitutionala si al carei membru si presedinte am fost. Suntem chemati a doua oara acolo pentru un presupus conflict de natura constitutionala, suntem chemati in fata acestei structuri care nu face parte din puterea judecatoreasca si care se pronunta asupra unor hotarari judecatoresti care sunt definitive, incercand sa le opreasca efectele. Acest lucru nu poate sa insemne decat un amestec din afara structurii puterii judecatoresti. Vrem sa o slabim, iata ca vom reusi.”
jud. Dragos Calin, vicepresedintele (UNJR): “Din momentul pronuntarii acestei decizii, toate actiunile judecatorilor vor trebui sa fie respinse pentru ca hotararea CCR este definitiva si obligatorie, insa, de cealalta parte, hotararile definitive de pana acum trebuie puse in aplicare. Acest lucru duce la discriminare.”
Prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru, judecator, presedinte AMR: “Un judecator are drepturi ca orice alt cetatean. Printr-o astfel de decizie se instituie interzicere de drepturi. CCR trebuia doar sa constate daca exista un conflict intre doua institutii. Am impresia ca judecatorii incep sa fie prigoniti cum erau prigoniti preotii in 1947.”
Tipăreşte
Universitatea
Citind mesajul lui Nick imi dau seama cum sunt tratati justitiabilii in instanta…probabil cu apelativul "retardati"
Tin sa mai adaug aspecte tinand de fond, mai ales ca vor fi premisa pentru concluzii scrise (compulsive si ele, evident).
1.A spune ca actiunile se vor respinge dupa decizia CC este inadmisibil sub inca un aspect: ar echivala cu posibilitatea CC de a impune solutia instantelor judecatoresti, posibilitate pe care o au doar instantele de control judiciar.
2.Decizia CC astfel interpretata echivaleaza cu constatarea neconstitutionalitatii unei hotarari judecatoresti (!) cum doar legile si ordonantele pot fi. In curand vor fi declarati neconstitutionali si copacii.
3. (nu prea important, dar merita spus pentru efectul artistic). Nu foarte demult, CC se mai sesiza din cand in cand singura, prin 91 parca. A legiuit pozitiv jumatate din codul penal.
4. cat timp instanta judeca o ACTIUNE IN JUSTITIE,INDIFERENT CUM, ea actioneaza potrivit competentei sale constitutionale de a infaptui justitia. oricare ar fi solutia si motivarea, nu se poate remedia decat tot de o instanta care infaptuieste justitia, deci nu CC. Atribuie efecte unei legi abrogate, iar hotararea devine irevocabila? Eroare judiciara. Asta inseamna separatia puterilor in stat. In editia mea a lui Montesquieu asa era, daca domnul "Zidaru" are alta, sa ii verifice provevienta, nu cumva sa fie din Scanteia.
4. Instanta isi depaseste limitele daca:
a.emite o lege, HG, pe care o publica in M.Of.
b.executa singura pe post de executor hotarari (de exemplu, ia calculatoarele instantei si le vinde)
c.participa la intruniri internationale de nivelul primilor ministri
d. semneaza tratate internationale
e.propune motiuni de cenzura
iar lista poate continua limitativ, consultandu-se Constitutia.
5.La fel si celelalte puteri, Parlamentul de exemplu, legiferand o lege, in conditii de cvorum si domeniu al legii respective, el actioneaza constitutional in ceea ce priveste FORMA actului sa spunem, indiferent ce scrie in legea aceea.
in ceea ce priveste FONDUL actului, el poate fi constitutional sau nu, iar CC are puterea de a analiza atat forma, cat si fondul legii, fiind prevazut in legea sa organica.
Cu instanta, puterea CC este identica doar in privinta FORMEI actului (ceea ce coincide cu competenta generala a instantei, vezi pct.4 pentru situatiile depasirii competentei). In ceea ce priveste FONDUL actului, CC nu are nicio competenta.
O lege catastrofala, data in conditii de cvorum etc, prin care s-ar demola toate casele d.ex., poate fi constatata neconstitutionala de c.c.ca fiind contrara principiului respectarii proprietatii.
O hotarare catastrofala, indeplineste intotdeauna conditiile de forma si ramane o eroare judiciara.
Tocmai de asta se spune ca puterea judecatoreasca este "deasupra"celorlaltora.
