Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut, vineri, 29 mai 2009, la Palatul Parlamentului, un discurs la cea de-a VII-a reuniune a Adunarii Generale a Retelei Europene a Consiliilor de Justitie:

“Va multumesc pentru invitatia pe care mi-ati adresat-o de a participa la un dublu eveniment: ceremonia de sarbatorire a 100 de ani de de la infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii din Romania si cea de-a VII-a reuniune a Adunarii Generale a Retelei Europene a Consiliilor de Justitie. Cu aceasta ocazie doresc sa va transmit toate gandurile bune si va urez tuturor succes! 

Sarbatorirea celor 100 de ani de la infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii din Romania scoate in evidenta traditia juridica a Romaniei, tara noastra fiind una dintre primele tari europene care au infiintat o astfel de institutie. Trebuie remarcat insa si faptul ca cei 100 de ani pe care ii sarbatorim astazi de la infiintarea Consiliului nu s-au materializat si in 100 de ani de existenta, deoarece mai bine de 40 de ani, Consiliul Superior al Magistraturii din Romania a incetat sa functioneze, fiind desfiintat intre 1949 si 1991.

In cei 18 ani care au trecut de la reinfiintarea Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta institutie si-a consolidat pozitia in cadrul institutiilor fundamentale ale statului, fiind una din cele trei componente ale autoritatii judecatoresti alaturi de instantele judecatoresti si Ministerul Public.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei in Romania, independenta care este unul din principiile constitutionale de functionare a justitiei. Aceasta independenta trebuie inteleasa ca independenta fata de celelalte puteri nu si fata de lege, repet, si nu fata de lege. Legalitatea este un alt principiu, la fel de important ca si independenta, in conformitate cu care justitia trebuie sa functioneze. Cu alte cuvinte, judecatorul trebuie sa aplice legea, nu sa creeze lege. Doar respecand principiile potrivit carora se infaptuieste justitia, vom putea vorbi de o justitie cu adevarat dreapta.

Rolul existentei separatiei puterilor in stat si al echilibrului dintre ele este de a se asigura un control reciproc al puterilor in vederea eliminarii oricarei tendinte a acestora de a abuza de atributiile lor. Aceasta este de fapt forta oricarui stat democratic.

Justitia a reprezentat si reprezinta o putere distincta in orice stat in care drepturile si libertatile cetatenesti se bucura de o protectie reala. 

Justitia este speranta dreptatii fiecaruia dintre noi, este ultima si cea mai inalta expresie a dreptului, fiind caracterizata de doua atribute esentiale: acela de egalitate si acela de echitate. intr-o societate moderna, justitia este o prerogativa suverana care apartine statului, iar judecatorul ca reprezentant al acestuia, imparte efectiv dreptatea. In acest sens, judecatorul investit de catre puterea statala, are atat puterea de a spune fiecarei parti care ii este dreptul, cat si prerogativa de a dispune executarea silita a hotararilor judecatoresti pronuntate.

Avand in vedere aceste lucruri, este indubitabil faptul ca justitia a fost considerata si trebuie considerata in continuare baza a societatii.

Doamnelor si domnilor judecatori si procurori, 

O justitie dreapta presupune nu doar legi bune, ci si aplicarea acestora, cu profesionalism si respect de catre toti cei implicati. Astfel, consolidarea transparentei, eficientei actului de justitie se va putea realiza, in special, prin consolidarea capacitatii si responsabilitatii corpului profesional al magistratilor. Justitia este un serviciu public si trebuie sa ramana asa.

Pentru a fi eficient, acest serviciu trebuie sa raspunde necesitatilor societatii. in justitie oamenii trebuie sa-si recapete sentimentul de dreptate. Justitia si dreptul in general trebuie sa ramana acea arta a binelui si a echitatii.

Nevoia de dreptate ii determina pe romani sa apeleze pe toate caile legale posibile pentru aflarea dreptatii. Asa se face ca avem milioane de dosare aflate pe rolul instantelor judecatoresti, si suntem unul din primele state cu cele mai numeroase cauze aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Un rol important in consolidarea increderii oamenilor in justitie il are Consiliul Superior al Magistraturii care este deopotriva garant al independentei justitiei si instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor.

Avem nevoie de o justitie puternica si eficienta. Pentru aceasta este nevoie de o schimbare atat a perceptiilor, cat si a mentalitatilor. Judecatorul nu este detinatorul adevarului absolut. El trebuie sa aplice corect legea, fara partinire. Acolo unde legea este stramba, ea trebuie indreptata. Dar acest lucru nu il face judecatorul. De aceea, asa cum bine cunoasteti, suntem intr-un proces de reformare a legislatiei, pentru a o adapta noilor realitati sociale. Dreptul trebuie sa corespunda societatii. Adoptarea noilor Coduri – penal, civil si de procedura penala si civila, sper sa conduca la acest deziderat.

Suntem de asemenea, in fata unui Mecanism de Cooperare si Verificare din partea Comisiei Europene, in ceea ce priveste alinierea justitiei romane la justitia statelor membre ale Uniunii Europene. Aceasta este o realitate care ne arata intarzierile si deficientele sistemului justitiei din Romania.

Asa cum am mai sustinut si cu alte ocazii nu cred ca se poate realiza o reforma reala a sistemului judiciar numai prin presiuni exercitate din exterior.