De aceea judecatorii sunt singurii care intra prin concurs in aceasta autoritate, pentru ca ei trebuie sa aiba o valoare cu totul speciala.
Ceea ce nu vedem la noi si nu vom vedea, pentru ca orice s-ar spune, oamenii de valoare au constiinta valorii lor.Restul sunt nu cuvinte, nu vorbe, nu palavre, ci LOZINCI.
Fara suparare, dar hotararile judecatoresti definitive au fost pronuntate de magistrati in aplicarea unor dispozitii legale adoptate legislator. Decizia Curtii Constitutionale este surprinzatoare, pentru a nu acorda alt calificativ. Nu sunt magistrat,asta pentru a nu fi banuit de protejare a propriilor interese. Curtea Europeana va urechea din nou Romania… Din pacate.
Poate ne lamureste atunci domnul "Liviu Zidaru" unde este problema reala, de vreme ce eu ma cramponez atat de simptomatic de faza de negare.
Ceea ce am spus referitor la competenta instantelor de dreptul muncii se desprinde ca o critica pertinenta la adresa deciziei CC, intrucat CC, in esenta, face urmatoarea afirmatie: in speta, magistratii nu aveau drept la justitie pentru drepturi salariale, pe care le-au considerat inlaturate prin mijloace nelegale.CC este singura autoritate constitutionala, doar in ceea ce priveste constatarea neconstitutionalitatii pe cale directa. Insa incidental, orice instanta poate sa o faca, doar la speta.Daca poate sa constate incompatibilitatea unei legi cu CEDO sau Tratatele, si sa le inlature din speta, cum nu ar putea sa constate nealinierea la constitutie?
Daca maine apare o lege in care dumneavoastra vi se inlatura salariul, de exemplu, nu credeti ca aveti drept la o instanta?
CC nu este o instanta, in sensul normal al cuvantului, nu infaptuieste justitia, iar ceea ce v-ar trebui ar fi o instanta de dreptul muncii, care sa constate ca abrogarea salariului dvs este neconstitutionala. Anticipand singurul dvs.raspuns posibil, ati sesiza instanta de dreptul muncii cerand salariul iar acolo ati invoca neconstitutionalitatea, s-ar suspenda etc. Procedura este greoaie, de neaplicat in multe cazuri (abrogare)si mai ales neobligatorie, potrivit dreptului european.
considerentele dvs, fara indoiala adevarate, nu au nicio relevanta si suna si nepotrivit.
speta este identica cauzei Vasilescu, pe care v-o recomand calduros, alaturi de orice tratat de administrativ sau constitutional, pentru a va lamuri care sunt efectele deciziei CC, din punct de vedere legal, desigur, nu cele care i se vor da de executiv si care i se si dau deja chiar de unii judecatori, Calin de exemplu:actiunile se vor respinge pt.ca decizia CC este definitiva si obligatorie.
Legal este asa: actiunile se vor admite pentru ca decizia CC nu are efect in privinta drepturilor particularilor, este obligatorie doar pentru puterile constitutionale implicate in conflict, si doar pentru viitor. Pe viitor, ICCJ i se da un AVERTISMENT sa nu mai pronunte astfel de RIL uri. RIL urile pronuntate nu sunt desfiintate, pentru ca decizia CC, pe langa ca nu este o cale de atac impotriva RIL, nici nu retroactiveaza.
Pentru instante este obligatoriu RIL-ul, nu decizia CC, care a vizat exclusiv ICCJ.
Am indoieli desigur ca aceasta va fi interpretarea practica ce se va da, dar este singura corecta. Cea eronata se potriveste cu caracterul politic al CC, unde judecatorii sunt numiti dupa cum stim, nu intra prin concurs.
Se incadreaza si in cele 2 luni pentru care Predoiu avea bani pentru spor, nu se potriveste deloc cu judecatori despre care se presupune ca au deschis in ultimii ani niscai carti de drept. Doar daca nu or fi prietenii ministrului (nostalghia stepei, e bine sa ai prieteni)…doar daca doresc sa epateze prin dezinteresarea lor, sa fie o pata de culoare in lumea gri si meschina a judecatorilor…doar daca ei nu au formulat actiuni, caci altfel, sunt tare ipocriti. Dvs. aveti actiune? Inteleg ca nu v-ati dat seama la formularea ei ca cereati ca instanta sa isi depaseasca atributiile? Abia decizia CC v-a deschis ochii, astfel incat, elegant, nu va mai cramponati simptomatic, patologic, cronic etc de aceasta negare rusinoasa?
Pentru cetatean: In orice stat democratic puterea apartine numai poporului care o exercita prin intermediul unor reprezentanti (delegati) ai sai.
Judecatorii (cu exceptia judecatorilor Curtii Constitutionale) nu sunt nici alesi direct de popor nici numiti de organe reprezentative ale poporului astfel incat autoritatea judecatoreasca nu poate sub nici o forma sa fie o putere reala in stat pentru ca nu raspunde pentru activitatea sa in fata poporului.
Cei pe care i-ai numit (Basescu, Geoana, etc) au ajuns acolo datorita vointei poporului exprimata prin vot in timp ce judecatorii instantelor din sistemul judiciar au ajuns in functiilor lor in aceleasi conditii ca orice functionar public, profesor, medic, etc.
Ar fi absurd sa punem semnul egal intre un ministru si un judecator avand in vedere ca primul raspunde in fata detinatorului suvernaitatii statului si cel de al doilea nu.
Autoritatea judecatoreasca trebuie sa asigure suprematia vointei poporului exprimata prin legi adoptate de organul suprem reprezentativ al acestuia. Deci practic justitia nu ar trebui sa fie altceva decat gura legii fara insa ca aceastra gura sa poata spune lucruri ce nu i-au fost comandate de legiuitor.
CCR a cenzurat si hotarea penibila a unei instante ce il obliga pe presedintele Romaniei ales de milioane de Romani sa numeaca un general. Daca CCR nu cenzureaza aceste hotarari neconstitutionale nu mai e mult si ICCJ il va obliga pe presedinte sa numeasca in functie ministri sau pe primul ministru sau mai stiu eu ce alta chestie aberanta.
Chiar se exagereaza cu importanta muncii de judecator…sa fim seriosi ca nu e cea mai dificila si importanta munca dintr-un stat…pana la urma ei lucreaza cu materialul clientului, judeca ce li se trimite de alte institutii sau persoane, deci sa ne lase cu salariile de sute de milioane.De ce alte categorii profesionale(medici, profesori,functionari, politisti) n-ar putea sa beneficieze de aceleasi avantaje?Ei nu apeleaza oare la medici daca sunt bolnavi,la profesori sa-si educe copii, la politisti cand sunt talhariti, inselati, furati?
Ceea ce se intampla la Curtea Constitutionala in prezent, este o rusine. Din pacate fara remediu. Curtea Constitutionala are o putere prea mare in raport cu interesele pe care le face.
Pentru mirela stefan: tocmai faptul ca membrii CCR sunt numiti 3 de presedine, 3 de senat si 3 de camera deputatilor asigura legatura neintrerupa de legitimitate democratica care trebuie sa exista intre popor si fiecare demnitar sau functionar ce exercita puterea de stat.
Membrii CCR sunt numiti indirect ca urmare a vointei poporului exprimata prin vot. In acelasi mod este numit si Guvernul doar ca pentru asigurarea independenta CCR legislativul nu poate demite pe membrii acestei instante.
Si in Germania Curtea Constitutionala poate desfinta hotararile celorlalte instante daca acestea incalca Constitutia. Deci Curtea Constitutionala ar trebui sa aiba puterea sa definteze actele emise de toate autoritatile statului daca acestea contravin Constitutiei.