Succesul oricarui proces de reforma depinde de gradul in care reforma este inteleasa si dorita de cei din interior. Oricat de bine-intentionate ar fi actiunile factorilor exteriori, fara coparticiparea reala si efectiva a celor chemati sa puna in practica aceste masuri nu se poate ajunge la rezultatul dorit. 

Personal, cred ca la fel stau lucrurile si in domeniul judiciar. Necesitatea crearii unei jurisprudente unificate este unul dintre dezideratele europene, la care nu cred ca se poate ajunge fara cooperare interinstitutionala si fara o armonizare a legislatiei.
Transparenta si aplicabilitatea reala dau continut reformei.

Magistratii nu se pot considera o entitate aparte doar in ceea ce priveste statutul, ci trebuie sa inteleaga importanta stabilitatii si credibilitatii sistemului judiciar in limitele cadrului economic national.

Recunoastem si recunosc importanta justitiei intr-un stat, dar la fel de important este si rolul altor categorii sociale. Din acest punct de vedere nu cred ca putem face ierarhizari, ci doar prioritati.

In calitatea sa de garant al independentei justitiei Consiliului Superior al Magistraturii ii revine sarcina de a gasi modalitati prin care sa mareasca gradul de responsabilizare a magistratilor, pentru ca jurisprudenta neunitara reprezinta modalitatea prin care norma de drept nu mai este predictibila si accesibila publicului.

In actualul context, in care numarul litigiilor aflate pe rolul instantelor de judecata a crescut semnificativ, rezolvarea crizei de personal precum si elaborarea unei legislatii de resurse umane a sistemului judiciar sunt tot in sarcina Consiliului. Evident, tinand cont de realitatile economice ale tarii.

De asemenea, reanalizarea numarului de instante si parchete, precum si a numarului de magistrati, in raport cu sarcinile reale ale sistemului judiciar poate contribui la stabilitatea personalului care la unele instante sau parchete este suprasolicitat.

Acest lucru nu se poate realiza decat printr-o buna functionare a relatiei interinstitutionale dintre Consiliu si Ministerul justitiei – ca parte a puterii executive chemata sa asigure realizarea politicii interne si externe in domeniul justitiei.

Un alt aspect la care as dori sa ma refer vizeaza garantarea accesului cetateanului la justitie prin imbunatatirea functionarii sistemului judiciar ca serviciu public. 

Cu totii, politicieni sau membri ai unui corp profesional, trebuie sa constientizam ca justitia incepe cu modul in care cetateanul de rand este primit si tratat la serviciile auxiliare – registratura, arhiva si mai ales in sala de audiere precum si in sala de judecata.

Justitia pentru a fi eficienta trebuie sa se realizeze in cel mai scurt timp posibil, sigur cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale. De asemenea, nu trebuie uitat faptul ca justitia trebuie sa genereze si un sentiment de echitate, cu atat mai mult cu cat ea poarta amprenta subiectivismului, ce variaza in functie de etica fiecarui justitiabil.

Statul, in limita resurselor bugetare, continua sa faca eforturi pentru ca fiecare instanta sa detina mijloace de inregistrare a dezbaterilor, sperand ca in felul acesta va exista mai multa responsabilitate din partea celor chemati sa asigure respectarea legii.

Am observat ca unul dintre punctele de pe ordinea de zi a fost elaborarea unui proiect de rezolutie intitulata “Transparenta si accesul la justitie”. 

Implementarea unui serviciu de publicare a tuturor hotararilor judecatoresti pronuntate la nivel national, ar avea impact pozitiv asupra eficientei actului de justitie, a calitatii hotararilor judecatoresti, si implicit ar putea conduce la unificarea practicii judiciare datorita accesului general al tuturor celor interesati, nu numai al partilor. Salut, in acest sens, initiativa recenta a lansarii unui astfel de program si sper in continuarea dezvoltarii lui la nivelul tuturor instantelor de judecata din Romania.

Sunt si voi ramane, prin natura functiei pe care o exercit, pentru ideea de justitie, alaturi de cei care isi fac munca cu profesionalism.

Sunt convins ca sta la indemana dumneavoastra, a membrilor acestui corp profesional ca, prin modul in care va argumentati solutiile, sa inlaturati perceptia ca unele hotarari sunt diferentiate in raport de functie, de potentialul financiar al partilor, de prietenii si simpatii, chiar si de tip politic.

Constientizarea acestui standard, alaturi de efortul de insusire continua a experientei si cunoastere profesionala nu scuteste magistratul de pericol, de critica, de devieri mai mici sau mai mari, care, de cate ori isi fac aparitia, pun si repun in discutie increderea justitiabililor in ceea ce reprezentati dumneavoastra si in justitia pe care o conturam sub imperativul obiectivitatii, neutralitatii si acuratetei adevarului.

Doamnelor si domnilor, 
In incheiere, imi exprim speranta ca dezbaterile dumneavoastra de pana acum si cele care vor urma, vor contribui la evaluarea activitatii si a legislatiei in domeniul judiciar si la prefigurarea unor solutii concrete pentru imbunatatirea acestei activitati in Europa pentru ca de buna-credinta si profesionalismul celor responsabili de punerea in practica a legii depinde cum va fi privita justitia. 

Multumind inca o data organizatorilor, permiteti-mi sa va adresez cele mai respectuoase salutari si sa va urez mult succes in activitatea dumneavoastra! Va multumesc mult!”