DUPA O ISTORICA DECIZIE A CURTII CONSTITUTIONALE, MA INTREB DACA MAI ARE NEVOIE STATUL DE "DREPT" NUMIT "ROMANIA" DE ICCJ? DAR DE MAGISTRATI, MAI ESTE NEVOIE? AS CREDE CA NU!AR TREBUI SA PUTEM AVEA DECENTA NOI, TOTI MAGISTRATII DIN TARA ASTA, CA DE MAINE SA NE PUNEM PE MASA DEMISIILE, IN BLOC, IAR DE POIMAINE SA NU MAI INTRAM IN INSTANTE!PROBABIL, IN LOCUL NOSTRU AR PUTEA FI TRIMISI CEI DE LA SINDICATELE DIN INVATAMANT SI DE LA PRESEDINTIA ROMANIEI!NU VA FI NICI O PROBLEMA! NICIUNA, IN AFARA DE ACEEA CA PESTE UN MILION DE JUSTITIABILI AI TARII VOR STA AFARA SI SE VOR UITA LA CLADIRILE INSTANTELOR, IN CARE ALTADATA SE AFLAU MAGISTRATII! AS DA TOATA VIATA PE CARE AS MAI AVEA-O DE TRAIT DE ACUM INCOLO, CA SA VAD CELELALTE DOUA PUTERI AFLATE "IN CONFLICT" CU NOI CE VOR FACE? CUM AM MAI SPUS, O SOLUTIE AR FI PROFESORII,CACI, CERANDU-SI SCUZE ACESTORA BASESCU N-A FACUT ALTCEVA DECAT SA ARUNCE IN LUPTA PE MAGISTRATI, PE POST DE GLADIATORI! UNDE NI SUNT DECI, "GLADIATORII"?AICI, APROAPE!RUSINE, ACESTOR conducatori!MAI BINE SA STEA ACASA LA el, CA NU ESTE NEVOIE DE UN presedinte "jucator",CA DOAR PRESEDINTIA ROMANIEI N-O FI STADION DE FOTBAL!
judecatori nu mai luati atatea dosare in pronintare
ceea ce spune curtea constitutionala acum va fi cricat mai tarziu de forurile europene. fara legatura directa cu aceasta tema a conflictului, ci doar legat de deciziile curtii, imi vin in minte exceptiile de neconstitutionalitate invocate in diverse cauze penale, respinse la CC, iar apoi autorii au castigat la cedo care a adus critici severe acestei curti constitutionale din care 3 membri sunt numiti de presedinte, trei de senat, trei de camera deputatilor. sa fim sanatosi la trup, dar si la minte.
Ar fi fost culmea ca judecatorii, niste functionari ce nu au nici un pic de legitimitate democratica sa poata sa abroge acte normative adoptate de organul suprem reprezentativ al detinatorului suveranitatii statului si anume poporul roman. Lucru asta ar fi calcat in picioare toate principiile democratiei.
Fara a tine cont de explicatii juridice actiunea judecatorilor de a-si mari singuri salariile unii altora este si imorala: Parlamentul in numele suveranitatii poporului si-a exprimat vointa de a trece sporurile in salariile de baza ale judecatorilor si totusi acestia din urma folosindu-se de un viciu de procedura au sfidat Parlamentul ignorandu-i total decizia.
Este normal ca judeactorii in medie sa aiba cele mai mari salarii dintre bugetari dar decizia asupra salarizarii trebuie luata exclusiv de organe reprezentative ale poporului si judecatorii nu trebuie sa bage singuri mana in bugetul de stat.
Oricum hotarea asta a CCR nu este prea clara si nu m-ar mira ca unii judecatori sa o interpreteze si pe asta in favoarea lor asa cum au facut si cu legea.
Ceea ce spune "jacques" este simptomatic pentru refuzul persistent de a vedea unde este problema. Evident ca instantele sunt competente sa judece litigiile de munca, dar aplicand legile in vigoare si nu substituindu-si propriile pareri despre ce este just, discriminatoriu, corect sau nu etc. legii. Judecatorul se supune legii, si nu este independent fata de ea. Deci nu este negata plenitudinea de jurisdictie a instantei, ci ii este negat dreptul de a crea ea insasi regula de drept aplicabila litigiului (ceea ce este desigur cu totul altceva), "drept" inexistent, care ar insemna cumulul puterii judecatoresti cu puterea legislativa. Deci tiranie, potrivit lui Montesquieu si altor filosofi si oameni de stat care au cconceput teoria separatiei puterilor in stat.
"din sistem": problema efectelor deciziei Curtii va constitui o problema foarte spinoasa. Sper sa fie cat de cat lamurita prin considerente. Ca este vorba despre efecte numai pentru viitor, este clar. Ce inseamna asta concret insa, mai putin.
Eu cred ca ar trebui schimbat presedintele ??rii. Prin vot. Oricat de aberanta ar parea pentru unii aceasta solutie, nu putem sa nu remarcam ca de cand a venit si-a creat imaginea numai pe conflicte. In sfarsit, a reusit sa aduca aceste conflicte la nivel national. Avem o tara plina de tulburari si framantari pe care presedintele jucator o "joaca", sau mai bine zis, careia ii joaca feste.
Daca CCR ar fi dat dreptate ”Judecatorilor” care ar fi fost ”Adjectivele” (aluzie directa la Cannes, pentru cei care au cap sa priceapa) la Adresa acestei institutii? Sunteti jenanti domnilor, dar la societatea pe care o avem nimic nu ne mai mira. Avem ca si in cazul clasei politice, de Justitia pe care o meritam dar, din pacate, in cazuul dvs nu prea avem ce face. Sau cel putin nu inca. Dvs judecati cu doua masuri:una pentru dvs, cea care va favorizeaza si care e cea buna in ceea ce va priveste, pentru ceilalti nu conteaza, judecam altfel.
E aberanta si pozitia pe care a adoptat-o CSM in aceasta chestiune. CSM este o institutie a statului, nu a ”magistratilor”. De drepturile ”magistratilor”(ghilimelele sunt pentru acea parte dintre ei care nu au inteles aluzia anterioara) trebuie sa se ocupe Asociatiile Profesionale ale acestora, nu CSM-ul. CSM trebuie sa apere Statul – adica au obligatia constitutionala sa apere hotararile CCR chiar si atunci nu le convin. In caz contrar ne urcam in pom si papam banane.
stati sa vedeti mai departe! va trece legea salarizarii de CC pt ca toti sunt niste CENZURAT si nu- intereseaza viitorul si va cadea legea pensiilor deoarece au tot mnteresul sa-si conserve drepturile!pot sa fac pariu!!!1
este dureros ce se intampla si cred ca ne intoarcem iarasi in anii 1950 cand prostituatele si muncitorii din fabrici au fost facuti magistrati. Cat de retardat sa fii ca sa afirmi " cat de importanta este munca magistartului?", Vz mesajul lui dumi. Este cea mai importanta in toate tarile democratice, exceptand Romania. Politicienii se bazeaza pe lipsa de unitate amagistratilor si grefierilor. Politicul a reusit sa puna in functii cozii de topor. Cine ati vrea sa judece litigiile de munca? Elena Basescu sau taica-so. Cine trateaza bolnavii? Nu medicii? II putem acuza pe medici cxa sunt tratati de colegii lor? Pe profesori ca si copii lor invata in scoloile unde profeseaza si ei? Cat despre CC jud de acolo nu sunt decat fosti politicieni care de mult au uitat sa deschida o carte. Au dovedit-o prim multe alte decizii. Dreptul este apanajul mintilor rafinate nu a tuturor parvenitilor. Poate la anul o sa fie mebru al CC si elena udrea.
Asist?m, impasibili, la disolu?ia statului român. F?r? JUSTI?IE nu exist? stat de drept!
Da?i judec?torilor cecuri în alb pentru munca pe care o presteaz?!
Justi?ia nu poate fi condus? nici de B?sescu, nici de Geoan? ?i Boc, nici de Curtea Constitu?ional? ?i nici de Parlament. În?elege?i, o dat? pentru totdeauna, c? JUSTI?IA este putere separat? în stat!
In procesele aflate acum pe rol judecatorul poate si trebuie sa aplice direct dreptul comunitar.Deci daca prin decizia CCR se infrange o normma comunitara judecatorul roman trebuie sa o ignore.
Cine cunoaste legislatia comunitara referitor la securitatea raporturilor de munca si garantarea drepturilor salariale are ACUM posibilitatea sa comenteze AICI.
Deci instantele de judecata din sistemul judiciar isi desfasoare activitatea in limitele Constitutiei judecatorii fiind obligati sa dea hotarari pe baza legii. Deci judecatorul este obligat sa puna in practica, atunci cand este cazul, vointa legiuitorului.
Instantele de judecate la fel ca si celelalte autoritati ale statului pot sa isi incalce atributiile constitutionale caz in care Curtea Constitionala daca este sesizata poate cenzura actele neconstitutionale ale acelei autoritati.
In cazul de fata ICCJ si-a depasit atributiile constitutionale legiferand practic niste sporuri abrogate de Parlament. CCR practic nu a facut decat sa constate ca o autoritate a statului si-a incalcat atributiile Constitutionale.
Eu sincer nu inteleg care va fi exact impactul acestei hotarari insa in sine ea este cat se poate de normala afirmand un lucru fundamental si stiut de toata lumea: "Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora." Banuiesc ca toata lumea e de acord ca citatul de mai sus e cat se poate de corect.
In cazul de fata Parlamentul a adoptat o lege care abroga sporurile judecatorilor si ICCJ la randul ei a abrogat parti din acea lege.
Deci practic in opiniea mea instantele de judecata au savarsit pacatul suprem departandu-se de la vointa legiuitorului care a zis ca acele sporuri nu li se mai cuvin magistratilor.
Deci tot in opinia mea tin sa preciz ca problema nu este ca judecatorii s-au adresat instantei ci ca instanta a ignorat vointa legiuitorului ceea ce in conditiile in care magistratii nu au fost numiti intr-un mod democratic este deosebit de grav.
Politicienii (asa de imorali cum sunt ei) raspund direct in fata poporului si in consecinta ei trebuie sa raspunda pentru buna functionare a institutiilor statului. Constant cu parere de rau ca judecatorii nu prea agreeaza principiile democratice si se considera egali cu celelalte puteri ale statului desi nu raspund in nici un fel in fata poporului.
In fine si principiile legii unice a salarizarii atribuie magistratilor cele mai mari salarii si oricum si acum chiar si fara sporurile castige prin abuz de putere magistratii tot au salarii bunicele fata de ceilalti functionari publici. Evident sunt mult mai mici ca in tarile de Vest dar ele trebuiesc raprotate la situatia economica a tarii si nu comparate in valori absolute.
Deci stimati magistrati nu o luati in nume de rau dar imaginea dumneavoastra este a unor functionari lacomi care doresc salarii cat mai mari pensii discriminatorii si inechitabile si cat mai multe privilegii.
Chiar daca Basescu a iesit intarit din acest conflict cum zicea un distins coleg de forum mai sus sa nu uitam ca el este presedintele Romaniei ales de milioane de romani deci el impreuna cu Parlamentul sunt esenta democratiei.
DECIZIILE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE PRONUNTATE IN RECURSURILE IN INTERESUL LEGII SUNT IZVOARE DE DREPT, ADICA AU CARACTER DE NORME DE DREPT INTERN, NUMAI IN MASURA IN CARE NU VIN IN CONTRADICTIE CU TRATATELE INTERNATIONALE SI CONVENTIILE INTERNATIONALE RATFICATE DE ROMANIA IN PRIVINTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE.-ART. 20 si 126 DIN CONSTITUTIE
DREPTURILE FUNDAMENTALE INCLUD SI DREPTURILE SALARIALE AFERENTE FUNCTIEI EXERCITATE DE ORICE PERSOANA, DAR SI DE MAGISTRATI.
CURTEA CONSTITUTIONALA NU SE POATE PRONUNTA ASUPRA CONSTITUTIONALITATII UNUI TEXT DE LEGE DECAT:
- IN CURSUL JUDECATII UNEI CAUZE, PRIN INVOCAREA EXCEPTIEI DE NECONSTITUTIONALITATE-art. 146 lid. d) DIN CONSTITUTIE;
-ASUPRA UNUI TEXT DE LEGE IN VIGOARE SI NU ASUPRA UNUI TEXT DE LEGE ABROGAT;
CURTEA CONSTITUTIONALA NU SE POATE PRONUNTA INTR-UN CONFLICT DE NECONSTITUTIONALITATE ASUPRA UNEI DECIZII IN INTERESUL LEGII DUPA PRONUNTARE DE CATRE INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE;
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE SI INSTANTELE JUDECATORESTI SUNT SINGURELE AUTORITATI JUDECATORESTI INDREPTATITE SA SE PRONUNTE ASUPRA CONSTITUTIONALITATII UNUI TEXT DE LEGE ABROGAT SI NU CURTEA CONSTITUTIONALA;
ROLUL INALTEI CURTI DE CASTIE SI JUSTITIE SI CARACTERUL DECIZIILOR PRONUNTATE IN INTERESUL LEGII AU FOST STATUATE IN PRACTICA SA ANTERIOARA DE CURTEA CUNSTITUTIONA.
EXEMPLUL ESTE DAT IN UNA DIN DECIZIILE SALE IN CARE LA ACEL MOMENT A APRECIAT CA:
"Avand ca obiect promovarea unei corecte interpretari a normelor juridice in vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme, nu se poate considera ca deciziile pronuntate de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in asemenea recursuri ar reprezenta o atributie care vizeaza domeniul legiferarii. De altfel, si in cazul exercitarii cailor de atac, "dezlegarile in drept" sunt obligatorii in situatia rejudecarii fondului. Prin textul de lege criticat, legiuitorul a instituit obligativitatea interpretarii date de Inalta Curte de Casatie si Justitie in scopul aplicarii unitare de catre instantele judecatoresti a unui text de lege, fara ca astfel instanta suprema sa se substituie Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala".
Prin urmare, a statua existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie, pe de o parte, si Parlament si Guvern ,pe de alta parte, ca efect al pronuntarii unor decizii in recurs in interesul legii, dupa pronuntarea acestora, inseamna a modifica principiiile constitutionale elementare de separatie a puterilor si a crea posibilitatea influentarii si subordonarii politice directe a instantelor si magistratilor.
Prin simpla examinare a textelor constitutionale- art. 147- veti constata ca aceasta deciziei nu face parte din niciuna dintre categoriile de decizii pronuntate de CURTEA CONSTITUTIONALA pentru a putea avea efect obligatoriu .
Deciziile obligatorii pronuntate de Curtea Constitutionala sunt prevazute expres si limitativ in art. 147 din Constitutie si se refera numai la cele care privesc:
- legile si ordonantele in vigoare precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale;
-legile declarate neconstitutionale inainte de promulgare;
-tratatele si acordurile internationale.
NU EXISTA NICIO DISPOZITIE CONSTITUTIONALA CARE SA ATRIBUIE POSIBILITATEA CURTII CONSTITUTIONALE DE A SE PRONUNTA ASUPRA DECIZIILOR INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, ASTFEL CA ACESTE HOTARARI ISI PRODUC IN CONTINUARE ACELASI EFECT OBLIGATORIU PENTRU INSTANTE IN MATERIILE DE DREPT ASUPRA CARORA A STATUAT.
felicitari lucian ,aura,nick,jaques si celorlalti cunoscatori adevarati de drept. Ma intreb daca in cazul in care invinge impostura , hotia si interesul sucombarii justitiei,Romania poate suporta cateva mii de actiuni la CEDO si cine va plati oalele sparte.
Am mai trait… si se pare ca vom mai trai anii grei de rusine, umilinta si vrajba intre categoriile socio-profesionale.
Care sabie mai atarna acum deasupra tuturor faradelagilor care ne asteapta?
Cine mai poate spune STOP nerusinarii de a FURA CU LEGEA IN MANA?
Toti acestia care vorbesc despre un sistem pe care nu il cunosc, din care nu fac parte, care propriile lor frustrari nu stiu, ca de fapt, maine vor fi ei la rand! Si ce este cel mai rau este ca nu vor avea unde sa se duca pentru legile vor fi fost deja BATUTE IN CUIE in timp ce noi avem treaba unii cu altii in loc sa vedem ca, singura putere care nu are sofer la scara si ministere CADOU este decimata in dispretul intregii lumi europene cu complicitatea noastra , a tuturor.
Cred ca va dati seama ca va urma presa la raspa…in mod legal vi se va pune zabala ca sa scrieti numai despre frumos si bine ca…asa este frumos si bine ….Intr-un final tarziu, cand vietile noastre se vor privi doar din amurg ne vom gandi cu siguranta: DE CE ? CUM DE NE-AM LASAT PACALITI? PENTRU CE AU MURIT TINERII ACEIA DIN `89? ca sa ne fie azi rusine ca suntem tu judecator , eu medic, el profesor si noi toti OAMENI
Potrivit art. 126 alin. 3 din Constitutie "Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie asigur? interpretarea ?i aplicarea unitar? a legii de c?tre celelalte instan?e judec?tore?ti, potrivit competen?ei sale" si nu creeaza norme juridice. este evident ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale nu poate lipsi de efecte hotarari pronunate de instantele judecatoresti, nici pana la data pronuntarii deciziei si nici pe viitor, intrucat deciziile de acest tip nu pot avea efectul recursului in anulare.
Cat despre crearea unor norme juridice noi, aspect "sanctionat" astazi de CC nu ar putea fi vorba decat in ultima decizie in interesul legii referitoare la sporul de confidentialitate pentru magistrati si alte categorii din sistemul justitiei, unde intr-adevar s-ar putea ridica aceasta problema.
Toate celelalte comentarii in media, referitoare la "lipsirea magistratilor de sporuri" s.a.m.d. sunt absolut aberante si neintemeiate.
O decizie pe cat de imorala, pe atat de ilogica din punct de vedere juridic si care incalca un principiu universal valabil: independenta justitiei, cu corolarul acestuia, respectiv plenitudinea de jurisdictie. CEDO va arata in clar in ce a constat aceasta incalcare flagranta a acestor principii. Saturandu-ma deja de Romania, inteleg sa ma adresez altor instante, intrucat celor din aceasta tara le-a fost interzis dreptul de a-mi solutiona o cerere ca oricarui cetatean al unui stat de drept. Nu e vorba despre acordarea unora altora a unor sporuri, cum mentiona un antevorbitor, ci despre niste aspecte cuprinse in legi edictate si nerespectate de catre Autoritatea politica din aceasta tara, iar singura putere chemata sa restabileasca acest conflict este o instanta de judecata si nu CCR, care se erijeaza in orice altceva in afara de ceea ce se impunea conform Legii fundamentale. Prin aceasta decizie "monumentala" s-a "legiferat" controlul unei "instante" din afara sistemului juridic asupra unor decizii judecatoresti.
Opiniile exprimate aici de magistratii ”din sistem” arata un singur lucru: NU JUSTITIA TREBUIE REFORMATA CI MAGISTRATII (sau macar o buna parte din ei, din pacate prea multi sunt ”CENZURAT”). Domnilor magistrati, vi se pare normal ca activitatea Parlamentului, a Preseditelui sau Guvernului sa fie verificata de CCR iar cea a ICCJ nu? Daca vi se pare inacceptabil sa fiti controlati in privinta constitutionalitatii activitatii dvs de catre CCR, poate acceptati un control popular in privinta drepturilor dvs de orice natura ar fi ele sau poate nici detinatorul suveranitatii nu are acest drept? Cu siguranta, CCR nu este o institutie care sa se faca remarcata prin prea mult profesinalism, dar daca dvs criticati hotararile pe care aceasta le adopata, de ce mai pretindeti ca noi sa respectam hotararile aberante pe care dvs le adoptati?
Am ajuns de rasul Europei cu asemenea Curte Constitutionala.Este INADMISIBIL ce se intampla! Dupa 35 de ani de munca juridica pot afirma ca 'JOCUL" C.C.in actuala componenta este RUSINOS , DEGRADANT , o GRAVA SFIDARE A TUTUROR PRINCIPIILOR DE DREPT, O imixtiune in actul de justitie.
Daca sunteti atinsi de oarescare afectiuni …., pensionati-va toti! FACETI DE RAS NEAMUL si ne puneti in situatia jenanta de a regreta ca SUNTEM ROMANI
Iarta-i, Doamne, ca astia STIU ce fac!!!
Curtea Constitutionala nu este grad de jurisdictie, nu poate pune in discutie RIL uri sau hotarari judecatoresti, irevocabile sau nu.
Ea statueza doar in contencios constitutional, cu valoare de principiu asadar, si atat.Oricum, o surpriza totala, si total neplacuta.
Nu cred sa fie o alta consecinta decat cea a imaginii justitiei, si asa proasta.
Presedintele Basescu, in loc sa se fie discreditat in direct, la cererea proprie, a iesit din acest conflict constitutional intarit si imbarbatat in lupta ca un guvern dupa motiune.
Decizia CC este socanta pe fond, mai socanta decat speta Brumarescu. cum sa se depaseasca limitele autoritatii judecatoresti, in materie salariala?? Instantele de dreptul muncii asta judeca in primul rand.
Noi nu avem acces la justitie? Cui ar fi trebuit sa ne adresam? Sfatul Batranilor de la Buftea e legal constituit? Toti se adreseaza instantei, si noi la fel.